Expoziția „Descoperiri de excepție la Dobrovăț”, rezultate ale unui amplu proiect internațional româno-chinez

Sub egida Ministerului Culturii, prin Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei, a Academiei Române, prin Institutul de Arheologie din Iași, precum și a Academiei de Științe Sociale a Republicii Populare Chineze, prin Institutul de Arheologie din Beijing, în perioada 2019 – 2025 s-a derulat un proiect de cercetare de anvergură, dedicat efectuării de săpături arheologice sistematice în situl de la Dobrovăț – Pădurea Buda, județul Iași.

„Proiectul de la Dobrovăț reprezintă un exemplu remarcabil de colaborare internațională, rezultatele excepționale ale acestor cercetări fiind prezentate publicului la Palatul Culturii”, declară Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Situat la aproximativ 5 km de satul Dobrovăț, situl arheologic a fost investigat de o echipă mixtă româno-chineză, devenind în același timp un veritabil șantier-școală, în care au colaborat specialiști din multiple domenii: arheologi, geofizicieni, antropologi, zooarheologi, restauratori, conservatori și muzeografi. Obiectivul central al proiectului a fost identificarea unor posibile explicații privind asemănările remarcabile dintre culturile Cucuteni-Tripolie și Yangshao, două dintre cele mai importante civilizații preistorice ale lumii.

În cadrul cercetărilor au fost investigate 9 locuințe aparținând culturii Cucuteni, alături de mai multe complexe atribuite culturii Cozia-Saharna, printre care și mormântul unui copil. Locuințele cucuteniene au oferit date esențiale privind tehnicile de construcție, organizarea spațiului intern și existența unor complexe de cult, unele dintre acestea fiind unice până în prezent în arealul Cucuteni.

Rezultatele acestor ani de cercetări sunt reunite în cadrul expoziției „Descoperiri de excepție la Dobrovăț”, care va fi deschisă publicului la Palatul Culturii, în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei, în perioada 28 noiembrie 2025 – 1 februarie 2026.

Expoziția aduce în prim-plan cele mai valoroase artefacte descoperite în situl de la Dobrovăț-Pădurea Buda, oferind vizitatorilor o perspectivă asupra unuia dintre cele mai importante șantiere arheologice internaționale desfășurate în România.

Sirāt, filmul-bombă al anului, intră în cinematografele din toată țara

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografe a filmului Sirāt, regizat de Oliver Laxe și distins cu Premiul Juriului la Cannes 2025. Primit cu entuziasm de criticii și spectatorii din toată lumea, filmul este și propunerea Spaniei la Oscarurile din 2026 pentru categoria „Cel mai bun film internațional”.

Sirāt propune o poveste explozivă, plasată într-un decor pe cât de neașteptat, pe atât de magnetic: un rave în aer liber. Printre corpurile în mișcare, îi vedem pe Luis, Esteban și cățelușa lor Pipa. O caută pe Mar, fiica / sora dispărută cu luni în urmă la o petrecere similară. Ajutați de un grup de rebeli nomazi, pornesc în ceea ce va fi călătoria vieții lor: o halucinație lucidă despre fragilitate, sens și transcendență.

O discuție interesantă e și cea din jurul titlului filmului. În traducere liberă, Sirāt înseamnă „cale” sau „drum”, însă în scriptura islamică el se referă la un pod îngust care leagă Paradisul de Iad. Privit astfel, filmul nu este doar despre căutarea unei persoane pierdute, ci și despre o căutare lăuntrică, ce are ca scop descoperirea sinelui profund și negocierea relației cu propria mortalitate. Comentând pe marginea acestei dimensiuni, regizorul Oliver Laxe declara pentru New York Times: „rave-urile au această energie: îți poți imagina moartea dansând?”.

Opera Națională București deschide oficial Anul Cultural România – Italia 2026 printr-un Concert de Gală susținut la Roma de Ziua Națională a României

Anita Hartig, Ruxandra Donose şi Ștefan Pop și soliștii concertului de la Teatro dell’Opera di Roma

Ambasada României în Italia deschide seria evenimentelor incluse în programul Anului Cultural România–Italia 2026 printr-un Concert de Gală organizat în colaborare cu Opera Națională București și susținut de către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii din România, care marchează, totodată, și Ziua Națională a României.

