Actorii Anna Schumacher și Vlad Chiriac citesc poezie românească în limba germană

Poezia românească este adusă în prim-plan de ICR Berlin prin cea de-a doua serie a programului #lyrikRegal – eine digitale Anthologie rumänischer Poesie, video-lecturi în interpretarea actorilor Anna Schumacher și Vlad Chiriac, prezentate pe canalele de comunicare ale reprezentanței în perioada 25 februarie – 7 aprilie 2021. Astfel, publicul german va putea asculta poezii semnate de Anton Pann, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga și Ion Barbu, poeți de secol XIX ale căror poezii au fost traduse și publicate în două antologii în limba germană: Lyrik aus Rumänien (1980, Reclam, Leipzig) și Rumänische Dichter (1998, România Press).

Anna Schumacher, născută în 1980, la București, într-o familie de artiști, a studiat arta dramatică la Universitatea de Muzică și Teatru din Rostock, a lucrat la Teatrul de Stat Mecklenburg din Schwerin, Kammerspiele din Landshut și s-a implicat activ în diverse producții cinematografice și de televiziune. Succesul ei în televiziune a venit odată cu rolul Lisei Metz în Hackerville, serial produs de HBO Europe și TNT, în 2019 primind premiul Grimme pentru acest rol. În prezent, joacă alături de Thomas Kretschmann, Iain Glen și Romola Garai în filmul britanic The Windermere Children (2020) al regizorului Michael Samuels.

Vlad Chiriac s-a născut pe 10 ianuarie 1979 la București. La o vârstă fragedă s-a mutat cu familia sa în sudul Germaniei, unde a absolvit liceul în 1998. În perioada 1999-2002 a studiat la Bonn anglistică, germanistică și studii americane, înainte de a merge la Berlin, a urmat o școală de actorie pe care a absolvit-o în 2005. Din 2007 este membru al companiei independente de teatru „Hexenkessel Hoftheater” (acum „Ansamblul Hexenberg”). De asemenea, lucrează ca actor de film și televiziune și ca actor de voce. În prezent locuiește și lucrează la Berlin.

Înregistrările vor fi difuzate sub formă de serial, miercurea şi vinerea, pe pagina de Facebook, Instagram și pe site-ul ICR Berlin.

Expoziția de artă plastică „Florin Ungureanu: 50”

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași, organizează expoziția „50”, semnată de Florin Ungureanu, reunind pe simeze, la Muzeul Unirii, lucrări din diferite etape de creație ale artistului.

Născut în 1971 la Iași, Florin Ungureanu a absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, specializarea Arte Plastice/ Pictură, în 1997. A trăit și a lucrat în Verona (Italia) între 1998 și 2003, apoi la Londra, în perioada 2003 – 2017, unde a obținut un titlu de Master în Arte Frumoase (MFA) la Goldsmiths, University of London (2008) și a primit cetățenia britanică, în anul 2011. În prezent, este muzeograf la Muzeul de Artă din Iași, continuându-și activitatea artistică în orașul natal.

Florin Ungureanu explorează, prin ironie și umor, conceptele de putere, politică, istorie, identitate, moarte, artistul fiind interesat de modul în care acestea influențează credințele și percepțiile, prin modificarea și subvertirea lor. De aici derivă și dorința de a explora ideea de incertitudine și singurătate metafizică a ființei umane, abordând aspecte precum solitudinea, amnezia, memoria, suprimarea, îndoiala, sublimul.

Creațiile sale s-au regăsit, de-a lungul timpului, în selecții expoziționale precum cea realizată de Saatchi Gallery, pentru Zoo Art Fair 2007 – Royal Academy of Arts London; Salon ’08 – Vyner Street London; Summer Exhibition 2008, 2009, 2013 – Royal Academy of Arts London; East Wing Nine: Exhibitionism, The Art of Display (2010 – 2011) – Courtauld Institute of Art; Art Projects – London Art Fair (2012).

Expoziția „50” va putea fi vizitată la Muzeul Unirii (Str. Lăpușneanu nr. 14), între 1 și 31 martie, de miercuri până duminică, orele 10.00 – 17.00.

