Tabăra de creație „Vara pe uliță”, ediția a 29-a

În buna tradiţie a ultimilor 29 de ani, Muzeul Naţional al Satului vă invită în tabără între 12 iulie şi 6 august 2021. Tabăra include o paletă largă de activități prin care copiii își pot petrece vacanța de vară într-o atmosferă prietenoasă și rustică, ce amintește de curtea bunicilor de la țară. Scopul programului este de a insufla celor mici dragostea pentru tradiție și cultură și de a duce meșteșugurile tradiționale mai departe. Îmbinăm utilul cu plăcutul și sperăm ca participanții vor deveni mai responsabili și vor manifesta mai multă grijă pentru patrimoniul cultural național.

Timp de 4 săptămâni copiii vor lucra alături de meșteri populari din întreaga țară, care îi vor iniția în tainele meșteșugurilor populare: olărit, ţesut, croit-cusut-brodat, încondeiat ouă, confecționat păpuşi, măşti și podoabe populare, sculptat în lemn, pictat icoane pe lemn și pe sticlă, prelucrarea artistică a pielii, dar pictură pe șevalet, gravură, dansuri populare, modelaj în lut, confecționat jucării din lemn.

Atelierele se adresează copiilor de la 4 ani la 18 ani. Taxa de participare este de 300 de lei/participant/săptâmână/atelier și include și taxa de însoțitor pentru copii cu vârsta între 4 și 8 ani. Sunt acceptați 10 copii per atelier.

Înscrierile au loc atât la sediul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, clădirea Arhondaric, Șos. Kiseleff nr. 28, de luni până joi, între orele 10:00 și 15:00, iar vineri între orele 10:00 și 13:00, cât și online, la adresa de e-mail programe.culturale@muzeul-satului.ro

Imagini și elemente de port popular, într-o călătorie vizuală în lumea satului maramureșean

Expoziția „Maramureș: tradiții și povești”, structurată în două secțiuni, una fotografică și una etnografică, și care înfățișează un univers rural autentic, fermecător prin simplitatea și tradițiile lui, va putea fi vizitată, în perioada 5 iulie – 5 august, la sediul Institutului Cultural Român de la Madrid.

Expoziția de fotografie, organizată de ICR Madrid, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș și Ambasada României în Regatul Spaniei, invită la o călătorie vizuală în lumea satului maramureșean, adunând, în câteva imagini, sărbători, obiceiuri, ocupații, meșteșuguri, portrete, biserici vechi de lemn, peisaje cu clăi de fân și alte elemente care oferă identitate culturală Maramureșului.

„În contextul aniversării a 140 de ani de relații diplomatice România – Spania, la invitația Ambasadei României în Regatul Spaniei, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, alături de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, va prezenta, la Madrid, în perioada 5 iulie-5 august 2021, expoziția „Maramureș: tradiții și povești”. Suntem deosebit de onorați că putem duce peste hotare un crâmpei din Maramureșul nostru frumos, invitând publicul la o călătorie în lumea satului maramureșean, prin intermediul fotografiilor și a costumelor tradiționale specifice fiecărei zone etnografice a Maramureșului, oferind o panoramă asupra diversității obiceiurilor, meșteșugurilor, stilului arhitectural, dar și a straielor populare, ce conferă unicitate Maramureșului. Sperăm ca acestă expoziție să trezescă în sufletul privitorilor dorința de a ajunge pe meleaguri maramureșene, iar românilor stabiliți departe de țară, să le ostoiască dorul de plaiurile natale”, a declarat Monica Mare, director al Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

În expoziția etnografică, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș scoate din lada de zestre obiecte de mare valoare și le prezintă într-un mod neconvențional, cu impact vizual garantat. Elemente de port popular – cămeși, șorțuri, zadii, poale, clopuri, brâuri, alături de piese din universul casnic, șterguri, cerge, perini, lepedeuri de rudă – demonstrează finețea artei tradiționale, migala lucrului de mână și prețuirea față de valorile străbune.

Expoziția cuprinde povești spuse în imagini de: Felician Săteanu, Mihai Ian Nedelcu, Costas Dumitrescu, Ovidiu Grovu, Călin Andra, Cornel Hlupină, Robert Kovacs, Gheorghe Petrilă, Sorin Onișor, Ionel Onofraș, Karin Lachner, Gabriel Motica, Rada Pavel și Vasile Timur Chiș.

