„Adevărul” / „La vérité”, noul film al regizorului Hirokazu Kore-Eda, cu Catherine Deneuve în rolul principal, pe marile ecrane

„Adevărul” / „La vérité”, cel mai nou film al regizorului japonez Hirokazu Kore-Eda, care a deschis ediția din 2019 a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, a ajuns în cinematografele din România, distribuit de Independența Film. Catherine Deneuve și Juliette Binoche, două legende ale cinematografiei franceze, alături de actorul american Ethan Hawke se regăsesc în distribuția primului film al lui Hirokazu Kore-Eda, laureat Palme d’Or, realizat în afara Japoniei, într-o altă limbă decât cea nativă.

Filmul vorbește despre legături de familie, decepție și responsabilitate, combinând drama și comedia „așa cum ele co-există și în viața reală”, după cum spune regizorul Hirokazu Kore-Eda.

Fabienne (Catherine Deneuve) este o divă a cinematografiei franceze, ce are parte de toată iubirea și admirația bărbaților, dar care are o relație complicată cu propria fiică. Atunci când aceasta își publică memoriile, Lumir (Juliette Binoche) se întoarce de la New York la Paris împreună cu soţul (Ethan Hawke) şi copilul. Întâlnirea dintre mamă şi fiică devine rapid o confruntare: adevăruri ascunse și resentimente nedeclarate ies la suprafață.

„Faptul că filmul meu se regăsește în filmografia lui Catherine Deneuve – la fel de prestigioasă pe cât este istoria cinematografiei franceze în sine – este pentru mine atât un motiv de mândrie, cât și de anxietate”, a declarat Hirokazu Kore-Eda.

Catalogat drept „unul dintre cele mai bune roluri din cariera sa” de către publicația britanică The Times, Catherine Deneuve interpretează magistral diva aflată la apusul carierei, precum și mama confruntată de propria fiică. Pe parcursul dezvoltării scenariului, care inițial a fost o piesă de teatru despre o actriță ce îmbătrânește, Hirokazu Kore-Eda a colaborat cu Deneuve și Binoche, acestea oferind informațiile necesare pentru ca experiențele lor profesionale să se regăsească în film.

„Adevărul” / „La vérité” rulează în cinematografele funcționale din România, având pentru moment proiecții programate în București (Cinema Union, Cinema Elvire Popesco, Happy Cinema), Bârlad (Cityplex Victoria), Bacău (Happy Cinema), Bistrița (Centrul Cultural Dacia), Iași (Ateneul Național), Sfântu Gheorghe (Cityplex Arta), urmând ca din 5 martie să ruleze și în Caransebeș (Cinema 3D Luna), Oțelu Rosu (Cinema 3D), Reșița (Cinema Dacia Reșița 3D) și Petroșani (Cinema 3D Șerban Ionescu).

În curând în librării: Campania anilor 1916–1918 de Ioan Dragu

Mobilizat odată cu intrarea României în război, Ioan Dragu luptă pe Valea Jiului, apoi pe frontul de pe Siret, ajungând până în Moldova, unde se îmbolnăvește de tifos exantematic, la sfârșitul anului 1917. În ianuarie 1918 face parte din rândurile armatei române care va intra în Basarabia, alungând trupele rusești bolșevizate. Întreaga experiență a războiului, a bolii și a perioadei petrecute dincolo de Prut este relatată în trilogia Campania anilor 1916–1918, publicată în vara anului 1918, sub ocupația germană.

Aceste mărturii, lipsite de emfaza relatărilor de după 1 decembrie 1918 și de tentația glorificării, au rămas practic necunoscute publicului larg timp de o sută de ani. Prin reeditarea lor acum, Ioan Dragu își dobândește locul binemeritat în galeria memorialisticii și în cea a reportajului literar românesc.

Când și-a publicat impresiile de pe front, în vara–toamna anului 1918, I. Dragu era proaspăt demobilizat și se întorsese acasă, în teritoriul ocupat de Puterile Centrale. România era o țară învinsă, amputată teritorial și înrobită economic. Imensele sacrificii făcute în numele idealului național păreau a fi fost inutile. Cele trei volume de război, reunite sub titlul Campania anilor 1916–1918, nu au, de aceea, nimic în comun cu retorica eroizantă cu care ne-a obișnuit de un secol bibliografia Marelui Război.