„Bull” sau despre fenomenul de bullying – o nouă premieră la Teatrul Mic

Teatrul Mic prezintă joi, 11 și vineri, 19 martie 2021, ora 19:00, la Sala Studio – Gabroveni 57, primele reprezentații ale spectacolului „Bull” de Mike Bartlett, regia Silviu Debu.

Acesta reprezintă cel de-al doilea proiect care iese la rampă, fiind inclus în cadrul programului „Teatru pentru actori… şi numai cu actori” demarat la finalul lunii octombrie 2020, odată cu noile restricții care au impus sistarea activității cu publicul în instituțiile de cultură. Scopul proiectelor inițiate atunci a fost acela de a continua activitatea teatrului și de a valorifica potențialul creativ al trupei artistice.

Spectacolul „Bull” se pliază pe contextul actual, în care firmele și companiile mari au fost nevoite, din cauza pandemiei, să recurgă fie la restructurări, fie la reorganizarea și modificarea desfășurării activității angajaților – în regim de telemuncă, conform măsurilor de siguranță sanitară.

Acțiunea se concentrează în jurul a trei colegi de birou, angajați ai unei companii, care, puși în situația de a-și demonstra aptitudinile pentru a-și păstra job-urile, încearcă să îl pună într-o lumină cât mai proastă, în fața șefului, pe cel considerat a fi mai slab dintre ei. Începe jocul rece și crud, de-a victima și prădătorii.

„Bull, așa cum sugerează și titlul, este un text care are ca temă bullying-ul la care sunt supuși angajații din mediul corporatist și nu numai. Cei care din diverse motive nu pot să «țină pasul» cu restul echipei sunt eliminați rapid dintr-un sistem bazat pe rezultate imediate și pe imagine, sistem în care se încadrează perfect și compania din piesa scrisă de Mike Bartlett. Membrii echipei care se simt mai puternici se coalizează și se debarasează de cei pe care îi consideră a fi mai slabi, nu doar fără niciun fel de regrete, ci și fiind cuprinși de o plăcere sadică pe parcursul întregului proces care uneori seamănă cu un ritual. Corectitudinea și meritocrația sunt singurele arme pe care cel ce urmează a fi sacrificat le poate folosi pentru a se apăra. Dar oare lumea în care trăim se bazează pe astfel de valori pentru a merge mai departe?” se întreabă regizorul spectacolului Silviu Debu.

„Bull” de Mike Bartlett a avut premiera în anul 2015, pe scena Teatrului Young Vic din Londra și este câștigatoarea premiului UK Theatre pentru Cea mai bună piesă nouă și a premiului Olivier pentru performanțe remarcabile într-un teatru asociat.

Traducere: Ilinca Hărnuț. Regia: Silviu Debu. Consultant scenografie: Ioana Pashca. În distribuţie: Gabi Costin, Diana Cavallioti, Virgil Aioanei şi Vlad Corbeanu.

Fotografii despre satul tradițional românesc, expuse în „orașul lui Cervantes”

Expoziția documentară „Satul tradiţional românesc/Oameni și meșteșuguri”, realizată de artistul fotografic Sorin Onișor, va fi prezentată, în perioada 4-29 martie, în localitatea Alcalá de Henares, localitate inclusă în patrimoniul mondial UNESCO și cunoscută drept „orașul lui Cervantes”, fiind locul de naștere al cunoscutului scriitor spaniol. Expoziția este organizată de Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Spaniei, la sediul Antiguo Hospital de Santa Maria la Rica.

„Satul tradiţional românesc/Oameni și meșteșuguri” cuprinde 30 de fotografii, fiind un prilej de întâlnire cu peisaje sau personaje inedite, care vorbesc despre frumusețea și poezia satului românesc. Expoziția a mai fost prezentată cu prilejul Festivalului de film european de la Guanajuato (Festival Guanajuato Cine Europeo-GUCE), în anul 2019, acolo unde România a avut statut de țară invitată și online pe rețelele de socializare ale institutului în anul 2020, bucurându-se de un real succes.

