„Comorile Cracoviei” la Piața Huet din Sibiu

Monumente de talie mondială, povești fascinante, atmosfera de neuitat a pieței din Cracovia, dar și arhitectura modernă deosebită sunt semne distinctive ale orașului Cracovia, unul dintre cele mai frumoase orașe din Polonia. Le puteți descoperi vizitând expoziția „Comorile Cracoviei”, prezentată pe gardul biserici evanghelice din Sibiu până pe 21 iunie 2021.

Expoziția „Comorile Cracoviei”, pregătită de Centrul Internațional de Cultură al orașului și elaborată, în versiunea românească, de Institutul Polonez din București, este o poveste despre orașul – sediu al regilor polonezi, fostă capitală a țării, tezaur de opere de artă și suveniruri naționale înscrise într-un ansamblu arhitectural unic.

Cracovia este unul dintre cele mai vechi centre universitare europene, oraș al poeților, scriitorilor și artiștilor, fiind, în Evul Mediu, una dintre cele mai importante metropole din Europa Centrală. Cosmopolit, multicultural, deschis inspirațiilor din afara țării, acesta a rămas, totuși, cel mai polonez oraș din Polonia.

Expoziția poate fi o cheie pentru a înțelege fenomenul popularității Cracoviei în rândul turiștilor din întreaga lume.

Pe planșele expoziției sunt prezentate 90 de comori ale orașului – opere de artă și arhitectură, monumente și exemple de patrimoniu nematerial – asociate cu Cracovia, adesea la rangul de capodopere. Acestea permit urmărirea istoriei metropolei încă din Evul Mediu timpuriu, prin dezvoltarea orașului în vremurile lui Cazimir cel Mare, a dinastiei Jagiellone și a epocii renascentiste. Arată dimensiunea decăderii în perioada potopului suedez, a împărțirilor Poloniei și ocupației germane din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Planșele conduc privitorii în vremurile primului oraș socialist din Polonia, până în zilele noastre, când, după transformarea politică, Cracovia trăiește o perioadă de dezvoltare spectaculoasă, îmbinând în mod creativ prezentul cu moștenirea bogată a istoriei sale de peste o mie de ani.

La mulţi ani, Monica Anghel!

Personalitate artistică excepţională, cu o experienţă bogată şi o unanimă recunoaştere, Monica Anghel rămâne una dintre vocile cele mai speciale, bogate şi încărcate de emoţie veritabilă din toate timpurile. La mulţi ani cu sănătate, bucurii şi cântece frumoase!

Echipa TNRS vă propune o nouă provocare: „Teatru la cinema”!

Din 8 iunie 2021, producțiile Scenei Digitale se văd și în sălile de cinema CineGOLD din Sibiu.

După succesul Scenei Digitale, care a atras abonați din întreaga lume și vizualizări record, filmul „Cea mai frumoasă zi”, regizat de Ofelia Popii, va inaugura marți, 8 iunie 2021, cel mai nou proiect al Naționalului sibian, realizat în colaborare cu Asociația EXPLOSGC și cu Multiplexul CineGOLD. Începând cu luna iunie, iubitorii teatrului și filmului se pot bucura de producțiile Scenei Digitale în confortul sălilor CineGOLD din Promenada Mall Sibiu. La proiecția de deschidere, spectatorii vor avea parte de o sesiune de autografe cu îndrăgita actriță Ofelia Popii, dar și cu actorii din distribuția filmului, Ciprian Scurtea și Adrian Matioc. Costul unui bilet este în valoare de 28 de lei și poate fi achiziționat prin casieriile de la intrarea în sălile de cinema și online folosind aplicația CineGOLD.ro. Acesta este doar un prim pas către a ajunge la un public cât mai divers prin intermediul marilor ecrane.