Cărțile lui Dragu vorbesc despre eroismul neputincios al celor mulți, al «morților fără istorie», al «glorioșilor învinși», de dinainte să se făurească România Mare. De aceea au și fost desconsiderate, nu doar în perioada comunistă, când, aflat în exil, autorul a dus «o vie activitate de ponegrire a regimului nostru de democraţie populară». Mărturiile lui Dragu au fost ignorate și după 1989 tocmai pentru că prezintă fără ocolișuri istoria recentă a Basarabiei sau dezastrul participării României la Primul Război Mondial.

KineDok prezintă „Pe apă” proiecție online și discuție cu regizorul filmului

Începem primăvara cu o proiecție eveniment ce aduce în prim-plan legătura strânsă dintre noi și orașele pe care le locuim. Pe 1 martie, la ora 20:00, KineDok transmite, pe pagina de Facebook KineDok, documentarul „Pe apă”, proiecție live, urmată de o dezbatere cu regizorul filmului, Goran Dević, despre portretul orașului natal și protagoniștii din comunitate implicați în film.

Filmul „Pe apă” (Croația, Goran Dević, 2018) ilustrează portretul unui fost oraș industrial, prezentat din  perspectiva râului care traversează centrul orașului. În zilele noastre, râul este un spațiu de relaxare și distracție. O privire mai atentă asupra oamenilor care își petrec timpul pe malul râului scoate la iveală conflictele sociale ale unei țări în tranziție. Râul dezvăluie rămășițele unui trecut care plutește pe apă.

Discuția cu regizorul Goran Dević se va desfășura în limba engleză și va fi moderată de Samuel Achberger din Slovacia: alumni al cursului „Nature, Society and Environmental Governance” la Universitatea Oxford și, în prezent, membru în departamentul de urbanism din cadrul Institutului Metropolitan din Bratislava. Aria sa de specializare și interes vizează noile direcții în dezvoltarea urbană care reflectă provocările secolului XXI.

Goran Dević a studiat dreptul, arheologia și filmul la Academia de Arte Dramatice, Universitatea din Zagreb. Filmografia sa include documentare și scurtmetraje. Goran trăiește în Zagreb unde predă film documentar la Academia de Arte Dramatice.

Proiecția filmului va fi transmisă simultan în țările partenere programului KineDok (Republica Cehă, Slovacia, Croația, Ungaria, Polonia, Bulgaria și România), iar subtitrarea filmului va fi în limba engleză.

KineDok este un program unic în Europa prin amploarea sa, desfășurându-se concomitent în 7 țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Polonia, Bulgaria şi România, unde este coordonat de către Asociația One World Romania, în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare dintre țările participante contribuie cu cele mai interesante documentare, care rulează apoi în sute de locații din toate cele 7 ţări, generând astfel o comunitate culturală impresionantă. Proiectul se face remarcat prin abordarea sa aparte, proiecțiile fiind sub formă de cineclub și desfășurându-se pe tot parcursul anului în spații cât mai accesibile. Publicul are șansa să vadă o selecție deosebită de filme și să pparticiplela discuții cu invitați care au legătură cu tema filmelor, încurajând astfel dialogul social și dezvoltarea unui public activ.

Păsări. Omagiu lui Brâncuși, la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti

Pasărea, simbol general, cu multiple semnificaţii este nelipsită din cultura popoarelor lumii. În mituri și legende, ea întrupează zeități ale binelui și răului, renașterea, libertatea şi fericirea, legătura dintre lumea de aici și cea de dincolo. Poate avea rol protector pentru cei care o folosesc drept talisman, dar poate fi și cea care prevestește nenorociri sau chiar moartea. Pasărea este prezentă în viața noastră de la naștere până la moarte, în toate momentele cruciale ale existenței. Este prezentă atât în creația populară, cât și în artele plastice și în iconografia religioasă.

Expoziția Păsări. Omagiu lui Brâncuși cuprinde bunuri culturale din colecțiile Muzeului Satului, care impresionează prin bogata ornamentică în care predomină motivul păsării – icoane, cruci, covoare, ștergare, cămăși, catrințe, marame, pălării, furci de tors, cahle, farfurii, ulcioare de nuntă, xilogravuri, jucării.

O reprezentare cu semnificații deosebite este cea din iconografia religioasă, în care Duhul Sfânt apare în chip de porumbel alb.