Sorin Onişor, cunoscut ca un „fotograf al satului românesc”, de mai mult de 12 ani străbate satele românești, capturând în fotografiile sale magia tradițiilor pierdute de mult timp. A prezentat expoziții de fotografie în țară, Japonia, Statele Unite, dar și în numeroase țări europene. Este laureat al mai multor concursuri naționale de fotografie. Este considerat un reper pentru fotografie și foto-jurnalism, care prin peisajele sale dramatice sau portretele poetice aduc un nou stil pentru fotografia românească, abordarea sa particulară influențând o mulțime de fotografi contemporani din România.

Proiectul este inclus în strategia ICR Madrid de a marca, pe parcursul anului 2021, prin evenimente culturale și de diplomație publică, 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei, eveniment cu semnificație deosebită pentru cooperarea bilaterală cu acest stat, unde este stabilită una din cele mai mari comunități de români.

Rezultatele Concursului de creație literară „Lumea de mâine”

Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București anunță rezultatele Concursului de creație literară „Lumea de mâine”, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Concursul ajuns la a doua ediție face parte din categoria activităţilor extraşcolare şi a fost deschis participării tuturor elevilor din ciclul liceal de învățământ din București, clasele IX – XII, cu scopul de a promova și a descoperi tinerele talente, dar și de a apropia tinerii de lumea cărților, implicit de Biblioteca Metropolitană București.

Termenul limită pentru trimiterea lucrărilor a fost 31 octombrie. Lucrările înscrise în concurs au fost evaluate de un juriu de specialitate constituit din Conf. Univ. Dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române –  președinte, Mihaela Daniela Cîrstea, profesor dr. de Limba și literatura română și literatură universală – vicepreședinte și, din partea Bibliotecii Metropolitane București, Elena David  –  membru.

În cele trei secțiuni ale concursului – dramaturgie, proză, poezie – au fost înscrise peste nouăzeci de lucrări, un semn că literatura se bucură de un imens rezervor de energie creatoare.

Câștigătorii sunt:

Dramaturgie: Premiul I – Rotaru Maria, Colegiul Național „Matei Basarab”; Premiul II – Diță Ana-Ștefania, Liceul Teoretic „Jean Monnet”; Premiul III – Roman Damian Nicolae, Colegiul Național „I.L. Caragiale”.

Poezie: Premiul I – Păsărar Lucia-Corina, Colegiul Național „Grigore Moisil”; Premiul II – Popescu Dan-Bogdan, Colegiul Național Iulia Hasdeu” și Leuștean Atiseea-Gabriela, Colegiul Romano-Catolic „Sfântul Iosif”; Premiul III – Mihai Coca-Constantinescu, Școala Europeană București și Stârcea Andrei Teodor, Colegiul Romano-Catolic „Sfântul Iosif”; Premiu Special – Popescu Andreea, Școala Europeană București și Iordache Laura Elena, Colegiul Romano-Catolic „Sfântul Iosif”.

Proză: Premiul I – Georgescu Iunia Daria, Colegiul Național „Ion Creangă”; Premiul II – Al Atieh Elena, Colegiul Național „Emil Racoviță”; Premiul III – Antoniu Karina-Maria, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”; Premiu special – Bădescu Ioana Bianca, Colegiul Național bilingv „George Coșbuc”.

De asemenea, pentru cele trei secțiuni ale concursului au fost acordate 23 Mențiuni. Fiecare concurent va primi diplomă de participare, precum și cadrele didactice implicate în activitate.

Cele mai bune texte de proză, poezie și teatru vor fi publicate într-o antologie, încadrate în colecția „Literatura fără vârstă”, publicată sub egida Editurii Biblioteca Metropolitană București.

Gabriela Adameșteanu este laureata Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediția a V-a

Gabriela Adameșteanu este laureata Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediția a V-a, decernat la începutul acestei luni. Inițiat în anul 2017 de Cristian Livescu, Premiul național pentru proză „Ion Creangă” este finanțat de Consiliul Județean Neamț. Juriul ediției din acest an a fost format din: Nicolae Breban (președinte), Mircea A. Diaconu, Bogdan Crețu, Constantin Dram, Adrian Dinu Răchieru, Theodor Codreanu și Cristian Livescu.

La această nouă ediție a premiului au mai fost nominalizați: Ștefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeșu, Radu Cosașu, Doina Ruști, Dumitru Țepeneag.

Premiul a mai fost obținut de: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019), Dan Stanca (2020).

