Cinci reprezentații consecutive dedicate Sărbătorilor de Iarnă la Teatrul de Operetă

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” aduce bucurie și emoție în inimile spectatorilor în ultimele zile ale anului 2025.

După 4 reprezentații consecutive sold-out ale spectacolului Joyful Christmas programate pe 18, 19, 20 și 21 decembrie, și în urma cererii copleșitoare din partea dumneavoastră, se suplimentează seria cu o a 5-a reprezentație programată pe 22 decembrie de la ora 19.00.

Anul 2025 a fost pentru Operetă un an plin de inovație, de aplauze, zâmbete și bucurii nenumărate, spectatori de toate vârstele, public nou dar și fidelizat în timp. „Un an aniversar în care am sărbătorit prin muzică cei 75 de ani de la înființare, în care am realizat că parcursul instituției este unul ascendent și am primit confirmările cele mai importante – ale spectatorilor noștri.

Mulțumirile noastre pentru un an fabulos, sunt pentru toți cei care au participat la evenimentele organizate de noi, iar singurul mod prin care acum, la final de an, vă putem arăta recunoștiința este să venim în întâmpinarea dumneavoastră cu spectacolele preferate”, mărturisesc organizatorii.

Joyful Christmas este un eveniment remarcabil, cu un repertoriu de colinde tradiționale și internaționale, în interpretarea soliștilor instituției acompaniați de Corul și Orchestra Teatrului, o filă din povestea noastră la finalul anului 2025. O reprezentație cu o singură misiune: aceea de a aduna laolaltă familii și prieteni în prag de sărbătoare pentru a se bucura împreună de cea mai frumoasă perioadă din an.

„Să furi noaptea” de Romana Petri, la Gaudeamus

Sâmbătă, 6 decembrie 2025, la ora 18.30 la Târgul de Carte Gaudeamus va fi prezentată versiunea în limba română a romanului „Rubare la notte” / „Să furi noaptea” de Romana Petri, tradus de Mihai Banciu și publicat de editura Humanitas Fiction, în colecția Raftul Denisei.

@Rubare la notte” / „Să furi noaptea” de Romana Petri a fost unul dintre cele cinci romane finaliste la Premiul Strega 2023.

Vor lua cuvântul: Laura Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din București, Mihai Banciu, Mihaela Pascu-Oglindă, Denisa Comănescu.

Romana Petri, pseudonimul Romanei Pezzetta, scriitoare, traducătoare, critic literar și profesoară, s-a născut pe 10 septembrie 1965, la Roma. Fiică a bas-baritonului și actorului Mario Petri, a trăit mai mulți ani între Roma și Lisabona. Împreună cu soțul ei, Diogo Madre Deus, a fondat Editura Cavallo di Ferro, specializată în promovarea literaturii portugheze. În cei peste treizeci și trei de ani de carieră literară, Romana Petri a publicat douăzeci și cinci de cărți, dintre care menționăm: Il gambero blu e altri racconti (1990), Alle Case Venie (1997), Ovunque io sia (2008), Ti spiego (2010), Figli dello stesso padre (2012), Le serenate del Ciclone (2015), Il mio cane del Klondike (2017), Pranzi di famiglia (2019), Figlio del lupo (2020), Cuore di furia (2020), La rappresentazione (2021), Mostruosa maternità (2022), Să furi noaptea (Rubare la notte; Humanitas Fiction, 2025), roman finalist la Premiul Strega în 2023.

A fost distinsă cu numeroase premii literare italiene, între care Mondello, Grinzane Cavour, Rapallo Carige, Palmi, Alghero, Fenice Europa, Bottari Lattes Grinzane, Basilicata, Giovanni Comisso. A scris audiodrame pentru Radioteleviziunea italiană RAI și a avut contribuții de critică literară în periodicele Leggere, Nuovi Argomenti, Unità, Il Mesaggero și La Stampa. De asemenea, este traducătoare din franceză, engleză, spaniolă și portugheză a unor autori ca Jean-Marie Gustave Le Clézio, Mark Twain, Alina Reyes, Adolfo Bioy Casares, Anne Wiazemsky, Ana Nobre de Gusmão, Helena Marques, Inês Pedrosa și João Ubaldo Ribeiro.