Două premiere și un spectacol cadou pentru abonații Scenei Digitale în luna iulie: „Conferința iraniană”, „Oscar și Buni Roz” și „Caii cerului”

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă, în luna iulie, două spectacole în premieră pe Scena Digitală: „Conferința iraniană” și „Oscar și Buni Roz”, și spectacolul cadou „Horses in the Sky” / „Caii cerului”, exclusiv pentru abonații platformei. Aceste trei producții se adaugă repertoriului bogat deja existent al Scenei Digitale, toate spectacolele fiind înregistrate în condiții de calitate HD a sunetului și a imaginii și subtitrate în engleză sau în română.

Cel mai recent spectacol realizat de Bobi Pricop pentru Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, „Conferința iraniană” ne propune o confruntare pe muchie de cuțit între mai multe personaje care discută statutul Binelui și al Răului în lumea contemporană. Cu ocazia unei conferințe, zece reprezentanți ai „gândirii occidentale” discută situația delicată a unui Orient „spiritual”, însă lipsit de orice formă de toleranță. Bazat pe textul renumitului dramaturg Ivan Vîrîpaev, spectacolul multimedia regizat de Bobi Pricop pune degetul pe răni deschise, invitându-ne la o confruntare incisivă, plină de forță și umanitate, care dă șansa tuturor actorilor să exceleze în partituri de o profunzime de excepție. Un spectacol inteligent despre provocările și miracolele vieții de zi cu zi.

Creat și interpretat de Diana Fufezan, „Oscar și Buni Roz” este un one-woman-show sensibil despre frumusețea și fragilitatea vieții. Inspirat de textul lui Eric-Emmanuel Schmitt, spectacolul ne spune povestea unui băiat confruntat cu o boală incurabilă, alături de o persoană care, asemenea unui înger păzitor, îi călăuzește pașii înspre confruntarea cu momentul final. Dar cei care vor avea, cu adevărat, o revelație la finalul acestei călătorii inițiatice sunt, de fapt, adulții. Un spectacol despre speranță și despre momentele de impas în care putem descoperi mereu un fragment de frumusețe pură.

Luna iulie aduce pe Scena Digitală, exclusiv pentru abonații săi, un spectacol coregrafic al renumitei companii israeliene Kibbutz Contemporary Dance: „Horses in the Sky” / „Caii cerului”.

Spectacolul „Caii cerului” propune o experiență senzorială profundă, aproape eterică, într-un spațiu suprarealist clarobscur populat de șaisprezece dansatori. Produs și creat în Israel pentru a sărbători Ziua Internațională a Dansului, „Caii cerului”, de Kibbutz Contemporary Dance Company, este rezultatul unei cooperări între Teatrul de Dans din Lublin și Centrul pentru Întâlnirea Culturilor din Lublin. Fondată în 1973, Kibbutz Contemporary Dance Company (KCDC), una dintre companiile de dans de top din lume, este condusă la ora actuală de directorul artistic Rami Be’er, al cărui stil coregrafic unic a devenit un adevărat brand atât în ​​Israel, cât și în străinătate.

Acest spectacol oferit abonaților Scenei Digitale este un cadou care anunță prezența fizică a companiei Kibbutz Contemporary Dance în cadrul ediției FITS 2021.

50 de ani. Școala de Modă din București

În perioada 07/07/2021 – 05/09/2021 Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția  –  50 de ani. Școala de Modă din București, o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

Evenimentul vine în continuarea expozițiilor care au marcat, la Muzeul Național de Artă al României, împlinirea a 150 de ani de la înființarea Școlii de Belle Arte din București, actuala UNArte, și aniversarea a 50 de ani de la înființarea Departamentului Design a UNArte.

Actuala prezentare se grefează pe elementele de display realizate de Cartierul Creativ în cadrul Romanian Design Weeek, în ideea continuării punerii în evidență a aportului de creativitate românească la configurarea designului contemporan.

Expoziția cuprinde o amplă selecție de piese vestimentare care au fost admirate în evenimente internaționale de prestigiu, instalații costumare, prezentări video și ilustrații de modă.

Este pentru prima dată când vizitatorii au oportunitatea de a explora bogăția de stiluri – de la cel convențional, la cel artistic și experimental – viziuni ce oferă publicului posibilitatea să descopere nenumărate modalități de a construi imaginea umană.

FILM+ lansează apelul de proiecte pentru cineaști – ediția a VI-a

Cineaștii la început de carieră din România, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova sunt invitați să își înscrie proiectele la cea de-a VI-a ediție (2021-2022) FILM+, programul de susținere a producțiilor cinematografice independente cu buget redus.

Proiectele se pot înscrie prin completarea formularelor online de pe site-ul FILM+ https://film-plus.ro/how-to-apply/. Data limită pentru aplicații este 25 iulie.