Soprana Anita Hartig, mezzosoprana Ruxandra Donose, tenorul Ștefan Pop și vor evolua în Concertul de Gală susținut de Orchestra Operei Naționale București, dirijată de Daniel Jinga, pe scena Teatro dell’Opera di Roma, luni, 1 decembrie de la ora 19:00.

Evenimentul marchează deschiderea oficială a Anului Cultural România – Italia 2026, fiind organizat în aceeași zi cu Ziua Națională a României. Acest context a fost subliniat de Ambasadoarea României, Gabriela Dancău, care a declarat: ”Suntem mândri să deschidem Anul Cultural România – Italia 2026 chiar în ziua în care sărbătorim Ziua Națională a României, printr-un Concert de Gală pe scena prestigioasă a Operei din Roma. Mulțumesc Operei Naționale București pentru că ne este alături și în acest an! Împreună putem face cunoscute spiritul creativ și talentul muzicienilor și artiștilor români în această importantă instituție a liricii italiene, unde, de-a lungul timpului, numeroase talente au avut ocazia să se exprime. Anul Cultural România–Italia 2026, organizat sub Înaltul Patronaj al Excelenței Sale Nicușor Dan, Președintele României, și al Excelenței Sale Sergio Mattarella, Președintele Republicii Italiene, va prezenta un amplu program de evenimente menite să celebreze legăturile speciale dintre țările noastre și să onoreze patrimoniul cultural comun care ne unește. În lunile următoare, vom celebra în Italia frumusețea și profunzimea spiritului românesc prin expoziții de artă și sculptură, proiecții cinematografice de excepție, expoziții de arheologie care vor readuce la viață vestigii ale trecutului, concerte grandioase și spectacole de teatru încărcate de emoție și sensibilitate – evenimente care fac parte din programul Anului Cultural România–Italia 2026”.

Alegerea Teatrului dell’Opera di Roma, una dintre cele mai importante instituții lirice italiene, oferă concertului o vizibilitate internațională semnificativă, dată de tradiția și prestigiul sălii, recunoscute pentru acustica sa și pentru rolul esențial în viața culturală a capitalei italiene.

Despre importanța acestui concert, Directorul general al Operei Naționale din București, dirijorul Daniel Jinga, a declarat: ”Faptul că acest concert are loc chiar de Ziua Națională a României, în deschiderea Anului Cultural România – Italia, nu este doar o coincidență de calendar, ci un mod de a plasa cultura română într-un spațiu de dialog real. Prezența noastră pe scena Teatrului dell’Opera di Roma oferă șansa de a reprezenta instituțional România într-un cadru respectat al lumii lirice și de a marca, prin muzică, începutul unui program de colaborări pe termen lung între cele două țări. Consider important ca o instituție publică precum Opera Națională București să fie vizibilă în astfel de momente, în care cultura funcționează ca instrument de proximitate și continuitate între parteneri.”

Programul muzical reunește lucrări reprezentative din repertoriul italian și românesc, selectate astfel încât să pună în valoare stilistic și vocal cei trei soliști invitați, în lieduri cu orchestră, arii și duete celebre, dar și sonoritatea amplă a orchestrei.

Publicul va regăsi arii, duete și momente orchestrale din creația unor mari compozitori, într-o structură concepută special pentru această ocazie și pentru caracterul festiv al evenimentului.

Concertul de la Roma marchează debutul unui program amplu de schimburi și colaborări artistice, menit să consolideze prietenia și proximitatea culturală între România și Italia.

Al doilea eveniment pe care Ambasada României în Italia și Opera Națională București îl vor organiza în cadrul Anului Cultural România – Italia 2026 va avea loc la Opera La Scala din Milano în data de 3 decembrie. În sala Ridotto dei Palchi ”Arturo Toscanini” vor susține un recital soliştii Operei Naţionale din Bucureşti, soprana Iulia Isaev şi baritonul Alexandru Constantin, acompaniaţi de pianista Liana Mareş.