Program iunie 2021

Marți, 8 iunie 2021, ora 19:00 – „Cea mai frumoasă zi”, regia Ofelia Popii

Marți, 15 iunie 2021, ora 19:00 – „Femei”, concept semnat Raluca Iani

Marți, 22 iunie 2021, ora 19:00 – „Mici crime conjugale”, de Mariana Cămărășan și Amalia Florina Iorgoiu

Marți, 29 iunie 2021, ora 19:00 – „Orb de mină”,  regia Bogdan Sărătean

„Cea mai frumoasă zi” – despre fericirea împărtășită prin acte de bunătate și sacrificiu

„Trăim în izolare și murim în singurătate. Destinul este propriul psihic care ne conduce cu o voință ce nu ne aparține. Avem nevoie de celălalt pentru a găsi un scop, un sens într-o competiție care duce la exterminare. Ce înseamnă să pierzi? Ce înseamnă să câștigi? Ce e nevoia asta aproape animalică de a fi câștigător? În câteva clipe, în timpul unei vieți care ține cât o zi, salvarea este râsul. Trăim în clișee, ne construim reguli pe care le spargem ca să construim alte reguli, luptăm pentru libertăți care nu fac altceva decât să ne constrângă. Râsul, el singur, eliberează. Să râdem atunci de viață și moarte, de dragoste și ură, de ideea de om!” ne înseamnă Ofelia Popii.

„Femei”, sau sufletul complex, contradictoriu, cald și incisiv feminin

Dramă, ironie, umor absurd, tragicomedie – toate acestea sunt filtrate printr-o paletă amplă de trăiri, de încercări disperate de a-l înțelege pe celălalt, de momente meschine sau pline de tandrețe, dar și de eșecuri personale care te apropie mai mult de adevăratul tău sine. „Femei” este un spectacol ce orbitează în jurul unui singur mare personaj – Femeia, alături de încarnările sale succesive care ne deschid porțile înspre micro-scenarii cotidiene subtil interconectate pentru a surprinde anatomia unui singur suflet complex, contradictoriu, cald și incisiv… Sufletul feminin.

„Mici crime conjugale” – drama la comun

„Cred în puterea teatrului de a ne face să pătrundem în adâncurile proprii, în a ne releva inconștientul”, mărturiseşte Amalia Florina Iorgoiu.

„Menirea teatrului e de a căuta adevărul. Iar puterea lui vine din conținutul său intens, amplu, sfredelitor, purtat de oameni și împărtășit oamenilor. Purtăm marca întâlnirii cu Albee, așa cum purtăm acum marca întâlnirii cu Schmitt. Punem în centrul valorilor adevărul. Dar putem noi defini adevărul? Nu știm, întotdeauna depindem de context, de situație. Credința mea e legată mai ales de iubire, iar iubirea fără iertare nu e iubire. Nouă, ca spectatori ni se arată ceea ce e dincolo de aparențe, tocmai pentru a înțelege, iar teatrul nu dă cu indiferență la o parte vălul aparenței, ci o face prin emoția noastră, care ne deschide inima. Cuplul la Alebee, ca și la Schimitt se află într-un război, nu doar pentru că Martha și George sau Lisa și Gilles sunt personaje excepționale, aflate în relații excepționale, ci pentru că interacțiunea umană ajustează întotdeauna într-o măsură ideea de libertate. Adevărul care eliberează nu e cunoașterea la scara unu la unu a faptelor, ci iubirea” DECLARĂ Mariana Cămărășan.

„Orb de mină” – pentru un „de-a râsu’-plânsu’” autentic

Sat de munte. Transilvania. Zilele noastre. Oameni singuri. Singuri împreună. Un străin tulbură liniștea așezării. E polițist. Investighează ceva. După sosirea lui nimic nu va mai fi la fel. Iar aparenta liniște a așezării pare să ascundă monștri. Care ies la iveală în cele mai diverse forme: lăcomie, xenofobie, crimă. Iar între timp râdem. Râdem mult, cu gura până la urechi. Ca la cea mai veselă piesă bulevardieră. Iar eroii sunt orbi și minusculi. Un text despre xenofobie și prejudecată. Un spectacol despre vină și singurătate. Despre imposibila mântuire.