Gala de decernare a fost organizată de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, în parteneriat cu „Cinema Mon Amour” din Piatra-Neamţ şi Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ.

Gabriela Adameşteanu. Absolventă de Litere, redactor de enciclopedii (1965-1984) şi literatură (1985-1990). Redactor-şef al săptămânalului politic şi social 22 (1991-2005) şi al suplimentului Bucureştiul Cultural, iniţiat de ea (pînă în 2013).

Vicepreşedintă (2000-2004) şi preşedintă (2004-2006) a Centrului PEN Român. Membră a Juriului pentru Premiul Uniunii Latine (2007-2010). Premiul Hellman-Hammett pentru implicarea sa în democratizarea României (2002); Ordinul Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2014), acordat de Ministerul Culturii din Franţa. Publicate la Editura Polirom, constant reeditate, premiate, cărţile sale sînt traduse în 16 limbi şi foarte bine primite de critica literară naţională şi internaţională.

Ficţiune: Drumul egal al fiecărei zile, roman, 1975, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei; Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, nuvele, 1979; Dimineaţă pierdută, roman, 1984, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor; Vară-primăvară, nuvele, 1989; Întîlnirea, roman, 2003-2007, Premiul Ziarului de Iaşi; Provizorat, roman, 2010, Premiul pentru proză al revistei Observator Cultural; Fontana di Trevi, roman, 2018, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, al revistei Observator Cultural, al Radio România Cultural, al Centrului PEN Român, al Agenţiei de Carte, Premiul Sofia Nădejde pentru literatură scrisă de femei, Scriitorul Anului.

Nonficţiune: Obsesia politicii, interviuri, 1995; Cele două Românii, articole, eseuri, 2001; Anii romantici, memorialistică, 2014, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru memorialistică al revistei Observator Cultural, Premiul Muzeului Naţional al Literaturii.

Expoziția „Eteria și Principatele Române. Bicentenar”

Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează la Palatul Culturii din Iași, în perioada 3 martie – 23 mai 2021, expoziția „Eteria și Principatele Române. Bicentenar”. Parteneri în acest proiect sunt: Muzeul Mitropolitan din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Muzeul de Artă din structura Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Arhivele Naționale ale României – Serviciul Judeţean Iaşi.

Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la începutul Revoluției de eliberare a Greciei, eveniment istoric major, care a adus Principatele Române în atenția Europei. În fiecare an, de Buna Vestire (25 martie), comunitatea elenă de pretutindeni aniversează acțiunea Eteriei de redeșteptare națională și lupta pentru un stat independent, privind cu recunoștință spre Moldova și spre Iași, unde la 27 februarie 1821, prințul Alexandru Ipsilanti a ridicat steagul luptei de eliberare, în incinta Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”.

Expoziția „Eteria și Principatele Române. Bicentenar” reunește obiecte și documente originale privitoare la prințul Ipsilanti și Eterie, precum și la viața și activitatea Mitropolitului Veniamin Costachi, cel care a jucat un rol însemnat în cadrul evenimentului aniversat.

Ana Ularu, colaborare cu Oigăn (Kumm), cu un clip de Alex Gâlmeanu: Meteorologie

Între premiera serialului Netflix Tribes of Europa și filmările pentru o nouă serie americană, Ana Ularu, invitată de Oigăn, muzician veteran al scenei indie din România (Kumm, Robin & The Backstabbers, Moon Museum), este vocea celui mai recent single compus și produs de artist, Meteorologie, care face parte de pe viitorul album, Antimaterie.

Clipul este semnat de artistul vizual și fotograful Alex Gâlmeanu. Direcția artistică îi aparține Ioanei Sisea, iar coregrafia Anei Ularu, Andreei Novac.

„Ador aerul intim, secret, al piesei. E ceva magic atât de simplu spus, o stare de insomnie fericită și de fugă din lume, de complicitate și complot. Piesa în sine m-a atras, mai departe de aprecierea-mi eternă pentru Oigăn ca muzician și ca reprezentat al tribului uman. A trecut foarte mult timp de când Oigăn mi-a propus colaborarea până la înfăptuirea actului muzical – viață, lucru, călătorii, s-au interpus până când s-au aliniat energiile și ne-am găsit în studio încercând tot felul de variante. Iertăciune și reverențe, Oigăn, dar iată că am izbândit. Și mulțumiri”, spune Ana Ularu despre noul single.