Expoziția constituie un omagiu adus sculptorului Constantin Brâncuși, a cărui creație artistică reflectă un anume fel de a gândi al țăranului român și de a interpreta lumea, tradițiile, miturile și legendele. În concepția sa „Simplitatea este în sine o complexitate și trebuie să te hrănești cu esența ca să poți să îi înțelegi valoarea“.

Artistul percepe  păsările  în stilul său unic, marcat prin simplitatea și abstractizarea formei. Acestea sunt realizate într-o varietate tipologică, fiind expresii înalte ale zborului: Cocoșul, Pasărea Măiastră, Pasărea de foc, Pasărea de aur, Pasărea în văzduh.

Expoziția Păsări. Omagiu lui Brâncuși va fi deschisă publicului până la sfârșitul lunii martie, în sala H.H. Stahl, de miercuri până duminică, între orele 9:00 si 17:00.

Trădarea lui Einstein – cea mai recentă premieră a Teatrului Evreiesc din Bucureşti

Teatrul Evreiesc de Stat anunţă cea mai recentră premieră: Trădarea lui Einstein de Éric Emmanuel-Schmitt, traducerea și regia Tudor Țepeneag. Scenografia poartă semnătura lui MC Ranin, iar proiecția video este realizată de Liviu Alecu.

În distribuție: Andrei Finți, Mircea Dragoman, Veaceslav Grosu, Neculai Predica, Mihai Nițu, George Remeș, Andrei Miercure, Rodica Doija.

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, pe malul unui lac din New Jersey, doi excentrici se întâlnesc și se simpatizează. Între ei se naște o prietenie. Albert Einstein, savantul german de origine evreiască, a emigrat în America și predă la Princeton. Vagabondul este un tată care și-a pierdut fiul în război. Acestui confident al hazardului, Einstein îi expune dilema sa. Se poate să te ocupi de știință, fără să faci politică? Să încetezi să mai fii german, pentru tine și pentru ceilalți? Să nu te simți evreu, chiar dacă ești ateu, atunci când Hitler îi măcelărește pe evrei? Să-ți dorești pacea și, în același timp, să devii responsabil pentru „Proiectul Manhattan” și apoi pentru Hiroshima? Să fii cel mai mare admirator și explorator al lumii și, totuși, cel mai mare distrugător al acesteia?

În „Trădarea lui Einstein”, Éric-Emmanuel Schmitt prezintă conflictul moral al unui om de geniu, inventator – împotriva voințe sale – a mașinăriei de distrugere a lumii. Dramaturgul aduce în prim-plan întreaga istorie științifică și politică a teribilului secol XX, abordând teme de actualitate și interes ale timpului nostru: pacifismul, militarismul, ONU, identitatea națională și trădarea.

„Einstein crede ca trebuie sa renunțăm la naționalism, acel naționalism care propagă dragostea pentru ai tăi, pâna devine ură pentru ceilalți… Einstein ne învață că, atunci când credem că nu toți oamenii sunt la fel, suntem deja în pericol… Pentru el, războiul este o «farsă», și trebuie, întâi și întâi, să dezarmăm sufletul și conștiința oamenilor”, declară regizorul Tudor Țepeneag.

În curând în librării: Întoarcerea Regelui. 23 august 1944. Controversata istorie a unei zile care a schimbat soarta României de Alexandru Muraru şi Andrei Muraru

La distanță de aproape 75 de ani de la eveniment, actul de la 23 august 1944 continuă să fie, de departe, cel mai controversat și mai disputat subiect al istoriografiei românești contemporane. Acesta a devenit granița în timp între două regimuri politice. Niciodată în istoria românească un eveniment nu a provocat atîtea discuții și interpretări, fiind inclusiv contaminat masiv de exagerări și mistificări flagrante.

Actul de la 23 august 1944 a schimbat soarta războiului pentru România și orientarea geopolitică a țării și a generat metamorfoze capitale ale regimului politic, social și constituțional. Evenimentul, care a fost ulterior, începînd cu 1948, ziua naţională a României pentru patru decenii, a scurtat operaţiunile militare din al Doilea Război Mondial, contribuind inclusiv la soarta conflagraţiei mondiale.

Disputa despre 23 august 1944 a continuat după 1989, deschiderea arhivelor și apariția unor noi probe documentare nu au avut ca efect domolirea elanului polemic, ci, dimpotrivă, acutizarea sa. Numeroasele teorii, mărturii şi interpretări au creat un halou impresionant acestui moment.