Un teatru plin de viziune – „Livada de vișini”, de Cehov, la Sala mare a Cinematografului Național Uránia și online

Ultima punere în scenă a reputatului regizor György Harag, din 1985, la Teatrul Național din Târgu Mureș, secția română, va fi difuzată publicului prezent în Sala mare a Cinematografului Național Uránia, dar și online miercuri, 2 iunie 2021, ora 19.00, în cadrul proiectului „Un teatru plin de viziune”, organizat de ICR Budapesta.

Spectacolul de teatru „Livada de vișini”, de Cehov, prezentată în primăvara anului 1985 de secția românească a Teatrului Național din Târgu Mureș, reprezintă ultima operă și totodată testamentul de adio al regizorului György Harag, figură legendară a teatrului transilvănean și maghiar. Scenografia este una cu adevărat specială, actorii strălucesc, iar valoarea operei în sine este cu atât mai mare cu cât aceasta este ultima reușită dramaturgică a lui Cehov ce abundă în semnificații. Înregistrare de arhivă, în limba română, cu subtitrare în limba maghiară. Adaptarea în limba maghiară: Darvay Nagy Adrienne.

Trama piesei de teatru este binecunoscută: livada de vișini, moștenire străveche a familiei nobiliare scăpătate este scoasă la licitație. Membrii letargici ai familiei burgheze, neadaptați la noua ordine capitalistă, așteaptă încremeniți săvârșirea destinului, în timp ce sunt luați de valul nemilos al lumii aflată în continuă schimbare. Moșia este cumpărată de fostul lor iobag, îmbogățitul Lopahin. Familia se destramă, singurul care nu pleacă fiind Firs, bătrânul majordom, cel căruia îi revine și ultima replică a spectacolului, același cu mesajul regizorului, bolnav terminal „Eu am să rămân aici!”

György Harag, regizorul spectacolul de teatru „Livada de vișini”, suferind de o boală incurabilă, a ales în mod conștient să își încheie cariera cu această piesă, cântecul său de lebădă. (Acest spectacol a beneficiat de o cu totul altă punere în scenă atunci când fusese montat de același regizor la Novi-Sad, în cadrul unui ciclu teatral dedicat lui Cehov.) Regizorul Cristian Ioan, asistentul lui Harag scria astfel în caietul de regie: Harag a imaginat grădina ca pe un teatru care este în același timp atât o instituție, cât și clădire.

Expoziția „Piatra în Epoca Omului”

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Piatra în Epoca Omului”, care va fi deschisă la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151).

Piatra a însoțit dintotdeauna Omul. Peste 99% din istoria umanității a fost cioplită în piatră. Restul a fost șlefuită, gravată, sculptată sau scrisă. Tehnologia a început odată cu prima așchie sărită și apoi a evoluat lent, fără schimbări majore, pentru o perioadă de peste 3 milioane de ani, denumită și epoca pietrei vechi (sau Paleolitic). În acest timp, piatra a oferit adăpost, a fost cioplită pentru confecționarea armelor și uneltelor sau a servit ca „șevalet” pentru picturile rupestre.

Oamenii au început să inoveze într-un ritm accelerat odată cu încheierea ultimei ere glaciare, acum cca. 12000 de ani. După o perioadă de tranziție în epoca de mijloc a pietrei (Mezolitic), a urmat epoca pietrei noi (Neolitic), în care tehnicile de prelucrare, modalitățile de utilizare și gama de obiecte obținute s-au diversificat. Când piatra a fost utilizată pentru prima dată ca suport pentru scris, umanitatea a părăsit preistoria și a intrat, treptat și pe alocuri, în istorie.

Înarmați cu ciocane, dălți, talent și multă răbdare, sculptorii au eliberat de-a lungul epocilor reprezentări artistice prinse în piatră vreme de milioane de ani. Michelangelo a știut cu siguranță în care bloc de marmură din Carrara stă ascuns David, iar Brâncuși a creat o poartă acolo unde toată lumea se lovea de un zid.