Înregistrată în vara anului trecut, Meteorologie este cel de-al șaptelea single de pe albumul Antimaterie, creat de Oigăn. „Un moment în care timpul se oprește, sau cel puțin încetinește foarte tare”, spune Oigăn, care semnează muzica, versurile, chitările acustice, cu sau fără slide. Atunci vezi foarte multe detalii pe care, în fluxul normal al vieții, nu ai avea timp să le observi. „N-ai avea timp să vezi pe cineva, pe geam, care aleargă pe tocuri după un tramvai și, evident, îl pierde”.

În video-ul imaginat de artistul plastic Ioana Sisea, cea căreia îi aparține direcția artistică, Ana Ularu poartă o rochie, cu un ham – costum semnat de Alexandra Abraham, creat pentru a pune în valoare platoșa de ceramică modelată de Ioana, lucrare plastică pentru promovarea căreia a fost realizată inițial filmarea. O coregrafie despre legătura puternică dintre platoșă și corp, prin dansul Anei, despre relația duală dintre interior și exterior. Costumul devenit o a doua piele, un al doilea piept, „a fost, ca de obicei, un personaj excelent, un partener de dialog, între trup și armură. Alex Gâlmeanu și cu mine ne jucăm cu tot felul de idei, deseori lucrând cu ideea de timp, ritm, muzicalitate, în diverse micro-metraje experimentale, de ani de zile”, mărturiseşte Ana. Machiajul care a conturat, de asemenea, personajul, a fost realizat de Ina Raicu.

Imaginile clipului, atât de potrivite muzicii și versurilor, au fost de fapt filmate în urmă cu șapte ani de Alex Gâlmeanu și editate de el acum.

„Un lucru care mă uimește e că materialul ăsta filmat acum 7 ani nu s-a finalizat niciodată într-un proiect coerent în tot acest timp, tocmai pentru faptul că îmi lipsea muzica”, spune Alex. „Ioana Sisea mă întreba frecvent ce am de gând să fac cu materialul, iar eu îi tot spuneam că aștept muzica potrivită. E, iată că muzica potrivită a venit”.

„Și în cuvintele din piesă, și în imagini, senzația este de timp care încetinește – deși am scris, respectiv, Alex a filmat, în moment diferite”, spune Oigăn. „Fără să ne vorbim – nici nu ne cunoșteam – Alex Gâlmeanu a creat în clip o stare, atunci când a filmat și editat dansul Anei, exact ca aceea pe care am vrut să o transmit prin muzică și cuvinte, când am înregistrat cu Ana vocea și interpretarea ei. Lucrurile s-au potrivit foarte bine”.

Pentru coregrafie, Ana a lucrat alături de Andreea Novac, la Centrul Național al Dansului București, învățând fluiditatea mișcărilor în doar o zi. „A fost o bucurie pe care o așteptam demult, lucrul alături de coregrafa Andreea Novac. Sunt o mare iubitoare de experiment și creativități „leftfield”, abia aștept ocazia de a încerca forme noi de expresie”, spune Ana.

Lansat sub egida casei de discuri independente Underdog Records, albumul Antimaterie, de pe care face parte Meteorologie, a fost conceput de Oigăn ca fiind o serie de colaborări cu artiști diferiți. Fiecare piesă de pe album reprezintă o invitație de a participa la ora materiei care îi poartă numele, cu vocalul în rol de profesor și călăuză. Până acum, au fost lansate single-urile: Filozofie, alături de George Gâdei (Travka), Matematică, împreună cu Adrian Despot, Limba și literatura Română, în colaborare cu Lucia, Limba Engleză, cu Ami Crișan, Muzică, alături de „Corul Trurururu” (format din Anna & Raluca Crăciun, Ami Crișan, Dorina Constantin, Lucia, Dana Papadima, Dávid Dáné, Csergő Dominic, Dan Georgescu, Mihai Grama, Vladimir Ivanov, Sebastian Marina, Radu Moldovan, Adi Molnar, Oigăn, Vlad Vârtosu) și Desen, al lui Oigăn.