Primă lansare a volumului „Bizanț după Bizanț” de Nicolae Iorga în Republica Turcia

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul organizează luni, 8 decembrie 2025, ora 19.00, la sediul său din Conacul Mușurus Pașa, lansarea ediției în limba turcă a volumului „Bizanț după Bizanț” de Nicolae Iorga. Tradus în limba turcă de cercetătorul Ümit Eser și publicat la 29 septembrie 2025 de editura Gordium din Ankara, volumul reprezintă prima lansare oficială în Republica Turcia a acestei lucrări fundamentale a istoriografiei românești, înscriindu-se în strategia ICR Istanbul de consolidare a dialogului cultural româno-turc și de promovare a patrimoniului intelectual românesc în mediul academic și cultural local.

Fondată în 2024, Editura Gordium publică volume din domeniile științelor sociale și umaniste, organizate în trei serii tematice — Medievalia, Ottomanica și Historia Animalium — și urmărește standarde editoriale și academice înalte. Ediția „Bizans’tan Sonraki Bizans”, inclusă ca al doilea volum al seriei Ottomanica, pune la dispoziția publicului turc un text clasic ce analizează modul în care moștenirea bizantină a continuat să se manifeste mult după căderea Constantinopolului în 1453. Nicolae Iorga arăta că, deși Bizanțul a încetat să existe ca entitate politică, a supraviețuit ca formă de civilizație, influențând structurile administrative ale Imperiului Otoman, menținându-se prin tradiția și autoritatea Bisericii Ortodoxe și perpetuându-se în cultura, dreptul și mentalitățile societăților balcanice. În același timp, transferul textelor grecești către Occident în perioada Renașterii subliniază rolul decisiv al Bizanțului în articularea culturii europene moderne și în conectarea lumilor orientale și occidentale.

Invitatul serii, traducătorul Ümit Eser, este istoric specializat în spațiul otoman și balcanic. Absolvent al Departamentului de Istorie al Universității Orta Doğu Teknik, cu un masterat la Universitatea Sabancı și un doctorat obținut în 2016 la School of Oriental and African Studies (SOAS), University of London, a fost cercetător invitat la École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS, Paris) în anii 2018, 2022 și 2023. A predat în Irlanda, Germania și Turcia, iar începând cu ianuarie 2026 va susține o serie de seminarii la University of British Columbia (Canada).

Evenimentul de la ICR Istanbul aduce în atenția publicului turc o lucrare esențială pentru înțelegerea relațiilor istorice dintre Bizanț, Imperiul Otoman și spațiul balcanic și oferă un cadru de dialog între cercetători, studenți și publicul interesat de istoria ideilor și de evoluțiile intelectuale din regiune.

Crăciunul Dirijorului cu Daniel Jinga

Pe 20 decembrie 2025, Sala Palatului devine scena unei experiențe muzicale excepționale: „Crăciunul Dirijorului cu Daniel Jinga”.

Un concert de sărbători în care colindele — de la cele vechi europene, cântate în puritatea lor originară, până la reinterpretările moderne cu orchestră și mixaj — capătă o energie nouă, emoțională și spectaculoasă.

Daniel Jinga nu este doar dirijorul concertului. El este personajul central al serii, ghidul unei călătorii muzicale între tradiție și prezent.

Recunoscut pentru versatilitatea și curajul artistic care i-au definit cariera, Daniel Jinga este dirijorul care a schimbat modul în care publicul percepe muzica live: a dirijat coruri, opere, operete, musicaluri și mari orchestre, a adus pentru prima dată vedeta pop pe scenă simfonică, a creat conceptul de dirijor care sparge barierele genurilor, mergând de la sacru la contemporan, de la cor a cappella la DJ live.