Utilizată ca material de construcție, piatra a conferit statornicie și a devenit simbol al civilizației, credinței, puterii și memoriei. Toporul cioplit, din Paleoliticul Inferior sau strada pavată din Bucureștii secolului XIX sunt repere ale gradului de civilizare. Stonehenge sau Biserica Densuș sunt evocări ale credinței. În Columna lui Traian sau Arcul de Triumf regăsim celebrarea unor idealuri. În volumul pietrelor de mormânt stă adunată întreaga memorie a celor duși.

Astăzi, piatra a devenit un lux. La îndemână, la fel ca întotdeauna, însă suficient de departe pentru a părea exotică. Înlocuită de materiale noi, artificiale, cu calități asemănătoare, dar cu costuri mai reduse, piatra este utilizată ca o metaforă a naturii și a nobleței. În curând va fi însă doar un alt simbol al trecutului.

Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 24 octombrie 2022.

La Muzeul Național de Istorie a României – „Un manuscris genealogic al Casei Princiare Cantacuzino”

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunţă deschiderea micro-expoziţiei „Un manuscris genealogic al Casei Princiare Cantacuzino”. Proiectul expoziţional se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi va fi accesibil publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Manuscrisul cuprinde 24 de file din hârtie, caligrafiate cu cerneală neagră, în limba franceză. Lucrarea a fost restaurată recent, integral, de către doamna Cristina Petcu, expert restaurator, beneficiind, în prealabil, de investigații fizico-chimice realizate de doamna dr. Cristina Carșote, cercetător științific, specialiști în cadrul muzeului.

Lucrarea este structurată în trei părți de dimensiuni disproporționate, prima constituind baza lucrării și cea mai consistentă parte. Ultimele două sunt scurte prezentări, completând lucrarea în mod util.

În prima parte a Genealogiei istorice, intitulată „Maison des Princes Cantacuzène“, este prezentată însemnătatea acestei familii, una dintre cele mai prestigioase din Europa, care a slujit Bizanțul prin intermediul împăraților, generalilor, înalților demnitari, marcând istoria Europei încă din secolul al XI-lea.

În a doua parte, cu titlul „Charges remplies par la famille Cantacuzène“, se enumeră demnitățile ocupate de Cantacuzini de-a lungul secolelor, începând de la împărații bizantini la principi din Peninsula Balcanică, inclusiv Țările Române dunărene, până la generali și înalți demnitari imperiali din Orient, Rusia și Austria.

Paragrafului anterior îi urmează un subcapitol privitor la „Dignites“. În cadrul acestuia, se face apel la dreptul ereditar, consfințit de biserică și imperiu, asupra înaltului „Ordin Sfântul Gheorghe“, cu mai multe clase, care aparține familiei Cantacuzino, enumerându-se pentru credibilitate Marii Maeștri ai Ordinului (de la împărații Cantacuzini ai Bizanțului până la Rudolf-Radu Cantacuzino, fiul lui Ștefan Vodă Cantacuzino).

Al doilea subcapitol al părții a doua este denumit „Aliances“, unde sunt enumerate alianțele încheiate în scop matrimonial, rezultând alianțe de înrudire între Cantacuzini și mari familii dinastice din Europa de Sud-Est, Bizanț, Balcani și Țările Române.

Ultima parte se intitulează „Armes de la Maison des Princes Cantacuzène“. Este descris blazonul familiei princiare, fiind prezentate toate formele specifice de dezvoltare multiseculară. Scutul, format din nouă piese, conține deviza latină: „Quae nocent, docent“, care se traduce prin „ceea ce dăunează, te învață“. Lozinca a fost adoptată de Cantacuzini când au fost nevoiți să părăsească Bizanțul, în urma persecuțiilor prin care au trecut după cucerirea Constantinopolului în 1453.

