La mulţi ani, Felicia Filip!

A fost considerată “Noua regină a Traviatei”, rol pe care l-a cântat cu o muzicalitate ieşită din comun şi cu puterea interpretativă a unei mari tragediene. La Covent Garden, Wiener Staatsoper, Liceo di Barcelona, Hamburg, în Toulouse sau la Moscova publicul a răsplătit-o cu ovaţii îndelungate. A cântat cu mari dirijori ca Silvio Varviso, Anton Guadagno, Daniel Oren, Carlo Rizzi şi în regii semnate de Otto Schenk, John Cox, Jean Claude Auvray, Axel Corti, Nicolas Joel, alături de parteneri precum Roberto Alagna, Francisco Farina, Marcello Giordani, Juan Pons sau Vincente Sardinero.

Felicia Filip a realizat o premieră în muzica românească, fiind prima soprană care s-a asociat cu o trupă rock, după modelul Montserrat Caballe – Freddie Mercury. Primul album de rock-simfonic din România, realizat împreună cu formaţia Iris a fost Athenaeum, urmat în 2007 de colaborarea pe care au avut-o în realizarea albumului Iris 30 de ani: Cei ce vor fi.

Un exemplu de feminitate, generozitate şi căldură umană, un manager tenace şi o soţie devotată, Filipissima îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere iar noi îi dorim din suflet La mulţi şi rodnici ani!

La mulţi ani, Eugenia Moldoveanu!

De la vârsta de 7 ani studiază pianul cu Aurel Bobescu, cel mai mare dintre frații Bobescu. Între anii 1963-1968 a studiat canto la Conservatorul de Muzică “C. Porumbescu” din București cu Arta Florescu iar la clasa de operă l-a avut ca profesor pe Hero Lupescu. În anul 1968 câștigă premiul I la concursul de la Sofia cu Traviata de Giuseppe Verdi. Imediat este angajată la Opera Națională din București unde debutează în rolul Donna Anna din Don Giovanni de Mozart. În anul 1970 câștigă premiul I la Concursurile Internaționale “G. Enescu” din București și la Toulouse în Franța. În anul 1973 obține marele premiu la concursul Madama Butterfly din Tokyo, premiu pe care îl primește de la Maria Callas, președinta juriului.

Aşa a început o frumoasă carieră, ce o poartă pe toate marile scene ale lumii: Metropolitan Opera din New York, Scala din Milano, Opera din Hamburg, Covent Garden din Londra, Arenele din Verona, Teatro Colon din Buenos Aires, Opera de Stat din Viena; alături de artiști precum Placido Domingo, Jose Carreras, Carlo Bergonzi, Alfredo Kraus, Renato Bruson, Giuseppe Taddei, Ruggiero Raimondi, Katia Ricciarelli, Nicolai Ghiaurov, sub baghetele unor dirijori ca Riccardo Muti, Claudio Abbado, Giusepe Patane, George Pretre sau Wolfgang Savallish.

În repertoriul ei s-au regăsit titluri de operă ca: Don Giovanni, Idomeneo, Flautul fermecat, Nunta lui Figaro, Traviata, Luiza Miller, Simon Boccanegra, Ernani, Otello, Boema, Madama Butterfly, Turandot, Gianni Schicchi, Manon Lescaut, Freischutz, Carmen, Manon, Năpasta, Oedip.

O artistă minunată, o profesoară remarcabilă, căreia azi, la aniversare, îi dorim ani mulţi, sănătate şi bucurii!

Expoziția de grafică și pictură Traian Mocanu – In Memoriam (1954 – 2020)

Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Iași, organizează, la Palatul Culturii, în perioada 10 martie – 4 aprilie 2021, expoziția de grafică și pictură Traian Mocanu – In Memoriam (1954 – 2020), ce reunește lucrări din perioada 2000-2020, din seriile Relicvarii I, II și III, Tainițe și Atelier.

Pictorul, graficianul, poetul și eseistul Traian Mocanu s-a născut la 26 august 1954 la Iași, iar în 1977 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti.