Programul FILM + sprijină realizatorii de film care nu au debutat încă în lungmetraj și care au un proiect de scurtmetraj sau lungmetraj în derulare.

FILM+ oferă sprijin, indiferent de genul filmelor (ficțiune, animație, documentar, experimental) și stadiul în care se află la momentul aplicației (dezvoltare de scenariu, producție, post-producție), și pune la dispoziția aplicanților resurse fizice, precum și expertiza îndrumătorilor și a partenerilor pentru susținerea proiectelor selectate, după cum urmează:

Rezultatele selecției vor fi anunțate în doua jumătate a lunii septembrie.

Conceput ca un laborator de lucru, sprijin și promovare dedicat proiectelor de film, animație și video art independente, FILM+ este singurul proiect românesc și din regiune destinat formării profesionale, care are un caracter practic, axat pe dezvoltarea, realizarea și promovarea producțiilor audiovizuale de microbuget, realizate de tineri artiști proaspăt absolvenți sau autodidacți din România, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, folosind experiența acumulată de profesioniștii români din cinematografie.

Programul FILM+ a fost inițiat în anul 2016 de o echipă de cineaști, formată din directoarea de imagine Ana Drăghici, Alex Trăilă, consultant în cinematografie și audiovizual, regizorul Paul Negoescu și producătoarea Anamaria Antoci, cu scopul de a reuni resurse și expertiză în cadrul unei platforme de colaborare ce vine în sprijinul realizatorilor de film.

Până acum, FILM+ a susținut dezvoltarea a peste 50 de proiecte și a oferit tinerilor realizatori de film ocazia de a participa, în cadrul secțiunii FILM+ Pop-Up, la workshop-uri și masterclass-uri susținute de cineaști consacrați precum Alexander Nanau, Andrei Ujică, Ada Solomon, Corneliu Porumboiu, Masha Markovic, Monica Lăzurean-Gorgan, Radu Jude, Ralitza Petrova, Paul Tyler, Selin Karli, Srdan Golubović  și alte personalități ale industriei de film. Cea de-a cincea ediție FILM+, lansată în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) 2020, a inclus 16 proiecte selectate din cele peste 100 înscrise.

Cei 18 realizatori din România, Bulgaria, Moldova și Serbia ai celor 16  proiecte selectate s-au reunit online în perioada 26 – 31 octombrie 2020, într-o rezidență în cadrul căreia au avut loc masterclass-uri, sesiuni de îndrumare individuală, laboratoare, susținute de: regizorii Alexander Nanau, Adrian Sitaru, Monica Lăzurean-Gorgan, Masha Markovic, Paul Negoescu, Srdan Golubović și Tudor Cristian Jurgiu, producătoarele Ada Solomon și Anamaria Antoci, editorii Andrei Gorgan și Roxana Szel, directorul de imagine Ana Drăghici și consultantul în cinematografie Alex Trăilă, urmate de stabilirea calendarului de lucru pentru fiecare proiect în parte, croit pe necesitățile acestora.

Programul inițiat de Asociația Graphis 122 a fost implementat alături parteneri și specialiști implicați în programul de mentorat. Cea de-a șasea ediție este cofinanțată de către programul Europa Creativă – MEDIA al Comisiei Europene.

Semnal editorial: Adio, Gulag! de Levan Berdzenişvili

Ca disident politic în anii 1980, Berdzenişvili este condamnat la închisoare, în urma unor acuzații false de activism și instigare la agitație. Închisoarea sovietică nu este însă iadul la care se așteptase. Dimpotrivă, aceasta îi permite accesul la o multitudine de intelectuali, specialiști, cetățeni din toate categoriile sociale, pe care, așa cum o recunoaște cu sinceritate, nu ar fi avut șansa să-i întâlnească dacă nu ar fi fost închis.

Martor al atâtor destine, autorul închină câte un capitol din roman fiecărei persoane speciale întâlnite în detenție, spunându-i povestea. Adunate într-o carte, portretele acestea creează o imagine multiplu fațetată a vieții din Uniunea Sovietică în pragul destrămării sale. Chiar și pe ultima sută de metri, regimul sovietic caută să-i suprime pe cei mai sclipitori cetățeni, să-i țină închiși în beznă. Dar în bezna aceea, fără știința gardienilor, s-au format legături mai puternice decât zidurile.

Bazat pe evenimente reale, romanul-document Adio, Gulag! este atât o narațiune fracturată, cât și o superbă excavare a unui obsedant trecut recent.