Piesa, versurile și chitara acustică îi aparțin lui Oigăn. Albumul Antimaterie este prima colaborare muzicală oficială cu Dáne Dávid, fiul lui Oigăn (beat-uri, sintetizatoare, bas) și „a 74-a”, zice Oigăn, cu Dan Georgescu (sintetizatoare, peisaje sonore, mix, master).

„Antimaterie este un album-poveste, nu în sensul legendarului The Wall, ci un loc în care lucrurile se leagă”, spune Oigăn, autorul albumului. „Întotdeauna am încercat să mă apropii de cei care îmi plac atât ca oameni, cât și ca muzicieni. Stau 100% în spatele tuturor celor cu care am colaborat”.

La mulţi ani, Irina Iordăchescu!

Absolventă a Universității Naționale de Muzică București în anul 2000, la clasa profesoarei Maria Slătinaru-Nistor, Irina Iordăchescu, fiica marelui bariton Dan Iordăchescu, este din 2005 solistă a Operei Naționale București, însă deja din anul 2001 se făcea remarcată ca invitată la Teatro alla Scala din Milano, unde a susținut două concerte vocal-simfonice sub bagheta dirijorului Riccardo Muti. A colaborat și cu alte instituții muzicale din străinătate, precum Orchestra simfonică din Mulhouse (Franța), L’Estro Armonico din Luxemburg, Orchestra Clasică Ciudad de Murcia (Spania), Filarmonica de Stat din Salonic (Grecia), Orchestra Filarmonică Veneta (Italia) și Brabants Orchestra din Olanda.

A susținut concerte alături de Gheorghe Zamfir la Carnegie Hall din New York, la Chicago, la Tel Aviv, Ierusalim și Haifa şi este laureată a mai multor concursuri printre care G. B. Viotti (Italia), Silvia Geszty (Spania), Maria Callas (Grecia), Vincenzo Bellini (Italia), s’Hertogenbosch (Olanda).

De ziua ei, îi dorim sănătate, bucurii şi clipe senine!

Mari actori povestesc cum au jucat scene celebre în seria Secvențe, pe TIFF Unlimited

Și, totuși, cum au jucat scena aia? De la această curiozitate a pornit o serie nouă marca TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro), disponibilă gratuit, de oriunde din  lume, începând din 4 martie: Secvențe. Câțiva dintre cei mai cunoscuți actori români sunt provocați de un alt actor, Alex Bogdan, să revadă și să comenteze scene memorabile din cariera lor, oferind detalii inedite din culisele filmelor respective.

Dialogurile savuroase cu Alex Bogdan sunt lansate pe platformă într-un format accesibil, cu episoade concentrate și dinamice de circa 20 de minute. Invitații primei serii de interviuri sunt Victor Rebengiuc, Tora Vasilescu, Maia Morgenstern, Mircea Diaconu, Șerban Pavlu, Magda Catone, Andi Vasluianu și Adrian Păduraru.

Filmele despre care povestesc și care le-au propulsat carierele sunt Moromeții, De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Toată lumea din familia noastră, Secvențe, Despre oameni și melci și Declarație de dragoste.

Primul episod, în care Victor Rebengiuc rememorează scena bătăii din Moromeții (1987), regizat de Stere Gulea, este disponibil începând din 4 martie, pe unlimited.tiff.ro. Celelalte șapte episoade din prima serie vor fi lansate săptămânal, joia, până la finalul lunii aprilie.

Primul episod, în care Victor Rebengiuc rememorează scena bătăii din Moromeții (1987), regizat de Stere Gulea, este disponibil deja pe unlimited.tiff.ro. Celelalte șapte episoade din prima serie vor fi lansate săptămânal, joia, până la finalul lunii aprilie.

„Mă opresc oamenii pe stradă să-mi spună, domnule, de 30 de ori am văzut Moromeții și o să-l mai văd. Nu mi-am închipuit”, povestește Victor Rebengiuc despre filmul care a făcut istorie în cinema-ul românesc și în care a ajuns „întâmplător”. „Stere Gulea, regizorul, se gândea la altcineva”.