Dintre expoziţiile personale menționăm: 1976 – Casa de Cultură „Grigore Preoteasa”, Bucureşti; 1977 – Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Bucureşti; 1979 – „Hanu cu tei”, Bucureşti; 1985 – „Cupola”, Iaşi; 1986-1987 – „Cronica”, Iaşi; Galeriile „Ştefan Dumitrescu”, Iaşi; 1988 – „Trianon”, Iaşi; 1989 – „Cupola”, Iaşi; 1990 – „Interarta”, Chişinău; 1991 – „Cupola”, Iaşi; 1992 – Augsburg, Germania; 1994 – „Casa Pogor”, Iaşi; 1995 – Centrul Cultural Român, Paris; 1997 – Schelfteia Gallery, Suedia; 1998 – Centrul Cultural Român New York; Casa Americii Latine New York; Soho Gallery New York, SUA; 1999 – Inard Gallerz Toronto, Canada; 2000 – „Cupola”, Iaşi, 2002 – Centrul Cultural Român Budapesta şi Viena; 2003 – Halle, Magdeburg; 2004- Galeria „Cupola”, Iaşi; 2007- Galeria „Cupola”, Iaşi; 2008 – Galeria „Ateneu” Iaşi; 2009 – Galeria „Dana” Iaşi, 2010 – Galeria “Colorida Sf. Helena”, Lisabona; 2013 – Galeria “Santa Maria”, Lisabona; 2014 – „Galeria Dana”, Iaşi, 2018 – Galeria „Dana”, Iaşi. Lucrări în colecţii particulare: Franţa, Grecia, SUA, Canada, Israel, Italia, Mexic, Anglia, Turcia, Suedia, Portugalia, Martinica ş.a.

În domeniul literaturii, artistul s-a remarcat prin volumele de versuri: „La marginea nimicului”, Ed. Junimea, Iaşi, 1997 (premiu pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Iaşi), „Iluzia ontică”, Ed. Gramma, Iaşi, 2002, „Atelierul – mocanorfoze I”, Ed. T, Iaşi, 2007; „Atelierul – mocanorfoze II”, Ed. Cronica, Iaşi, 2011; „Mielul de apă”, Ed. Cronica, 2012; „Efemeride”, Ed. Cronica, 2014. Premii: 1995 – Premiul Revistei „Cronica”; 1995 – Premiul „Vasile Pogor”; 2002 – Premiul UAP – pictură; 2003 – Premiul de excelenţă UAP – pictură; 2009 – Premiul „Teiul de Aur”, Botoşani; 2010 – Premiul „Ilie Gravorul” la Salonului Internaţional de Carte, ediţia a 19-a, Chişinău.

Recunoscut de critica de artă şi apreciat de public şi de colecţionari pentru uşurinţa cu care putea traduce o stare printr-un portret ori o atmosferă prin peisaj, Traian Mocanu trăia cu intensitate latura abstractă a picturii sale, uneori cu o tentă lirică ce îmblânzea descărcările şi „epifaniile” plastice.

Expoziţiile de anvergură organizate în Iaşi, Bucureşti, în Europa sau în Statele Unite au inclus, exclusiv, criptările ascunse în pastă, desfăşurate pe mari dimensiuni de pânză, fiind semne că în această latură a creaţiei sale a găsit cheia cu care a deschis o lume a formelor absente figurativ, a formelor ce dirijează ochiul înspre un centru ordonator, ce instaurează înţelegerea picturii ca experienţă autentică a trăirii artistice. Întreaga sa carieră şi experienţă cu abstractul a cuprins, aşa cum este firesc, mai multe serii de autor, intitulate sugestiv în funcţie de perioada la care facem referire: Urmele luminii I şi II, Tectonica, Sere, Solare, Bestiar, Relicvarii I, II şi III, Tainiţe I şi II, Atelier, fiecare dintre ele dezvoltându-se din precedenta.

Publicul poate să viziteze această expoziție cu biletul aferent Muzeului de Artă, de marți până duminică, între orele 10.00 – 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet).

Concert UB40 feat. Ali Campbell şi Astro la Bucureşti

Celebra trupă UB40 alături de Ali Campbell şi Astro vor cânta pe 14 iulie 2021 la Sala Palatului din Bucureşti! Ali Campbell şi Astro, membri fondatori ai trupei, sunt acum reuniţi pe scenă pentru a vă cânta piesele care i-au făcut celebri.