Volumul își propune să reevalueze evenimentul istoric, sub diferite unghiuri și cu metode variate, punînd în pagină 16 contribuții româneşti şi străine din domenii diverse: istorie politică, relații internaționale, istorie militară, analiză constituțională și drept comparat, istorie socială, studii prozopografice, analiza miturilor, istoria istoriografiei ș.a.

Alexandru Muraru este politolog şi istoric, cercetător ştiinţific III în cadrul Departamentului de Cercetare al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Este profesor asociat în ştiinţe politice la aceeaşi universitate. În anul academic 2019‑2020 este Fulbright Visiting Senior Scholar la New York University. Şi‑a susţinut doctoratul în ştiinţe politice în 2011, cu o teză despre dezbaterile privind regalitatea în România postcomunistă. Absolvent şi doctor al şcolii de ştiinţe politice ieşene, a urmat şi două programe de master, în istorie şi studii europene, la aceeaşi universitate. A beneficiat de numeroase burse de studiu în Europa şi America de Nord sau de participări la programe postuniversitare avansate şi a susţinut prelegeri şi conferinţe internaţionale pe teme de istorie recentă sau istoria mentalităţilor. Este autorul lucrărilor Cum supravieţuieşte monarhia într‑o republică? Regele Mihai, românii şi regalitatea după 1989 (2015) şi Republica Monarhică. Aportul Familiei Regale la integrarea euro‑atlantică a României (2009). A coordonat volumele Ana, Regina. Acasă pentru totdeauna (2016), Anul Regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României (coed. Daniel Şandru, 2016), Regele, comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (coed. Andrei Muraru, 2017), Mihai I al României. Regele nostru. Martori, experienţe, amintiri regale (2018) şi Lumea Majestăţii Sale. Jubileul Custodelui Coroanei Române (coed. Daniel Şandru, 2019). A publicat zeci de studii şi articole privind problema monarhică în România postcomunistă şi evoluţiile generate de acest subiect. A fost consilier la Cancelaria Prim‑ministrului (2005‑2009), director general al Institutului Naţional al Patrimoniului (2013‑2014) şi este membru în conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune (2014‑prezent). Pentru poziţiile sale publice şi lucrările despre regalitate, a fost decorat de două ori de regele Mihai I al României cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate (2008) şi cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofiţer (2015).

Andrei Muraru este istoric, lector universitar la SNSPA (Bucureşti), Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, şi cercetător ştiinţific gradul III la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (Bucureşti). A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2005), unde şi‑a susţinut şi doctoratul (2011) cu o teză despre procesele postbelice ale criminalilor de război. A fost cercetător (2006‑2012) şi preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – IICCMER (2012‑2014), calitate în care a demarat campania de aducere în faţa justiţiei a foştilor responsabili din aparatul comunist de represiune. În perioada 2006‑2009 a fost consilier la Cancelaria Prim‑ministrului şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost bursier la Universitatea „Aristotel” din Salonic (2004‑2005), New Europe College (2009‑2010) şi United States Holocaust Memorial Museum, Washington, DC (2010‑2011). Este autorul volumului Vişinescu, torţionarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul (2017). A publicat numeroase studii în reviste de specialitate şi lucrări colective. A coordonat volumele Regele, comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (2017, în colab. cu Alexandru Muraru), Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945‑1967) (2008) şi este coautor al primului manual despre dictatura comunistă, O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu (ed. I, 2008; ed. a II‑a, 2009; ed. a III‑a, 2014). A participat la numeroase conferinţe internaţionale, a susţinut prelegeri şi are frecvent contribuţii pe teme de istorie recentă. Pentru activitatea în fruntea IICCMER a fost decorat de regele Mihai cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofiţer (2015). Din decembrie 2014 este consilier al preşedintelui României.

„Frumoasa din Pădurea Adormită”, transmis online în dar de Mărțișor

Opera Națională București va transmite online spectacolul de balet „Frumoasa din Pădurea Adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, luni, 1 martie 2021, începând cu ora 19:00, cu ocazia Zilei de Mărțișor.

Spectacolul va fi transmis exclusiv online, iar biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 24 de ore.