Festivalul european al spectacolului Timișoara – Festival al dramaturgiei românești

Teatrul Național din Timișoara anunță organizarea unei noi ediții a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, programată în perioada 2 decembrie și 19 – 21 decembrie 2025.

FEST-FDR 2025 propune o ediție de buzunar, organizatorul său, Teatrul Național, alături de selecționerul FEST-FDR, teatrologul Oana Borș, păstrează caracterul conceptual al festivalului. Așadar, titlul ediției 2025 a FEST-FDR este Dramaturgia feminină în spectacolul de teatru. Generații.

„Și în 2025 ne-am dorit să păstrăm tradiția de a pune în valoare dramaturgia românească contemporană printr-o ediție de festival. Astfel, am ales să oferim publicului „o pastilă” de FEST-FDR, centrată însă pe un gând. Acela de a face o panoramare (non-exhaustivă) a dramaturgiei feminine actuale. Prin urmare, sub titlul Dramaturgia feminină în spectacolul de teatru. Generații, programul FEST-FDR cuprinde spectacole sau lecturi performative după texte scrise de Leta Popescu,  Elise Wilk, Anamaria Feraru, Ruxandra Simion Anca Munteanu, Petro Ionescu. Totodată, în FEST-FDR  a fost invitată una dintrel mai recente premiere ale toamnei, Oglinda spartă, în regia lui Timofei Kuliabin, regizor rus auto-exilat în Germania, unul dintre cei mai importanți directori de scenă de teatru și operă ai generației sale”, precizează selecționerul FEST-FDR, Oana Borș.

Titlurile reținute pentru această ediție a FEST-FDR sunt următoarele: Regina Nopții, textul și regia artistică Leta Popescu (Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați), Acest loc blestemat de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, regia Larisa Popa (Centrul de Teatru Educațional „Replika” București), Arădeanca de Elise Wilk, regia artistică Cristian Ban (Teatrul „Ion Slavici” Arad) și, nu în ultimul rând, spectacolul Oglinda spartă, un scenariu de Roman Doljanski după Arthur Miller, regia Timofei Kuliabin (Teatrul Regina Maria Oradea).

Lansarea volumului „Dinu Lipatti. Prezentul unei legende” sub semnul „Zilelor Lipatti”, pe 2 decembrie, la Sala Radio

La data când întreaga lume muzicală comemorează 75 de ani de la trecerea în eternitate a genialului pianist și strălucit compozitor român, marți, 2 decembrie 2025, de la ora 18:30, în Foaierul Sălii Radio din București are loc un eveniment editorial: lansarea volumului Dinu Lipatti. Prezentul unei legende, apărut la Editura Universității Naționale de Muzică din București. Proiect editorial al Asociației „Opus”, co-finanțat de AFCN.

Acest demers colectiv reunește studii, cercetări şi articole de sinteză publicate în premieră, ce duc semnificativ mai departe demersul obligatoriu de descoperire a operei și moștenirii lui Lipatti, semnate de Mark Ainley (Canada), Maria Monica Bojin, Ștefan Costache, Cristina Gârbea, Ioana Voicu-Arnăuțoiu și Monica Isăcescu Lup, coordonatoarea volumului.

Lansarea va fi urmată, la ora 19:00, de spectacolul ce încheie turneul național „Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului”, pe care îl susțin, din 18 noiembrie, pianistul Mihai Ritivoiu și actorul Marius Manole.

Turneul aduce în centrul atenției trei personalități ale pianisticii românești de anvergură universală: Dinu Lipatti la 75 de ani de la trecerea în eternitate, Radu Lupu – 80 de ani de la venirea pe lume și Mîndru Katz – un secol de la naștere.

În premieră, publicul cunoaște scrisori din arhivele CNSAS trimise de cei trei pianiști părinților lor, relevante pentru contextul dramatic din România comunistă în care aceștia au fost constrânși să aleagă calea exilului.