UB40 este o formaţie din Marea Britanie, ce urcă pe scenă neîntrerupt încă din 1978. Stilul muzical abordat este reggae, lucru pe care trupa îl face cu succes, mai ales pentru o formaţie britanică, fiind până acum de patru ori nominalizaţi la Premiile Grammy pentru cel mai bun album reggae.

Până în prezent au lansat 19 materiale de studio, cel mai recent fiind „For the Many” din 2019. În total au vândut peste 70 de milioane de discuri în toată lumea având piese precum „Red Red Wine” sau „Can’t Help Falling in Love” care au ajuns pe prima poziţie atât în topul Billboard cât şi în topul UK.

Având în vedere activitatea desfăşurată pe scenele internaţionale, UB40 rămâne una dintre cele mai longevive, mai de succes şi mai influente trupe de reggae din istoria muzicii. Din 2013, Ali Campbell şi Astro cântă din nou alături de UB40, după plecarea lui Ali în 2008.

Hooverphonic, în formula originală, două concerte în România la toamnă

Hooverphonic cântă pe 7 octombrie la Kruhnen Musik Halle din Braşov şi pe 8 octombrie la Arenele Romane din Bucureşti (open air).

Hooverphonic vin din Belgia şi în cei peste 20 de ani de activitate au lansat 10 albume dar şi hituri precum „Mad About You”, „Eden” sau „2 Wicky”, combinând trip hop-ul cu rockul alternativ şi cu muzica electronică. Cel mai recent material discografic este „Looking For Stars” care a fost lansat în 2018.

Piesele trupei au fost incluse pe soundtrack-urile multor filme precum CSI, La Femme Nikita, I Know What You Did Last Summer, Permanent Midnight, The Interview, Stealing Beauty sau Third Watch.

În 2020 Hooverphonic trebuia să reprezinte Beliga la concursul Eurovision însă acesta a fost anulat din cauza pandemiei.

Concertul va fi marcat mai ales de reîntoarcerea solistei Geike Arnaert, artista care a urcat pe scenă alături de Hooverphonic din 1997 până în 2008. Aceasta a revenit în trupă în noiembrie anul trecut iar momentul a fost celebrat cu o relansare a cunoscutei piese „Mad About You” care împlinise 20 de ani. Reîntoarcerea lui Geike a venit natural, având în vedere că mulţi fani ai trupei i-au simţit lipsa.

La mulţi ani, Horia Moculescu!

Exigent cu sine şi cu cei din jur, cerber al profesionalismului, al respectului faţă de meserie şi faţă de public, liant generos între trecut şi imediat, Horia Moculescu împlineşte pe 18 martie 84 de ani. Încă o dovadă că vârstele sunt doar cifre. Muzica sa este cea mai inspirată coloană sonoră pentru filmul vieţii multora dintre noi. A trăi, a iubi, a suferi, a oferi, a zâmbi. Cu umor, energie şi tenacitate, Horia Moculescu păşeşte într-un nou an asemenea unui Maurice Chevalier pe aleile blând însorite ale unei grădini publice. Şi toate pălăriile se aliniază reverenţios.

Gamă variată de măști realizate de Muzeul Naţional Brukenthal

De la începutul pandemiei, am fost obligați sa purtăm diferite măști. La începutul anului 2020 instituții naționale sau internaționale recomandau purtarea unei măști sau acoperitoare de faţă.

Muzeul Național Brukenthal a fost singura instituție de acest fel din România care a lansat anul trecut peste 70 de modele de măști.

Alexandru Constantin Chituţă, șef secție Marketing la Muzeul Național Brukenthal, a declarat: „Acum un an am primit, toți angajații instituțiilor culturale din România, decizia că acestea vor fi închise. Au apărut diverși care au anunțat tot felul de chestiuni. Noi, cei de la Brukenthal am înțeles perioada pandemiei. Am urmărit în Europa și în lume ceea ce se făcea și eram oarecum pregătiți. Astfel ca, încă de la închidere, după doar o săptămână prezentam publicului prima expoziţie video care ar fi trebuit vernisată în luna martie. Iar la începutul lui aprilie deja publicam a doua expoziţie online. Am observat și că masca era obligatorie. Ținem minte cu toții lipsa acestora și declaraţiile diferiților decidenţi politici care ne recomandau să ne confecționăm noi măști acasă din diferite materiale. În colaborare cu societatea Gorgona Design am început să realizăm diferite măști personalizate cu picturi din Muzeul Național Brukenthal, cu diferite imagini ale pieselor istorice sau de istorie naturală și mai apoi serii speciale dedicate unor expoziții temporare. Acum, după un an, am făcut un mic calcul, astfel că în decursul unui an mai bine de 70 de modele de măști personalizate au fost confecționate și vândute în magazinele Muzeului. Sunt sute și sute de măști pe care astăzi sibieni, români și străini le poartă, iar lucrul acesta nu face decât să ne bucure. Le mulțumim partenerilor noștri Gorgona Design, dar și celor care vizitează spaţiile Muzeului Naţional Brukenthal și sunt alături de noi”.