Pentru Daniel Jinga, muzica nu are granițe. Fiecare gen merită aceeași pasiune, aceeași finețe, aceeași dedicație — fie că se cântă în șoaptă sau explodează într-un final grandios.

În „Crăciunul Dirijorului cu Daniel Jinga”, publicul va trăi: colinde vechi, a cappella, în armonii curate, colinde bizantine, în greacă veche, un crescendo către interpretări moderne, în care orchestra, corul și DJ-ul se unesc într-o vibrație spectaculoasă.

Totul sub bagheta unui dirijor care nu crede în nise, ci în emoția muzicii. În centrul scenei: Daniel Jinga, privirea, energia, controlul asupra fiecărei respirații muzicale. În sală: un public care trăiește Crăciunul ca pe o experiență.

Acesta nu este doar un concert de colinde. Este Crăciunul văzut prin ochii unui dirijor. Un eveniment pentru cei care iubesc eleganța, frumosul și momentele care merită trăite.

Expoziția „Odiseea Tânărului Artist- ediția a 6-a, 2025”

Și în acest an, expoziția anuală Odiseea Tânărului Artist organizată de Asociația pentru Educație Odiseea va fi găzduită în spațiile expoziționale ale Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București în foaierul Tapiserie de la etajul 1 al sălii ”Ion Caramitru”.

Începând din noiembrie 2025, spectatorii care vor participa la spectacolele de teatru programate în Sala „Ion Caramitru” a TNB, vor putea vizita și o amplă expoziție de pictură, desene și colaje instalată pe 39 de șevalete amplasate în foaierul de la etajul 1 al Sălii „Ion Caramitru”, foaierul Tapiserie: este vorba de Expoziția câștigătorilor concursului național „Odiseea Tânărului Artist, ediția a 6-a,  2025″, concurs care a avut în acest an o temă provocatoare pentru tinerii artiști între 10 – 14 ani și, respectiv, 10 – 18 ani: „Fii Vincent Van Gogh al Secolului XXI”!

Expoziția va fi deschisă până la sfârșitul lunii ianuarie 2026.

„Nu mă lăsa să mor” – o poveste de ficțiune cu Cosmina Stratan și Elina Löwensohn despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe

Debutul regizorului Andrei Epure, prezentat la Locarno în secțiunea dedicată noilor voci ale cinemaului, ajunge în cinematografele din România pe 5 decembrie, distribuit de Independența Film și Good Times. Produs de Saga Film, „Nu mă lăsa să mor” este un film neo-horror despre birocrație, o comedie neagră despre moarte și, mai ales, un portret al unei realități care devine alarmantă: oamenii care trăiesc în singurătate.

Peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban din România se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 dintre ei o resimt la nivel înalt, potrivit studiului „Dimensiunile singurătății” realizat de Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor, în parteneriat cu Kantar Romania. Dintre acestea 1 din 7 ajunge să experimenteze singurătatea severă iar o treime dintre vârstnicii din mediul urban nu beneficiază aproape deloc de sprijin emoțional și practic. În spatele acestor cifre se află povești reale, iar filmul pornește de la una dintre ele.

Filmat de-a lungul a 26 de zile în Eforie, Mangalia, Neptun, Olimp și București, „Nu mă lăsa să mor” urmărește eforturile Mariei (Cosmina Stratan), care încearcă să organizeze înmormântarea enigmaticei sale vecine, Isabela (Elina Löwensohn). Un gest omenesc o aruncă într-un labirint de birocrație, întâlniri stranii și tăceri apăsătoare.