Pentru a celebra venirea Primăverii, prima scenă lirică a țării vine în întâmpinarea publicului de pretutindeni cu povestea unuia dintre cele mai frumoase balete clasice. „Frumoasa din Pădurea Adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, în regia și coregrafia lui Vasily Medvedev și a lui Stanislav Fečo redă cu finețe celebrul basm bazat pe contrastele dintre bine și rău. După traversarea a trei secole, acest spectacol de balet încă stârnește curiozitatea audienței de toate vârstele.

Aducerea în zilele noastre a unor povești cu semnificații atemporale a devenit o tentație irezistibilă pentru coregrafii din întreaga lume, „Frumoasa din Pădurea Adormită” a cunoscut în ultimele decenii atât regândiri semnificative ale libretului, cât și ale vocabularului coregrafic. Câteva dintre variantele moderne au aruncat o lumină nouă asupra poveștii și a muzicii. Transpusă în filme de lungmetraj, spectacole de păpuși, musical-uri sau desene animate, povestea „Frumoasei din Pădurea Adormită” continuă să fascineze generațiile de copii și bunici.

La mulţi ani, Maria Buză!

Energie, vitalitate, drag de a dărui – aceasta ar putea fi cea mai succintă carte de vizită a Mariei Buză. Toţi cei care au avut prilejul să o vadă jucând teatru sau cântând o iubesc iar cei care nu o ştiu încă … îşi merită soarta. Ani mulţi, sănătate, noroc şi poftă de joc şi joacă, Maria!

La mulţi ani, Alexandru Repan!

Face parte din galeria lorzilor teatrului şi filmului românesc. Talentul, eleganţa şi un anumit sentiment de robusteţe profesională, îl păstrează încă, în inimile spectatorilor de toate vârstele. Azi, la aniversare, îi dorim ani mulţi cu sănătate şi bucurii!

La mulţi ani, Elena Cârstea!

Cu o carieră remarcabilă, încununată cu veritabile şlagăre, aflate şi azi în topul de suflet al admiratorilor români, Elena Cârstea rămâne o artistă desăvârşită, o conştiinţă şi un temperament unic. La aniversarea zilei de naştere, îi dorim sănătate, bucurii şi să aibă parte numai de Bine şi Frumos!

Expoziția tematică „Tudor Vladimirescu și memoria culturală a Revoluției din 1821”

Începând cu data de 3 martie 2021, ora 10.00, Muzeul Municipiului București invită publicul la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2) pentru a parcurge expoziția tematică dedicată momentului istoric 1821 și personalității lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluției.

Muzeul Municipiului București marchează astfel trecerea a 200 de ani de la eveniment, iar propunerea expozițională valorifică patrimoniul din colecțiile MMB. Tematica expoziției se axează pe personalitatea lui Tudor Vladimirescu, contextul mișcării din 1821 și transformarea sa într-un erou național, începând cu a doua jumătate a secolului XIX. Vizitatorilor le este propusă o nouă perspectivă asupra personalității lui Tudor Vladimirescu, prin accentuarea contextului istoric al mișcării și al personalității sale, al rolului său în administrația regimului fanariot.

Istoriografia românească dedicată Revoluției de la 1821 se grefează pe mai multe direcții: caracterul mișcării, implicațiile sociale ale mișcării, omagii aduse liderului revoluției și consecințele evenimentelor. Din punct de vedere cantitativ, studiile și analizele imaginilor revoluției de la 1821 sunt relativ puține și realizate fragmentar. Prin urmare, s-a analizat câte reprezentări anterioare portretului pictat de Aman există și dacă putem stabili filiații între imaginile anterioare și cele realizate post-eveniment. De asemenea, interesant este de observat ce impact a avut Revoluția de la 1821 în domeniul artelor vizuale și ce producție artistică a rezultat.

Utilizând obiecte provenind din mai multe colecții ale MMB, proiectul expozițional își propune să evidențieze diversitatea patrimoniului Muzeului Municipiului București și să aducă o perspectivă nouă asupra subiectului Revoluției de la 1821, având ca punct central personalitatea lui Tudor Vladimirescu.

Integrarea unor obiecte de patrimoniu din custodia Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național de Istorie al României, Muzeul Țăranului Român și Arhivei Naționale de Film contribuie la realizarea unui dialog cultural și muzeal între instituțiile de cultură, între care există deja un canal deschis de comunicare, și la promovarea patrimoniului Muzeului Municipiului București într-un context mai amplu.