Textele, aduse pe scenă de excepționalul actor Marius Manole, sunt prezentate, în alternanță cu lucrări muzicale din repertoriul acestor mari pianiști interpretate de pianistul Mihai Ritivoiu, artist în rezidență al Filarmonicii „George Enescu” – Alborada del gracioso de Maurice Ravel (Dinu Lipatti), Impromptu op.90 nr.3 de Franz Schubert (Radu Lupu), Sonata op. 27 nr. 2 „a Lunii” de Ludwig van Beethoven (Mîndru Katz), la care se vor adăuga două lucrări comandate în cadrul proiectului unor compozitori români contemporani reprezentativi, Adina Dumitrescu și Cătălin Crețu, care aduc dimensiunea componistică a moștenirii lui Lipatti în prezent.

Regia îi aparține lui Eugen Dediu, printre ale cărui succese recente se numără punerea în scenă a operei D’ale Carnavalului de Dan Dediu, la Opera Națională din București, în mai 2025. Concepția spectacolului îi aparține Monicăi Isăcescu Lup, muzicolog și producător de emisiuni la Radio România Muzical. Evenimentul este transmis în direct de Radio România Muzical.

Prezentarea ediției complete a „Caietelor din închisoare” de Antonio Gramsci

Marți, 2 decembrie 2025, de la ora 18.30, va avea loc la sediul Institutului Italian de Cultură din București lansarea ediției integrale a „Caietelor din închisoare” de Antonio Gramsci.

Ediție reunește patru volume în format 17×24, însumând peste 2.000 de pagini, aproape 1.400 de note de subsol și studii introductive semnate de reputați specialiști români și italieni. Proiectul editorial a fost coordonat de cercetătorii Sabin Drăgulin, Ioana Cristea Drăgulin și Angelo Chielli, alături de echipa de colaboratori: Adriana Nazarciuc, Ana-Maria Petrea-Roșca și Viego Drobotă.

Rezultatul este un demers filologic amplu, conceput pentru a oferi cercetătorilor și publicului interesat o versiune completă, adnotată și contextualizată a operei gramsciene. Cele patru volume urmăresc evoluția gândirii autorului, de la reflecțiile dedicate culturii și rolului intelectualilor, până la teoriile privind hegemonia, praxisul și raporturile dintre stat și societatea civilă.

Dincolo de valoarea sa editorială, proiectul reprezintă o contribuție majoră la studiul istoriei ideilor și la cercetarea gândirii politice moderne, punând la dispoziția mediului universitar și academic o resursă de referință.

Invitați: Laura Napolitano, Ioana Cristea Drăgulin, Angelo Chielli, Guido Liguori, Fabrizio Fiume. Moderator: Sabin Drăgulin.

„Roșu aprins” – proiecții speciale la 50 de ani de la premiera filmului

În data de 7 martie 1975 a fost proiectată pentru prima dată capodopera lui Dario Argento – Profondo Rosso / Roșu Aprins (cu David Hemmings, Clara Calamai, Macha Méril, Eros Pagni, Giuliana Calandra, 123 min.). Considerat unul dintre cele mai bune creații ale regizorului, filmul marchează, de-a lungul carierei sale, trecerea fundamentală de la etapa thriller, începută în 1970 cu L’uccello dalle piume di cristallo / Pasărea cu pene de cristal, la cea horror, continuată ulterior cu Suspiria.

Pelicula, care îmbină teroarea, misterul și muzica de calitate, cucerind și influențând nu doar publicul pasionat de acest gen, a devenit un film cult, atât datorită subiectului tulburător, cât și pentru extraordinara coloană sonoră (semnată de Claudio Simonetti și de trupa Goblin).

Sinopsis: Marc, un tânăr pianist, asistă la asasinarea unei parapsihologe, dar nu reușește să vadă chipul asasinului. În timp ce face cercetări cu ajutorul unei frumoase ziariste, persoanele cu care intră în contact încep să fie asasinate una câte una.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la premiera filmului, Roșu aprins va fi proiectat în zilele de 30 noiembrie 2025 la ora 15.00 la Cinema Ateneu din Iași și 9 decembrie 2025 la Cinema Arta din Cluj.