„Nu mă lăsa să mor a pornit de la o amintire din copilăria mea. Într-o zi de iarnă la mare, o vecină singuratică și neînțeleasă a murit chiar în fața ferestrei apartamentului meu. Mama mea a fost cea care a găsit-o și a chemat ambulanța. În acea zi, ne-am dat seama că nici măcar nu îi știam numele adevărat, foloseam doar porecle. A fost prima persoană moartă pe

care am văzut-o vreodată, iar imaginea aceea m-a bântuit ani de zile. I-am povestit lui Andrei despre această amintire și a rămas și el marcat de ea. Împreună i-am dat un nume – „Isabela” – și i-am scris povestea. Nu mă lăsa să mor este despre o femeie a cărei moarte o face mai vizibilă pentru vecinii ei decât a fost vreodată în viață. Filmul reflectă asupra relației noastre cu moartea, îmbinând realismul social cu suprarealismul. În esență, filmul este un strigăt împotriva uitării”, spune producătoarea și co-scenarista filmului, Ana Gheorghe.

Regizorul Andrei Epure extinde în „Nu mă lăsa să mor” lumea emoțională și tematică din „Interfon 15”, prezentat în 2021 în Semaine de la Critique – Cannes, explorând în debutul său de lungmetraj o lume în care granița dintre absurd și fragilitatea umană devine tot mai subțire: „Mi-am dorit să fac un film ca o întâlnire improbabilă între semi-comedie și semi-horror, litoral, frig, câini, moarte și un pic de doom jazz”, spune acesta.

Dincolo de povestea ficțională, filmul aduce în atenție o realitate ignorată a României: vieți care se sting în tăcere, vecini pe care îi descoperim abia când nu mai sunt, oameni care devin vizibili doar în momentul morții.

În acest context, parteneriatul cu Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor susține o misiune comună: de a readuce în discuție tema izolării persoanelor în vârstă și de a încuraja publicul să se implice activ. Organizația îndeamnă spectatorii filmului să devină voluntari, să ofere sprijin, timp și companie celor care trăiesc singuri – gesturi mici care pot schimba vieți.

În ochii unei cafele negre, la Teatrul Evreiesc de Stat

Teatrul Evreiesc de Stat aduce un omagiu lui Israil Bercovici (1921–1988), una dintre figurile emblematice ale istoriei sale.

Născut la 20 decembrie 1921, la Botoșani, Bercovici s-a remarcat ca poet, scriitor, traducător, om de teatru și, mai ales, ca secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat timp de trei decenii.

Prin viziunea și rigoarea sa, teatrul nostru a dobândit un repertoriu de o remarcabilă diversitate și valoare literară, reunind autori clasici idiș, români și universali.

Redactor-șef al revistei IKUF-BLETER și al emisiunilor în limba idiș de la Radiodifuziunea Română, Bercovici rămâne o voce puternică a culturii evreiești din România postbelică.

În calitate de traducător, a adus în atenția publicului român texte fundamentale, precum Golem de H. Leivick, Uriel Acosta de K. Gutzkow și Frank al V-lea de Friedrich Dürrenmatt. A organizat matinee literar-muzicale și a fost un neobosit promotor al istoriei și literaturii idiș.

Distins de două ori cu Ordinul Muncii, Israil Bercovici lasă în urmă o moștenire culturală memorabilă, recunoscută internațional.

Acest model de erudiție și devotament pentru scena noastră îl vom celebra printr-un spectacol inspirat din poeziile sale, în traducerea inegalabilă a Ninei Cassian, Petre Solomon și Anton Celaru.

Distribuție: Dorina Păunescu, Nicolae Călugărița, Roxana Guttman, Geni Brenda Vexler, Viorica Predica, Katia Pascariu, Mihai Prejban, Andrei Miercure, Filip Popescu, Laura Tătulescu. Compozitor: Sabina Ulubeanu. Moment coregrafic: Cristina Lilienfeld. Orchestra Teatrului Evreiesc de Stat, conducerea muzicală: Mihai Murariu. Regia artistică: Andrei Munteanu.

Spectacolul va avea loc sâmbătă, 20 decembrie, ora 19:00, la Teatrul Evreiesc de Stat.