Genealogia Cantacuzinilor, ramura Măgureanu, atribuită după o cercetare temeinică caimacamului Constantin Cantacuzino al Țării Românești, din perioada 1848-1849, are menirea de a demonstra încă o dată, dacă mai era nevoie, preocuparea permanentă a boierimii noastre princiare pentru istoria familiei. Această grijă, pentru consemnarea curgerii neamului, indiferent de scopul pentru care a fost alcătuită, interesează nu numai familiile, ci şi istoria naţională. Cu atât mai mult cu cât, familia în cauză numără printre strămoşii săi împăraţi şi despoţi bizantini, principi şi demnitari ai Principatelor Române, cu înrudiri în toată Europa de Sud-Est şi de Apus, ei înşişi făuritori ai istoriei.

Curatorul expoziției este dr. Ginel Lazăr, cercetător în cadrul MNIR.

Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României până la13 iunie 2021, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

La mulţi ani, Nicu Alifantis!

Compozitor, interpret, spirit poetic, sensibil, nuanţat, Nicu Alifantis ne-a prilejuit întotdeauna întâlniri memorabile cu lirica şi muzica de calitate. Profesionalism, rigoare, ludicitate şi multă creativitate sunt secretele unei cariere prodigioase căreia îi dorim un drum cât mai lung. Şi, evident, alăturăm astăzi la aniversare, tradiţionalul „La mulţi, sănătoşi şi norocoşi ani!”. Ce bine că e, ce bine că suntem!

Teatrul Ion Creangă celebrează 1 iunie cu un program #VăraTIC în grădina Casei Eliad

Poveștile Teatrului Ion Creangă se întorc pe 1 iunie în grădina Casei Eliad.

Pentru al doilea an consecutiv, Teatrul Ion Creangă și ARCUB dau tonul bucuriei #văraTICe și îi așteaptă pe copiii cu vârsta sub 6 ani alături de întreaga familie la VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru, un program consistent de teatru outdoor susținut în perioada 1 iunie – 26 septembrie 2021 în grădina Casei Eliad (Bd. Mircea Vodă nr. 5).

Desfășurat într-un mediu sigur și prietenos pentru cei mici – un mini amfiteatru colorat și vesel – programul oferă o selecție variată de spectacole educative din repertoriul Teatrului Ion Creangă. Acestora li se alătură noi titluri aflate în producție, care vor avea premiera în stagiunea estivală, precum „Fata moșului și fata babei” „Cei trei purceluși” sau „Hainele cele noi ale împăratului”, dar și spectacole care revin în program, la cererea publicului, cum este „Magia ghicitorilor”.

Un alt element de noutate în programul acestei ediții este și oferta de ateliere de creativitate și de dezvoltare prin teatru pentru copiii între 3 și 6 ani. Astfel, după vizionarea unui spectacol, familiile pot opta pentru a rămâne în amfiteatru și a lua parte la un atelier inspirat din universul poveștii sau tematicilor abordate de actorii de pe scenă. Atelierele sunt coordonate de artiști din echipa Teatrului Ion Creangă cu o vastă experiență în lucrul cu copii, printre care: Voicu Hetel, Nicoleta Rusu, Ioana Ginghină, Andra Mirescu sau Andreea Gaica.

1 Iunie VăraTIC: Lansarea stagiunii estivale

Marți, 1 iunie, cu prilejul celebrării Zilei Internaționale a Copilului, Amfiteatrul VăraTIC își deschide porțile pentru a întâmpina primii oaspeți, care pot opta pentru cinci activități dedicate copiilor de vârstă preșcolară, programate în intervalul orar 10:00 – 20:00.