În curând în librării: Inteligența artificială. Cum ne ajută și cum ne amenință o creație superioasă omului de Manfred Spitzer

Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu privire la foloasele și pericolele integrării IA în viața noastră, dar nimeni nu poate prezice cu adevărat în ce măsură ea ar putea aduce salvarea sau distrugerea omenirii.

Anul 2023 va rămâne în istorie ca începutul unei noi ere, când inteligența artificială a intrat în casele oamenilor. În doar doi ani lumea s-a schimbat mai rapid și mai profund decât s-ar fi așteptat oricine. Manfred Spitzer descrie în detaliu progresele enorme făcute (sau prognozate) cu ajutorul IA în medicină, în cercetarea științifică, în lupta cu schimbările climatice, în economie, educație, domeniul militar, politică, prevenirea criminalității, afaceri sau chiar în viața de zi cu zi. IA a pătruns deja în societate, în țesătura vieții noastre – și este în continuare dificil de reglementat.

Concluzia sa este că trebuie să ne temem nu atât de IA, cât de cei care o mânuiesc. Dincolo de atitudinile panicarde, riscul rămâne: odată încăpută pe mâini greșite, inteligența artificială poate arunca omenirea în abis.

Manfred Spitzer (n. 1958) este unul dintre cei mai faimoși specialiști în neuroștiințe din Germania, foarte implicat în dezbaterile despre tehnologie și educație. A studiat medicina, psihologia și filozofia la Universitatea din Freiburg, iar în prezent este profesor de psihiatrie la Universitatea din Ulm, unde conduce din 1997 Clinica psihiatrică universitară și din 2004 Centrul pentru neuroștiințe și învățare. A fost de două ori profesor invitat la Universitatea Harvard. Este gazda emisiunii TV săptămânale Geist und Gehirn (Minte și creier), în care prezintă unui public larg rezultatele cercetărilor sale în domeniul neuroștiințelor. A publicat numeroase cărți, dintre care Lernen (Învățarea), Vorsicht Bildschirm! (Atenție, ecran!) și Digitale Demenz au devenit bestselleruri.

Animația „Finnick: Lumea secretă a spiridușilor 2” – din 26 decembrie în cinematografe

„Finnick: Lumea secretă a spiridușilor 2”, continuarea aventurilor personajului principal din animația de succes „Finnick” (2022), vine în cinematografele din România pe 26 decembrie. Animația distribuită de T.R.I.B.E. Films aduce în prim plan o nouă aventură din călătoriile lui Finnick, un spiriduș tânăr, încăpățânat și jucăuș, a cărui putere specială de a deveni invizibil îl ajutase să devină un detectiv priceput și să salveze oamenii dragi.

Din neatenție, Finnick își pierde puterea invizibilității după ce „trezește” accidental un toiag fermecat la viață. Acum toți spiridușii sunt în pericol. Împreună cu prietena lui, Christine, pornește într-o aventură în care încearcă să-și recupereze puterea sa magică și să salveze lumea secretă a spiridușilor. Finnick trebuie să-și folosească inteligența și curajul nu doar pentru a se salva pe sine, ci și pentru a proteja întreaga comunitate. Pe parcursul aventurilor sale, Finnick învață valoarea prieteniei și a sacrificiului în fața răului care-i amenință lumea.

„Finnick 1” a fost un adevărat fenomen internațional, având încasări de peste 150 milioane dolari, primind aprecieri unanime pentru originalitatea și calitatea animației sale, și fiind considerat „un exemplu strălucit de animație modernă, cu personaje memorabile și o poveste care atinge chiar și inimile celor mai pretențioși spectatori” (The Hollywood Reporter).