Parte din colecția privată de artă Cicirean, expusă la Centrul Multicultural din Brașov: 12 artiști și peste 20 de lucrări din 1972–2024

Dreamscapes propune un decupaj din colecția Cicirean, oferind o hartă a practicilor vizuale a ultimelor decenii, articulată prin gestul personal de a colecționa. Reunind lucrări de la 12 artiști, realizate între 1972 și 2024, expoziția deschide un teritoriu în care realitatea se suprapune subtil cu mitologia visului. Între memoria individuală și privirea colectivă, reper autobiografic și istoria artei recente, colecția Cicirean funcționează în ansamblul ei ca o arhivă aflată în continuă evoluție și transformare, fiecare lucrare fiind atât o alegere subiectivă, născută din actul intim de a colecționa, cât și o trasare obiectivă a evoluțiilor scenei artistice românești post-2000.

Expoziția va fi inaugurată vineri, 5 decembrie 2025, începând cu ora 18:00, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, Bulevardul Eroilor nr. 29, și va putea fi vizitată până pe 7 ianuarie 2026.

Dreamscapes aduce împreună lucrări ale artiștilor Mircea Cantor, Cristina Chirilă, Horia Damian, Andrei Gamarț, Ion Grigorescu, Gili Mocanu, Sultana Maitec, Laurian Popa, Radu Pandele, Lea Rasovszky, Roman Tolici și Ecaterina Vrana. Fiecare lucrare se desfășoară ca un fragment de vis, suspendat între realitate și proiecție, în timp ce constructul expozițional trasează o narațiune non-liniară, un traseu imprevizibil cu alternanțe de abstract și figurativ, geometrie și gestualitate.

Avi Cicirean s-a apropiat de artă încă din copilărie, influențat de mediul artistic în care a crescut, inclusiv de picturile și sculpturile bunicului său, un univers care i-a fixat primele repere vizuale. De-a lungul ultimilor paisprezece ani, această familiaritate inițială s-a transformat într-un demers coerent de explorare a artei contemporane, în care apropierea de lucrări devine atât un exercițiu de cunoaștere, cât și o formă de autodefinire. ​​Prezentarea colecției într-o expoziție publică devine, astfel, un gest de autodezvăluire și un mijloc de a transforma experiența privată a colecționarului într-un spațiu comun.

În premieră la Teatrul Mic, coproducția internațională„Tristețe și bucurie în viața girafelor” și Q&A

Teatrul Mic prezintă premiera oficială a spectacolului „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, traducere Ana Maria Mihăilescu, regie Edda Coza și Dan Coza, decor Andreea Tecla, costume Maria Ștefănescu, coregrafie Mariana Gavriciuc, muzică și sound design Adrian Piciorea, lighting design Tony Macpela, graphic design Karla Broșteanu, asistență coregrafie Anca Stoica, design păpuși Ana Crăciun Lambru și The Puppet Masters, voice-over Ana Bianca Popescu, teatrolog Daria Ancuța. Evenimentul va avea loc vineri, 12 decembrie, ora 19:00 la Sala Studio – Strada Gabroveni nr. 57.

Prima coproducție internațională a Teatrului Mic realizată împreună cu Asociația Tangent și Teatrul „Alexie Mateevici” din Chișinău (TAM), co-finanțată de AFCN, aduce pe scenele din București și Chișinău o dublă premieră cu spectacolul Tristețe și bucurie în viața girafelor.

În Republica Moldova, premiera spectacolului și conferința de presă au avut loc pe 22 noiembrie, la Sala Mare a Teatrului „Alexie Mateevici”, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Contemporan „Andrei Vartic”. Urmează premiera oficială în România, precedată de o Sesiune Q&A cu o parte din echipa de creație, managerul Teatrului Mic, Ștefan Lupu și directoarea TAM, Elena Frunze-Hatman, programată la finalul reprezentației din 12 decembrie, la Sala Studio a Teatrului Mic.