Un solo show Darie Dup, artist de referință al generației mature, în cea mai nouă galerie de artă contemporană din București

Publicul este invitat la ALLreadymade – un solo show al artistului vizual Darie Dup, membru al Royal Society of Sculpture din Londra, în cadrul STRATA Gallery, cea mai nouă galerie de artă contemporană din Capitală. Amplasată în districtul expansiv al atelierelor de artă din perimetrul „Romexpo”, în vecinătatea Combinatului Fondului Plastic, STRATA este o galerie concept al cărei portofoliu aduce sub egida sa artiști emergenți, artiști consacrați, dar și experiențe imersive, multidisciplinare.

Expoziția ALLreadymade este un parcurs fragmentar asumat de lucrări de sculptură, obiect, pictură, print digital și instalație in situ. Burlane, găleți, jucării – plastic, altfel inutil, devenit mediu de lucru și „sursă” de culoare, trimite cu gândul la mișcarea „arte povera”, la care se adaugă opțiunea autentică pentru „ecologism”.

Capete de păpușă supradimensionate, urechi roșii surde, degete multicolore în dialog pe skateboard-uri, roboți de veghe, elemente de compoziție care amintesc de street art și graffiti – alcătuiesc o expoziție care este orice mai puțin o retrospectivă.

Alunecând pe rampa avangardei, expoziția lui Darie Dup se dezvoltă în jurul obiectului – atât cel „readymade”, cât și cel creat de artist. Complexitatea vine din faptul că Dup nu doar reciclează, exploatând obiectele per se, ci și investighează, recontextualizează și deleagă obiectelor funcții noi.

Creată cu precădere de-a lungul anului 2020, această colecție de lucrări ALLreadymade confirmă prezentul continuu al artistului aflat în permanentă mișcare inversă – cu cât înaintează în cariera sa, cu atât mai proaspete, mai surprinzătoare și mai libere sunt lucrările sale. „Atașamentul față de operă există doar în procesul de lucru, dar se termină imediat ce obosesc. Mă interesează doar prezentul, viitorul nu mi-l proiectez. Cât despre trecut, este pierdut, în sensul acesta retrospectivele mi se par triste”, declară artistul.

Expoziția poate fi vizitată până la 11 mai la galeria STRATA.

Darie Dup este artist vizual, Membru al The Royal Society of Sculptors (UK). A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția Sculptură, în 1983. Din 1992, predă la Catedra de Sculptură a Universității Naționale de Arte București. Dup este unul dintre artiștii cei mai reprezentativi ai generației sale, cu o marcă personală care îmbină vocabularul artistic „postmodern”, cu cele mai recente explorări în domeniu, care, în cazul său, au dus la hibridizarea sculpturii ca gen, la reformularea soluțiilor plastice, odată cu articularea unor discursuri actuale legate de reciclare, consumerism și ecologie. În anul 2013, Darie Dup primește Bursa Brâncuși oferită de Institutul Cultural Român (ICR) – Cîté des Arts Paris, urmată, în 2016, de Premiul Național „Brâncuși” (ICR). În 2004 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, iar în 2007 a primit Premiul de Excelență al Uniunii Artiștilor Plastici. Lucrările sale se găsesc în colecții private din Olanda, Germania, Belgia, Italia, Franța, S.U.A. și România.

Radu Paraschivescu, Valentin Naumescu, Ioana Pârvulescu, Sorin Ioniță – conferențiari la festivalul „Despre lumea în care trăim“

Festivalul „Despre lumea în care trăim“– conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate organizate de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA –, ajuns la a patra ediție, va aduce din nou în fața dumneavoastră subiecte reprezentative pentru vremurile prin care trecem, fără să omită contextul actual, și invitați care propun perspective noi, bine documentate.