10:00, Spectacolul „Prostia omenească” (30 min)

11:00, Atelier de creativitate „Măști din povești”, cu Nicoleta Rusu (60 min)

16:00, Spectacolul „Amintiri într-o valiză” (30 min)

18:00, Spectacolul „Punguța cu doi bani” (30 min)

19:00, Atelier de educație prin teatru „Turtița năzdrăvană”, cu Voicu Hetel (60 min)

Programul continuă în weekendul 5-6 iunie cu patru spectacole de teatru, programate sâmbătă și duminică, de la orele 10:00 și 18:00, atât pentru preșcolari, cât și pentru copii cu vârsta sub 3 ani. Mai multe informații despre calendarul de spectacole și ateliere pot fi consultate pe website-ul varatic.teatrulioncreanga.ro. Biletele pot fi achiziționate online, prin intermediul platformei Entertix.ro sau de la Casa de Bilete a Teatrului

„Coppélia”, transmis online de Opera Națională București cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului

Opera Națională București transmite online înregistrarea premierei spectacolului de balet „Coppélia” de Léo Delibes, marți, 1 iunie, începând cu ora 19:00, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.

Având premiera la 25 mai 1870 la Teatrul Imperial de Operă din Paris, ideea poveștii a fost sugerată de Charles Nuitter, documentarist și libretist de Operă. Nuitter și Saint-Léon au scris povestea ca pe un basm încântător, cu final fericit pentru tânărul cuplu din sat, Swanilda și Franz, care devin fascinați de excentricul Coppelius și „fiica” sa, păpușa Coppélia.

Atât compozitorul Delibes, cât și coregraful Saint-Léon erau mari pasionați de folclor, melodiile și dansurile naționale fiind nu numai proeminente, dar și autentice în compozițiile acestora. Ceardașul și mazurca din „Coppélia” au reprezentat punctul culminant al dansurilor populare din baletele romantice. Pentru că Saint-Léon tot călătorea între Sankt Petersburg și Paris, i-au trebuit trei ani să termine „Coppélia”. Comedia și finalul fericit, o nouă experiență în baletul romantic, a atras un public numeros în sălile de spectacole până în ziua de astăzi.

Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până vineri, 4 iunie, orele 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, iar biletele pot fi achiziționate până vineri, 4 iunie, ora 17:00.

Cartea cu jucării de Tudor Arghezi, la Teatrul Evreiesc de Stat

Teatrul Evreiesc de Stat vă invită marți, 1 iunie, de la ora 11.00, la spectacolul pentru copii Cartea cu jucării de Tudor Arghezi. Din distribuție vor face parte Luana Stoica, Viorica Predica, Iolanda Covaci, Cristina Cîrcei,  Neculai Predica, Viorel Manole, Marius Călugărița și Mircea Drîmbăreanu, acompaniați de orchestra TES: Bogdan Lifșin, Rodica Gancea, Sergiu Marin, Mihai Pintenaru și Feras Sarmini.

Tudor Arghezi (1880–1967) este cunoscut pentru scrierile sale în teatru, proză, poezie și pamflete, dar și pentru titlurile care se adresează copiilor. Cele mai cunoscute volume ale sale sunt: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Cartea cu jucării” (1931), „Cărticica de seară” (1935), „Cimitirul Buna-Vestire” (1934), „Lina” (1942), „Bilete de papagal” (1946), „1907 – Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1955).

„Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. Copiii, ca şi oamenii mari, sunt mai simţitori la vorbe decât la fapte, plăcându-le, mai mult decât faptele făcute, faptele povestite. Şi, dacă povestea miroase a minciună şi minciuna e ticluită bine, povestea şi atunci le place mult; de unde un scriitor scoate învăţul că închipuirea e mai adevărată decât adevărul şi că viaţa trebuie răscolită, ca să fie scrisă pe placul cititorului mare şi al ascultătorului mic”, spunea Tudor Arghezi.

Accesul la spectacol este gratuit, cu rezervare prealabilă la numărul de telefon 0743.215.998. Locurile sunt limitate!