Expoziția „Tudor Vladimirescu și memoria culturală a Revoluției din 1821” poate fi vizitată în perioada 3 martie – 27 iunie 2021. Curator: muzeograf Roxana Coman, Biroul Istorie Bucureșteană.

Expoziție de fotografie – Romania Raw

Romania Raw (proiect expus în 2019 la galeria Pavlov’s Dog, Berlin) cuprinde o serie de fotografii care redă într-o manieră necenzurată fațete ale unor realități tulburătoare prezente în România de astăzi.

Selecția prezentată la Goethe Institut București, ca parte a proiectului Romania Raw, marchează experiența relevantă pe care Miron Zownir a avut-o în România, în calitate de artist invitat, pe parcursul rezidenței organizate de galeria Visual Kontakt în parteneriat cu Centrul Cultural German din Cluj, în anul 2018. Inițiativa artistică, dublată de permanenta dorință de a trăi o aventură în locuri mai puțin accesibile, în zone mai puțin sigure din orașele românești, au făcut posibile pătrunderea în intimitatea nealterată a comunităților de rromi de la Pata Rât, și imortalizarea, în timp real, a vieții undergroud, prin contactul nemijlocit cu specificul locurilor, cu oamenii simpli și cu unele grupuri defavorizate precum cele din Cluj, București, Timișoara și Baia-Mare. „Întoarcerea” în România a artistului Miron Zownir are rolul de a marca această incursiune, prin expunerea unei părți din acest proiect, eveniment ce coincide cu publicarea unui catalog dedicat întregii serii fotografice. Vorbim despre o formă privilegiată a regăsirii și a recunoașterii spațiului contemporan românesc. Această receptare are loc prin ochii străinului dornic să interogheze, prin vehemența angajării artistice, mecanismele veridice cărora li se datorează, în mod particular, acest climat social.

Proiectul redă fațete contrastante într-un șir de cronologii subiective. Miron Zownir captează momente la care poate lua parte în mod direct și devine martor al situațiilor-limită prin care se relevă starea pur psihologică a individului, fapt ce facilitează, pe cale de consecință, accesul privitorului la o realitate ireductibilă.

Intruziunea într-o lume care nu ni se dezvăluie la prima vedere lasă să se întrevadă caracterul violent și uneori macabru al condiției umane, în contrast cu ceea ce percepem a fi dimensiunea reală a coeziunii sociale ce stă la baza evoluției civilizației, aflată în plin avânt al globalizării.

În spatele luminii în care suntem obișnuiți să privim lucrurile și dincolo de rutina zilnică în care rămânem deseori captivi, există o stare de negare, o ruptură față de convențional, de reguli și de norme, care este intuită și ulterior străbătută în aventura unei priviri eliberate de prejudecăți. O atare acțiune, necesară pentru a înțelege fenomenul uman ca întreg, se exprimă radical ca formă, în succesiunea de fapte imortalizate, cu un uimitor impact asupra emotivității spectatorului. Opunându-se prin motivația sa intrinsecă de fotografia conceptuală, aspectul performativ al acțiunii fotografice face din autorul său un erou de acțiune și în egală măsură un martor care instigă, tacit, la reconstituirea unor stări de fapt revoltătoare și greu „de citit” în afara contextului. Incursiunea în spațiul intim, surprinzând ipostaze psiho-fizice ale individului care se lasă astfel descoperit, transpare sub impactul unor flash-uri puternice, care incită sau trezește repulsii în ochii spectatorului. Naturalețea reprezentărilor ne duce cu gândul la tenebroasele pânze ale lui Caravaggio și totodată plasează imaginea fotografică în șirul inepuizabil al normalităților dejucate. Fotografia este, sub acest aspect un ansamblu prolific, transpus, sub forma sa hiperreală, într-un manifest inoportun și brutal, adresat simțului nostru comun. Curator, Georgeta-Olimpia Bera.

Miron Zownir s-a născut în 1953 la Karlsruhe și locuiește la Berlin. El a fost numit de autorul american Terry Southern drept „poetul fotografiei radicale”, iar lucrările sale vizând categoriile sociale defavorizate sunt cunoscute în întreaga lume, în serii precum: ”Down and Out in Moskow”, ”NYC R.I.P.”, ”Berlin Noir” și altele. Miron Zownir s-a afirmat, de asemenea, ca un cineast respectat și autor de romane poliţiste.

Vernisajul expoziției va fi transmis live pe facebook, in data de 1 martie 2021, ora 18.