În universul „Finnick”, în fiecare casă trăiește o creatură invizibilă numită Finn. Acești Finns mențin ordinea, protejează oamenii și creează acea atmosferă confortabilă care face ca o casă să se simtă ca acasă. De obicei, acești spiriduși rămân ascunși, dar există întotdeauna excepții. Un spiriduș neastâmpărat pe nume Finnick și-a dezvăluit identitatea tinerei care locuiește în casa lui. El i-a făcut simpaticei Christine o brățară din blana lui de Finn, și astfel ea îl poate vedea și auzi tot timpul. Cei doi au legat genul de prietenie despre care povestesc cele mai frumoase cântece. Însă, un obiect magic folosit în trecut pentru a-i face pe toți spiridușii vizibili și a-i transforma în sclavi, pe care Finnick îl atinge din neatenție, le amenință tuturor pașnica existență. Acum toată lumea îl poate vedea, iar Christine, care e acum o adolescentă cu noi interese, încearcă să-l protejeze și să-l ajute și, în același timp, să convingă spiridușii temători că nu toți oamenii vor să le facă rău.

Filmul „Finnick: Lumea secretă a spiridușilor 2” e o animație antrenantă, plină de muzică și voie bună, dar și de întâmplări amuzante sau periculoase din care personajele învață lecții importante în maturizarea lor.

Premiera americană a filmului are loc pe 5 decembrie, distribuit de Viva Pictures. Noua aventură magică – „Finnick: Lumea secretă a spiridușilor 2” va avea primele proiecții în România, în varianta dublată, pe 26 decembrie, prin intermediul distribuitorului T.R.I.B.E. Films.

Concertul Extraordinar de Anul Nou, ediția a XII-a: Viena, La Belle Époque

Fundația Calea Victoriei și Opera Națională București organizează duminică, 4 ianuarie 2026, de la ora 19:00, Concertul Extraordinar de Anul Nou, eveniment aflat la ediția a XII-a.

Concertul propune publicului o incursiune în muzica vieneză din perioada La Belle Époque, prezentând compoziții ale unor mari creatori precum Johann Strauss fiul, Johannes Brahms, Giuseppe Verdi, Jacques Offenbach, Franz Lehár, Emmerich Kálmán și Émile Waldteufel.

Symphactory Orchestra, condusă de dirijorul Tiberiu Soare, va interpreta valsuri, polci și dansuri ce evocă atmosfera balurilor din saloanele vieneze de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

„Dorim să aducem la viaţă această perioadă din lumea culturală a Vienei aflată sub semnul efervescenţei culturale, acest gust special al vieţii trăite plenar dintr-o capitală de imperiu. Este unul dintre cele mai fertile momente din istoria muzicii, atunci apar numeroşi compozitori foarte înzestraţi.

Vom recrea atmosfera elegantă care stă sub semnul bucuriei de a trăi, acel joie de vivre dintr-o vreme în care artele şi cultura înfloresc, opereta fiind o expresie a acestei atmosfere aparte, o muzică aparent accesibilă, dar care poate ajunge la profunzimi pline de expresivitate”, spune Tiberiu Soare.

Programul serii include arii și duete din opere și operete, interpretate de solista Maria Miron, mezzosoprană la Opera Națională Română Iași, baritonul Zoltan Nagy, cu o carieră internațională, stabilit la Viena, și soprana Georgiana Dumitru, solistă a Operei Naționale București.

Ziua limbii macedonene la MNLR

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, ora 18.00, suntem invitaţi la evenimentul dedicat Zilei limbii macedonene în România, care va avea loc la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Evenimentul este organizat de Ambasada Republicii Macedonia de Nord în România în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București.

Programul, conceput de istoricul de artă macedonean Marika Teoharevska, va cuprinde și vernisajul expoziției de infografică „Mujdei”, a designerului grafic Lasko Dzurovski din Macedonia de Nord, care va putea fi vizitată de marți până duminică, între 10.00 și 18.00.

„Alfabetul chirilic macedonean este o poveste atemporală de la frații noștri iluminați Sf. Chiril și Metodiu, care trebuie păstrată, cultivată și îmbogățită, pentru a putea urmări dezvoltarea tipografiei moderne, la nivel mondial. Alfabetul nostru chirilic conține litere care îi sunt caracteristice doar lui și îl face unic și diferit de toate celelalte alfabete chirilice din lume. Cu ajutorul tipografiei digitale, am creat cel mai recent font chirilic al meu, numit „Mujdei” care continuă afișarea literelor chirilice macedonene, combinate cu elemente de broderie populară macedoneană”, declară Lasko Dzurovski.