Păcală și Tândală vin la Teatrul Muzical Ambasadorii

De Ziua Internațională a Copilului, Teatrul Muzical Ambasadorii a programat încă o reprezentație a musicalului „Păcală și Tândală”, la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor

Marți, 1 iunie, sărbătorim ziua inocenței, ziua în care oricine are voie și nevoie să se simtă copil. Sunteţi aşteptaţi așadar, de la ora 18:00, la o nouă reprezentație a musicalului „Păcală și Tândală”, un spectacol ce binedispune, o comedie dinamică, plină de învățături, ai cărei protagoniști sunt cei doi năstrușnici eroi ai snoavelor populare românești, cunoscuți pentru istețimea lor, bine ascunsă sub masca naivității, simplității și umorului.

Regia montării îi aparține lui Atila Vizauer, decorul și costumele sunt creația Vioricăi Petrovici, iar coregrafia este semnată de Alis Gheorghe. Membrii grupului vocal “Ludovic Spiess” care dau viață personajelor sunt: Bogdan Șerban (Păcală), Octavian Ene (Tândală), Silviu Alexandru Mihăilă, Andreea Bucur-Blidariu, Sergiu Neamțu și Andrei Ștefan Racu. Solistele Ioana Iordănescu, Jennifer Dumitrașcu, Natalia Dragomir conturează prin vocile lor momente de sensibilitate.

Colorata lume a mediului rural (cu nuntași, negustori, țărani și megieși) este întregită de balerinii Teatrului Muzical Ambasadorii: Alis Gheorghe, Ana Mihai, Octavian Iuga, Constantin Chița, Silvia Ionașcu, Alexandru Mălăeru, Doru Farmazon, Daniel Goliță, Carmen Mărgărit, Monica Andreea Cosma și Remus Tegzeș.

Teatrul Muzical Ambasadorii este cea mai tânără instituție publică de spectacole și concerte, aflată în subordinea Ministerului Culturii, al treilea ansamblu artistic dedicat copiilor și tinerilor fondat în 2019 de criticul muzical Smaranda Oţeanu-Bunea, după Opera Comică pentru Copii și Teatrul Stela Popescu. TMA își desfășoară activitatea la Palatul Național al Copiilor din București. Obiectivul său este promovarea valorilor muzicale și coregrafice românești și universale, în țară și în lume. Repertoriul instituției este divers, cuprinzând spectacole de operă, balet, musical și folclor.

Alexandra Ușurelu LIVE la Teatrul de Vară Mihai Eminescu

Alexandra Ușurelu își cântă live noul album ”Fata care chiar există” pe 3 iunie 2021, în primul mare concert din acest an cu publicul său alături în mod fizic, la Teatrul de Vară ”Mihai Eminescu” din București.

”Muzica este o necesitate pentru spirit, iar cei care o creează și cei care o caută vor găsi mereu căi de a se întâlni, în orice împrejurări. Mă simt fantastic gândindu-mă că mă voi întâlni pentru prima oară în acest an față în față cu publicul meu și că vom împărtăși live bucuria lansării celui mai recent album. Pe 3 iunie, casa mea va fi Teatrul de Vară ”Mihai Eminescu” și abia aștept să le deschid ușa ascultătorilor mei la un concert mult dorit și căutat a se desfășura. Am de spus multe povești, de cântat multe trăiri și de oferit un nou disc. Deși am lansat la început de an, printr-un concert online, albumul ”Fata care chiar există”, nu vedeam consumarea acestui eveniment important fără ei alături în mod fizic. Va fi un concert – sărbătoare!” – mărturisește Alexandra Uşurelu, artista care încântă de câţiva ani prin prezenţa ei unică publicul din România şi a devenit un artist respectat şi iubit de ascultătorii din toate generaţiile.

Aceasta va reveni pe 3 iunie în mijlocul celor care îi iubesc muzica și vocea alături de band-ul său, ce adună împreună instrumentiști excepționali ai scenei de jazz sau membri ai orchestrelor naționale de prestigiu.

Evenimentul se va organiza urmând toate prevederile legale aflate în vigoare la data desfăşurării lui.