Anul acesta, conferințele se vor desfășura pe 27 și 28 martie, exclusiv online, și vor putea fi urmărite live, de oriunde din România și din lume, pe platformele Eventbook și Vimeo.

Scriitorul Radu Paraschivescu va deschide ediția 2021 a festivalului. Conferința, cu titlul „Prostul şi escrocul. Mecanisme ale deformării în lumea de azi“, analizează o tendință tot mai accentuată în ziua de azi, aceea că oricine pare a fi dispus să creadă aproape orice. Iată de ce n-ar fi rău să vedem cum arată raportul dintre adevăr şi minciună, dintre cercetare şi scorneală, dintre cel care influenţează şi cel care se lasă influenţat. În lumea în care totul e la un click distanţă, merită să aflăm care sunt mecanismele bunei informări şi capcanele în care putem cădea. Conferința va fi urmată de un dialog în profunzime cu Cătălin Striblea.

alentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, președintele think tank-ului „Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană“ și expert independent al Comisiei Europene în domeniul relații internaționale, va susține conferința cu tema „Unde a dispărut încrederea? Criza democrației liberale și scenariile guvernării lumii de mâine“. Ruperea relației de încredere popor-tehnocrație, accentuată de pandemia de COVID-19, pune la încercare însăși esența democrațiilor liberale, ideea de moderație politică, meritocrație și cunoaștere științifică, deschizând piste de reflecție pentru posibile scenarii ale guvernărilor viitoare, mergând până la cele ale unei lumi post-liberale. Conferința va fi urmată de un dialog în profunzime cu Ovidiu Nahoi.

Conferința scriitoarei Ioana Pârvulescu va avea tema „Librăriile: de unde și până unde? Din istoria romantică a cărților“. În unele țări, în timpul pandemiei, librăriile nu s-au închis, cartea fiind socotită o necesitate vitală. Într-adevăr, intrăm în librării și ne cumpărăm cărți cu firescul cu care ne cumpărăm pâine. Îndărătul acestui firesc se află însă niște oameni și o istorie zbuciumată. Care e istoria librăriilor românești? Când, unde și cum au apărut librăriile în viața strămoșilor noștri entuziaști și progresiști? Cum arătau și cum au evoluat? Cine erau librarii? Iată câteva întrebări la care această conferință își propune „cu gândiri și cu imagini” să răspundă. Conferința va fi urmată de un dialog în profunzime cu Cătălin Ștefănescu.

„Ce ne desparte de o Românie normală“ sau ce ne mai lipseşte ca să fim Suedia, partea plină şi partea goală a paharului tranziţiei post-comuniste, este tema pe care a ales-o Sorin Ioniță, analist de politici publice și fondator al think tank-ului ExpertForum (EFOR), unde produce rapoarte de politici menite să facă guvernarea mai bună. A reprezentat România în Comitetul Economic şi Social European (EESC) şi lucrează de peste 20 de ani ca expert internaţional în dezvoltare locală în ţări din Balcani, Europa de Est şi Transcaucazia. A fost decorat în 2018 cu Ordre national du Mérite al Republicii Franceze pentru promovarea în regiune a agendei democratice şi europene. Conferința va fi urmată de un dialog în profunzime cu Marian Voicu.

Fiecare întâlnire va fi prezentată de Marian Voicu, jurnalist premiat și realizator de emisiuni și documentare pentru TVR. A publicat la Editura Humanitas, în 2016, volumul Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani, iar în 2018, Matrioşka mincinoşilor. Fake news, manipulare, populism.

Piese de referință tehnică în colecțiile Muzeului Ştiinței şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi propune publicului, începând din luna martie 2021, un nou proiect, intitulat „Piese de referință tehnică în colecțiile Muzeului Ştiinței şi Tehnicii «Ştefan Procopiu»”. Demersul muzeografic aduce în centrul atenției obiecte de patrimoniu mobil reprezentative pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, conservate în patrimoniul muzeului ieșean.

Seria prezentărilor începe cu un exponat din sfera de interes a aparatelor de uz casnic: Mașina de cusut „Wertheim”.