Lasko Dzurovski este designer grafic și tipograf. S-a născut în 1960, la Resen (Macedonia), și este fondator și proprietar al studioului de design „Totem” din Skopje. Este autorul designului bancnotelor macedonene de 200 și 2000 de denari. Este implicat activ în proiectarea de fonturi multilingve, pentru compania Rosetta. Fontul său, Clone, a fost selectat printre primele 20 de fonturi din lume, conform clasamentului Typographica Best 2015. Fonturile sale sunt incluse în baza de date a uneia dintre cele mai mari companii de software din lume, Adobe. Fondator și organizator al „Tipokujna”, un atelier tipografic pentru producerea de fonturi chirilice macedonene. Este autorul a aproximativ 680 de fonturi multilingve, care includ litere chirilice macedonene autentice.

Intrarea este liberă.

Anul filmelor de artă continuă cu proiecția „Jeff Koons. Portretul unei vieți”, la Muzeul Național de Artă al României

Anul filmelor de artă de la Muzeul Național de Artă al României continuă vineri, 28 noiembrie, de la ora 19:00, cu proiecția filmului documentar Jeff Koons. Portretul unei vieți. Proiectul, realizat de Happy Cinema în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, invită publicul la o serie de proiecții lunare de filme documentare de artă spectaculoase în Sala Auditorium a MNAR (intrarea Str. Știrbei Vodă nr. 1).

Jeff Koons. Portretul unei vieți (Jeff Koons: A Private Portrait) este un film documentar captivant ce explorează viața și lucrările remarcabile ale celebrului artist contemporan Jeff Koons. În acest film, spectacolul artei se întrepătrunde cu povestea personală a artistului, oferind o perspectivă intimă asupra geniului său creativ și a impactului său asupra lumii artei moderne. Este o incursiune fascinantă în universul unic al lui Jeff Koons și o călătorie impresionantă în lumea artei contemporane. Jeff Koons este considerat pe scară largă unul dintre cei mai influenți, populari și disputați artiști ai ultimelor 30 de ani. Koons transformă obiectele fabricate în masă, de zi cu zi, în cele mai înalte forme de artă.

Parteneriatul dintre Muzeul Național de Artă al României și Happy Cinema oferă publicului un spațiu alternativ dedicat proiecțiilor de film, așa cum este Sala Auditorium, precum și o experiență culturală și educațională memorabilă, potrivită pentru întreaga familie. Participanții au astfel ocazia să vizioneze filme documentare despre renumiți pictori din arta plastică internațională. Acest parteneriat reprezintă o punte între lumea cinematografiei și cea a artelor, iar publicul are ocazia nu doar să se bucure de opere cinematografice remarcabile, dar și să se familiarizeze mai profund cu universul artei într-un cadru muzeal de înaltă clasă.

Ultima proiecție a anului se desfășoară vineri, 19 decembrie – Klimt și sărutul (Exhibition on Screen: Klimt & The Kiss). Sărutul de Gustav Klimt este una dintre cele mai recunoscute și reproduse picturi din lume. Probabil că este cel mai popular poster pe pereții căminelor studențești, de la Beijing la Boston. Pictată în Viena în jurul anului 1908, imaginea evocatoare a unui cuplu necunoscut îmbrățișându-se a captivat privitorii cu misterul său, senzualitatea și materialele strălucitoare. Dar ce anume stă în spatele atracției picturii – și cine a fost artistul care a creat-o? Aprofundând detaliile – aurul adevărat, designul decorativ, simbolismul și erotismul latent, un studiu atent al picturii ne duce la momentul de cotitură al secolului al 19-lea din Viena, când o lume nouă se lupta cu cea veche. Klimt a fost un titan al mișcării Art Nouveau, creând lumi decadente care fuzionau senzualitatea tandră, mitologia antică și modernitatea radicală. Descoperiți viața scandaloasă și țesătura bogată de influențe extraordinare din spatele unuia dintre cele mai apreciate tablouri din lume.