Regizor, dramaturg, actor și producător portughez, Tiago Rodrigues este una dintre personalitățile marcante ale teatrului contemporan, aflat în prezent la al doilea mandat ca director artistic al prestigiosului Festival d’Avignon. De-a lungul carierei sale profesionale de peste 25 de ani, creațiile sale au fost recunoscute pentru abilitatea de a dizolva granițele dintre teatru și diverse realități, provocând permanent percepția publicului asupra fenomenului istoric și social. Piesa Tristețe și bucurie în viața girafelor a fost scrisă și montată de Tiago Rodrigues în 2011, la Culturgest, Lisabona.

Textul urmărește povestea Girafei, o fetiță cu vârsta de nouă ani care locuiește împreună cu tatăl său, rămas fără slujbă. Lipsa banilor îl obligă să renunțe la plata abonamentului pentru TV. Girafa și ursulețul ei de pluș Judy Garland pornesc într-o călătorie inițiatică prin Lisabona, în încercarea de a strânge suma care i-ar asigura accesul la programele TV pentru tot restul vieții.

În viziunea tânărului cuplu de regizori, Tristețe și bucurie în viața girafelor este un basm urban pentru adulți plin de umor, candoare și sensibilitate, în care accentul cade pe relația tată-fiică și dezvăluie că teatrul poate fi uneori și un instrument de (auto)vindecare și maturizare emoțională.

„Scenarii mitice” – expoziție personală Paul Buța, la Galeria CREART

Miercuri, 3 decembrie 2025, începând cu ora 18:00, la Galeria CREART din București (Piața Alexandru Lahovari nr. 7), are loc vernisajul expoziției personale de măști tradiționale românești a artistului Paul Buța denumită „Scenarii mitice”. Având-o curatoare pe Ana Daniela Sultana, expoziția este organizată de Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București și va putea fi vizitată în perioada 4 decembrie 2025 – 11 ianuarie 2026, la Galeria CREART.

Imaginea cetelor de colindători cu măști populare care își fac apariția cu ocazia sărbătorilor de iarnă este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase și puternice tradiții păstrate la noi în țară. Aceste măști recompun alfabetul unui limbaj arhaic și duc mai departe datini ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate ulterior și în creștinism. Paul Buța nu creează doar obiecte de ritual folcloric, ci dezvăluie, prin măștile sale, o lume întreagă. În căutarea autenticității, artistul a studiat tehnici de realizare și modele relatate de bătrâni, fiind îndrumat în demersul său și de academicianul Romulus Vulcănescu.

Prin practica sa artistică, în care îmbină armonios cercetarea etnografică, artizanatul și actoria, Paul Buța ne oferă o perspectivă completă și avizată asupra acestor obiceiuri străbune, putând chiar să susțină și funcția lor performativă; pentru el, măștile transcend dimensiunea decorativă, fiind menite a fi purtate în vederea interpretării unor roluri arhetipale sau forțe primordiale în dansuri, ceremonii, obiceiuri agrare şi pastorale sau mici scenete integrate colindului de sărbători. Astfel, tradiția nu rămâne închisă în documente etnografice, ci vibrează, crudă și vie, ca o coardă străveche ce refuză să amuțească. Constantin Prut vedea în alaiurile de colindători cu măști de inspirație zoomorfă cu coarne (taur, cerb, berbec) ce vestesc nașterea Noului An „străvechi scenarii mitice, în care animalul poate mărturisi epifanii divine, sau este angajat în îndeplinirea unor misiuni transportatoare între diferite tărâmuri”. – Ana Daniela Sultana

Paul Buță este un artist plurivalent: actor la Teatrul Muzical „Nicolae Leonard” din Galaţi, cercetător etnografic la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi și meșter popular, unul dintre cei mai cunoscuți creatori de măști tradiționale din România. Prin activitatea sa – întemeierea muzeului viu „Vatra cu Dor”, organizarea de festivaluri tradiționale și participarea în evenimente de profil – Paul Buță contribuie la menținerea tradiției și la transmiterea semnificației măștilor către tineri și publicul urban, fiind distins cu numeroase premii, medalii și diplome pentru activitatea sa culturală. Expuse încă din anii ’90, măștile lui Paul Buță au fost prezentate în numeroase orașe din România și din străinătate, printre care Paris, Veneția, Strasbourg, Bruxelles, Limoux, Londra și Viena.