În episodul 2, lansat pe 11 martie, Tora Vasilescu rememorează tot o scenă a bătăii, de data asta din De ce trag clopotele, Mitică?, al lui Lucian Pintilie, un film cu o istorie întortocheată, lansat abia după 1990, din cauza cenzurii: „Ce tehnică? Bătaie pe bune! […] Pintilie trăgea și câte 20 de duble, așteptând lozul cel mare, spontanul care se întâmplă uneori în fața camerei”, spune actrița.

TIFF Unlimited este accesibil pe bază de abonament lunar sau anual, pe teritoriul României, dar platforma oferă acces gratuit, de oriunde din lume, la o serie de interviuri cu personalități din lumea filmului, în seria InspiraTIFF, masterclass-uri cu Nicolas Cage și Michel Gondry, sau o selecție de filme românești.

La mulţi ani, Ion Caramitru!

Actor, regizor, director de teatru, fost ministru, preşedinte UNITER şi amfitrion al Galei cu acelaşi nume, îndrăgostit de poezie şi seducător recitator de Eminescu, Ion Caramitru este mereu pe baricade. A fost Hamlet, Prospero, Luchian, profesorul de filosofie Socrate dar şi partener de duel artistic în confruntări cordial-amicale cu Horaţiu Mălăele, Johnny Răducanu, Aurelian Octav Popa, Emy Drăgoi sau Adrian Naidin, dar şi regizor de teatru, de operă.

Născut în ziua mare a celor 40 de mucenici, îi dorim celui alintat de prieteni Pino, sănătate, spor în toate, idei curajoase şi să se învrednicească a se veseli azi cu cât mai multe din cele 40 de pahare cu vin recomandate de tradiţia strămoşească!

Expoziție MNLR în București Mall Vitan

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu București Mall Vitan, dedică luna martie scriitoarelor din literatura română. Începând cu 8 martie, deschidem rotonda pentru a afla poveștile autoarelor cunoscute sau mai puțin cunoscute publicului larg, care au scris și s-au remarcat prin articole în ziarele și revistele vremii, prin volume de poeme, proză sau de memorialistică, dar și prin modul lor de a lupta cu prejudecățile timpului și de a susține, din afara sau din interiorul țării, de pe Quai de Bourbon sau de la Palatul Brâncovenesc din Mogoșoaia, accesul la educație, precum și cauzele identității naționale.

Expoziția vă propune 17 personalități feminine, reprezentate prin intermediul fotografiilor din arhiva muzeului și prin câteva linii biografice. Fiecare panou expozițional redă, prin scanarea codurilor QR, înregistrări video ale unor fragmente literare citite de echipa proiectului și filmate în cadrul expoziției de bază a MNLR Crețulescu.

Fie că vorbim despre cea dintâi ziaristă sau despre prima femeie din România cu doctorat în filosofie, obținut la Sorbona, sau despre pianista care l-a însoțit pe George Enescu în concertele sale, despre scriitoarele din anturajul Casei Regale, personalități din exil, premiate de Academia Franceză, traducătoare, jurnaliste radio, critici literari sau feministe militante pentru dreptul femeilor la educație și la vot, toate portretele propuse surprind perspective diferite în ceea ce privește convingerile, opțiunile literare sau estetice.

Poveștile vieții scriitoarelor sunt însoțite, în unele cazuri, de mici dedicații literare sau de portretele realizate de copiii acestora, precum este fragmentul scris de Virginia Gruber și dedicat mamei sale, Veronica Micle: „Mama a fost plină de viaţă, plină de farmec, frumoasă, doamnă perfectă şi avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizita (…) făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”.

Titlul expoziției face trimitere la rotonda dedicată celor mai reprezentative voci feminine din literatura română, aflată în cadrul expoziției de bază a MNLR (Strada Nicolae Crețulescu 8), unde vizitatorii pot experimenta sistemul interactiv pe bază de senzori de mișcare al vitrinei centrale, care activează, printr-o simplă trecere a mâinii deasupra vitrinei, înregistrări audio ale unor poeme, fragmente de jurnal sau scurte interviuri.

Expoziția Rotonda scriitoarelor va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii martie, la etajul I din București Mall Vitan (Calea Vitan 55-59), de luni până duminică, în intervalul 10.00 – 21.00.