Cusutul manual este o îndeletnicire umană veche de peste 20.000 de ani, care, nu de puține ori în istorie, a înflorit ca formă de artă. Primele ace de cusut erau făcute din oase sau coarne de animale, iar primul fir era realizat din tendinele animalelor. Acele din fier au fost inventate în secolul al XIV-lea, iar primele ace cu ureche pentru fir (la capătul opus vârfului) au apărut în secolul al XV-lea.

De-a lungul timpului, inventatori, tehnicieni și artizani au încercat să îmbunătățească tehnica asamblării prin fir a pieilor și țesăturilor, efort concretizat prin apariția mașinii de cusut. Primul mecanism pe deplin funcțional a fost inventat în 1830, de croitorul francez Barthelemy Thimonnier, ce utiliza un singur fir și un ac cu cârlig, care genera aceeași cusătură de lanț folosită la broderiile realizate până atunci manual. De o largă popularitate s-a bucurat ulterior ansamblul mecanic de mișcare în sus și în jos a acului cu ureche în vârf, inventat de Isaac Singer (1811 – 1875), cel care a construit prima mașină de cusut al cărei succes comercial a deschis, în 1850, drumul producției de masă.

Mașina de cusut „Wertheim” aflată în patrimoniul Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” a fost realizată în anul 1920 de compania germană cu același nume, înființată în 1868 la Frankfurt pe Main (Germania), de Joseph Wertheim (1804 – 1899). Această mașină utilizează o suveică în formă de glonț cu bobină lungă, care se leagănă înainte și înapoi, piesa fiind cunoscută sub numele de „suveică vibrantă”.

În anul 1869, fabrica Wertheim producea prima mașină sub licență americană, modelul „A” fiind copia directă a mașinii lui Elias Howe Jr. (1819 – 1867). Modelul „B”, sub formă de vioară, s-a dezvoltat în perioada 1870 – 1890 și este identic cu cel al mașinii „Singer”, model 12, o mașină emblematică, frumos ornamentată, al cărei renume avea să devină legendar. Tot la Wertheim s-a produs, între 1880 și 1890, mașina de cusut model „Superba S6”, a cărei producție a continuat până în jurul anului 1915.

Sub numele de „Wertheim” au fost comercializate o serie de produse precum: mașini de cusut, mașini de tricotat, dar și biciclete, piane, mașini de spălat, cărucioare pentru bebeluși.

Mașina de cusut „Wertheim” poate fi admirată în perioada 10 martie – 10 mai 2021, în cadrul expoziției temporare „Retrotehnica”, deschisă în spațiile Muzeului Ştiinței şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” de la Palatul Culturii.

Apel deschis: Curator – Program expoziţional ARCUB 2021

ARCUB – Centrul Cultural al Capitalei lansează un apel deschis pentru ocuparea poziţiei de Curator al Programului expoziţional ARCUB 2021.

Anunţul se adresează curatorilor care deţin o experienţă relevantă şi consecventă de minimum 5 ani în domeniul artelor vizuale şi care au curatoriat minimum o expoziţie muzeală.

Printre cerinţele de înscriere, se numără livrarea unui concept curatorial unitar care va pune accent pe artişti, proiecte şi teme inovatoare, originale şi relevante pentru cultura contemporană.

Propunerea curatorială va include proiecte expoziţionale prezentate în premieră, expoziţii personale şi expoziţii de grup, participarea a cel puţin unui artist străin şi a unor artişti debutanţi, precum şi proiecte de evenimente conexe.

Candidaturile vor fi transmise prin e-mail la adresa inscrieri@arcub.ro până la 9 aprilie 20121.

O nouă ediţie Art Safari, în mai, la Bucureşti

Ajuns la cea de a opta ediție și numărând peste 195.000 de vizitatori până în prezent, Art Safari va avea loc între 13 – 23 mai 2021 sub patronajul Ministerului Culturii. Ediția 2021 va reuni

• Pavilionul Muzeal: Samuel Mützner pe urmele lui Claude Monet, curator Rodica Marian;
• Pavilionul invitat: Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România, echipa curatorială: Elena Olariu, Angelica Iacob, Ana Maria Măciucă-Pufu, Cristina Ioniță-Măciucă și Liana Ivan-Ghilia, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti;
• Pavilionul Central: Constantin Piliuță. Culoare de zenit, curator Călin Stegerean;
• Pavilionul Contemporan: Superheroes/Antiheroes, curator Raluca Ilaria Demetrescu;
• programul educațional Art Safari Kids – artă pe înțelesul copiilor – copiii îți dezvoltă creativitatea participând la ateliere de artă și tururi ghidate;
• programul de vizite pe timp de noapte, Night Tours – experiență de vizitare care cuprinde un tur ghidat în expoziții și muzică live