Ana Daniela Sultana este curatoare și publicistă, absolventă a Universității a de Artă Aplicată din Viena. Publică articole în revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și pe agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum CREART, ICR Istanbul, ICR Viena, ICR Veneția, Forumul Cultural Austriac București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach, Aluniș Art Center și cu numeroase galerii de artă contemporană.

Construită pe formatul unui white box, Galeria CREART este un spațiu expozițional dedicat artei contemporane, cu solo show-uri ale unor nume consacrate, dar și ale unor artiști emergenți.

Ovidiu Lipan Țăndărică & Friends – „Visul Toboșarului”

Legenda tobelor românești revine pe scena Sălii Palatului, pe 30 ianuarie 2026, orele 20:00, cu un concert aniversar plin de emoție, energie și spectacol.

„Visul Toboșarului” este un eveniment unic, semnat de maestrul Ovidiu Lipan Țăndărică, care reunește pe aceeași scenă artiști de excepție, prieteni și colaboratori dintr-o viață dedicată muzicii.

Un show grandios ce îmbină rock-ul, ritmurile balcanice, sonoritățile simfonice și momentele de improvizație care definesc stilul inconfundabil al lui Țăndărică.

Un spectacol al bucuriei, al pasiunii și al puterii visului artistic!

Asigură-ți locul la evenimentul aniversar al anului și trăiește alături de Ovidiu Lipan Țăndărică o seară de neuitat!

Între 5 și 7 decembrie, „One World Romania în cartiere” se încheie la Teatrul Masca, în Cartierul Militari

După incursiuni în Cartierul Armenesc, Titan, Pallady, Rahova, Uranus sau în zona Piața Presei Libere, ediția pilot a programului One World Romania în cartiere se încheie pe 5-7 decembrie în Cartierul Militari, la Teatrul Masca, aflat pe Bd. Uverturii, nr. 14.

Cele trei zile de activități pentru toate vârstele vor aduce laolaltă practicile comunitare care au definit proiectul, partenerii alături de care acesta a fost construit, dar și alte inițiative ale One World Romania: Emerging Voices – dedicat noilor voci din documentarul românesc; KineDok – program european care prezintă documentare creative în spații alternative; Sahia Vintage – platformă de recuperare și digitalizare a patrimoniului cinematografic.

Proiectul a pornit de la nevoia de a extinde viața culturală a Bucureștiului dincolo de centrul orașului și a abordat subiecte ca justiția, protecția mediului, locuirea și migrația, educația media sau dialogul intergenerațional. Programul din fiecare cartier a fost adaptat la specificul social local, iar cele șase intervenții ne-au purtat de-a lungul orașului, acasă la parteneri sau, împreună cu ei, în stradă.

„Suntem cu ochii pe Teatrul Masca în ultimii ani – este, în acest moment, instituția culturală publică cu care împărțim cel mai mult din viziunea noastră îndreptată spre comunitate. Împreună am gândit un program interdisciplinar, comunitar și educațional: pornind de la tema episodului La Liber (eveniment recurent al teatrului), dedicat tinerilor cartierului, vom avea dialoguri extinse, un atelier de fotografie de stradă, proiecții de film și întâlniri cu regizori emergenți, dar și un spectacol realizat de trupa de seniori a teatrului. La finalul acestui proiect ambițios, care ne-a adus emoții, provocări, dar mai ales satisfacții, îi invităm pe toți prietenii făcuți pe drum la ultimul prânz comunitar organizat de OWR în acest an”, a declarat directoarea festivalului One World Romania, regizoarea Andreea Lăcătuș.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, însă este necesară înscrierea printr-un formular.