Pavilionul Muzeal Samuel Mützner. Pe urmele lui Claude Monet va fi un excurs expozițional în opera celui care a ilustrat perfect direcțiile artistice ale unei epoci aflate într-un exploziv proces de reînnoire. Va precumpăni impactul creației mutzneriene cu impresionismul si neoimpresionismul european din etapa Giverny, anii petrecuți alături de Claude Monet, hotărâtori în evoluția sa artistică, însemnând ,,deschiderea drumului către lumină și culoare ,,în pictura românească. Dar nu vor lipsi nici pânze din marile sale călătorii în jurul lumii, Japonia fiind fascinația cultural a momentului și mai ales, mărturiile tradițiilor autohtone, poezia priveliștilor românești și a pitorescului Balcic.

În cadrul expoziției „Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România”va fi prezentată o selecție importantă de lucrări din creația multor femei-artist din România. În cadrul acestui eveniment expozițional vor fi prezentate cele mai spectaculoase date biografice din viața pictorițelor și cum au ajuns ele să triumfe în Marea Artă. Multe dintre acestea au studiat la München și Paris, apoi au expus în România dar și în Franța, Italia, Spania sau Germania, fiind implicate în mișcările artistice cele mai moderne și în cele de avangardă. O parte dintre ele și-au continuat activitatea și după cel de-al Doilea Război Mondial, într-un nou și dificil context politic și ideologic.

Anul 1916 are o importanță simbolică, pentru tema abordată. Atunci, Cecilia Cuțescu Storck devenea prima profesoară la catedra de arte decorative de la Universitatea de Arte Frumoase din București (a deținut această catedră până în anul 1948), fiind și prima femeie-profesor care a fost angajată la o academie de artă oficială, din Europa și din întreaga lume. De la începutul secolului XX, multe tinere din România au optat pentru o carieră artistică și, în acest sens, putem aminti câteva nume: Cecilia Cuțescu Storck, Elena Popea, Magdalena Rădulescu, Merica Râmniceanu, Nina Arbore, Margareta Sterian, Celine Emilian, Milița Petrașcu, Rodica Maniu, Ana Asvadurova Ciucurencu, Ligia Macovei, Lena Constante, Alma Redlinger, Georgeta Năpăruș, Valentina Rusu Ciobanu, Maria Jardă și multe altele.

Constantin Piliuță omologheză în pictura românească scena de gen ca expresie a derizoriului cotidian și tablourile cu subiect floral ca loc de manifestare a esteticii simplității și armoniei paletei. Ambele sunt atinse nu numai de paloare într-o lumina vie, levantină, dar și de pasiuni ardente, exprimate de subtilele arabescuri ale compoziției. Este o ilustrare a acelui „spiritus loci” ce balansează paradoxal între frecventarea hazardului și seninătatea contemplării propriei inacțiuni sau a frumuseții în expresia sa vegetală. Piliuță a adus zâmbetul în istoria artei noastre, produs fie de spectacolul cotidianului contingent, fie ca expresie a încântării atunci când simplitatea lumii se dezvăluie ca mister al său. O reîntâlnire fabuloasă în cadrul Pavilionul Central: Constantin Piliuță. Culoare de zenit, curator Călin Stegerean.

Expoziția Superheroes/Antiheroes explorează rolul comunităților creative din România și diversele modalități actuale de expresie vizuală, de la desen la țesătură, instalație sau ceramică. Arta supercontemporană românească din acest deceniu nu este ușor de restrâns într-o singură expoziție. Și în ciuda faptului că poate părea provocatoare în conținut sau deconcertantă în estetic, ea este de fapt expresia unor vremuri în care lumea se schimbă cu o viteză amețitoare. Asocierile simbolice și metaforice dintre artă și societate sunt ușor de remarcat în lucrările expuse. Supereroul servește ca metaforă supremă a artistului și capacității sale de a explora, problematiza și critica societatea contemporană.