Poate părea ciudat să spunem că un volum de memorii din timpul Gulagului este amuzant, dar cartea lui Levan este plină de descrieri paradoxale care sunt comice și, totodată, relevante pentru dezvăluirea absurdității triste a sistemului penitenciar sovietic.

Levan Berdzenișvili s-a născut în 1953, în orașul georgian Batumi, într-o familie de intelectuali. După absolvirea Facultății de Filologie de la Universitatea din Tbilisi, a lucrat ca profesor. A scris numeroase cărți și eseuri despre literatura antică și a predat la mai multe universități din Georgia.

În 1978 s-a numărat printre fondatorii Partidului Republican din Georgia, activitatea sa politică determinând în 1983 condamnarea sa de către regimul sovietic la trei ani de închisoare. Experiența detenției este descrisă în romanul autobiografic Adio, Gulag!, apărut în limba engleză în 2019 (Sacred Darkness) și în curs de traducere în mai multe țări. Între 1998 și 2004 a fost directorul Bibliotecii Naționale din Georgia. Berdzenișvili și-a continuat cariera de politician, a susținut Revoluția Trandafirilor din 2003 și a fost membru al Parlamentului georgian.

În anii din urmă a fost invitat să țină cursuri la mai multe universități americane și europene.

Jazz între orient și occident: recital extraordinar Alex Simu Trio, marți la Sala Thalia din Sibiu

Clarinetist, saxofonist, compozitor și producător de muzică de film de renume internațional, Alex Simu se numără printre cei mai apreciați muzicieni de jazz ai prezentului. Artistul stabilit în Olanda va concerta în aer liber, în formulă de trio, marți, 6 iulie 2021, de la ora 19:00, la Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu. Alături de el vor urca pe scenă Anna Zavorina – contrabas și Aleksandar Škorić - percuție, artiști invitați din Rusia, respectiv Serbia.

Trio-ul va aborda un program world – jazz aflat la confluența dintre orient și occident prin care sunetul va pune în lumină nuanțe ale libertății de a fi completate în urma perioadei de izolare.

Evenimentul este parte din proiectul Anotimpuri VI, reprezentând „VARA”, inițiat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, proiect cultural co-finanțat de Primăria Municipiului Sibiu.

Accesul la eveniment va fi posibil doar prin respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare.

Despre Alex Simu

Născut în România, la vârsta de 22 de ani Alex Simu s-a mutat în Olanda, unde și-a obținut diploma de licență la Conservatorul Prince Claus din Gronigen și diploma de master la Conservatorul din Amsterdam. A fost beneficiarul unei burse de studiu la Manhattan School of Music din New York și a obținut primul loc la Concursul de jazz al Utrecht Holland Casino și Premiul I în 2008 la Dutch Jazz Competition cu finala la North Sea Jazz (Rotterdam).

În 2009 a devenit membru al European Jazz Orchestra pentru proiectul Swinging Europe, condus de Peter Herbolzheimer. După finalizarea studiilor, Alex Simu a fondat cvartetul Arifa. Albumul lor de debut, Beyond Babylon, a apărut în 2010, urmat de Anatolian Alchemy, în 2012. Ambele albume au fost votate ca fiind cele mai bune discuri de world music ale anului în Olanda și au obținut recenzii de cinci stele în publicații de profil.

În 2017, cvintetul lui Alex Simu a lansat albumul Echoes of Bucharest, printr-un eveniment la Bimhuis întâmpinat cu cronici elogioase în presa națională.

Din 2010, Alex Simu produce și muzică de film. În 2016, a obținut prestigiosul premiu Golden Calf acordat de Academia Olandeză de Film pentru coloana sonoră a filmului Beyond Sleep . Simu este profesor de clarinet la secțiile de jazz și world music ale Conservatorului Codarts din Rotterdam. Este activ în studiul instrumentelor muzicale și a dezvoltat un clarinet tenor unic în lume, readucând de asemenea în uzul curent instrumente precum clarinetul alto, clarinette d’amour și clarinette d’amour bas.

Activ pe scenele muzicii de jazz și world music încă din 1999, a participat la turnee în 32 de țări pe 5 continente, împărțind scena cu importante personalități muzicale precum: Alvin Queen, Brian Lynch, Sjahin During, Benny Golson, Naseer Shamma, Ghalia Benali, Candy Dulfer, Peter Herbolzheimer, Jorge Reyes, Arto Tuncboyaciyan sau Fra Fra Sound.

Expoziţie Bruno Bradt, la Sibiu

Miercuri, 7 iulie 2021, de la orele 13:00, în grădina Palatului Brukenthal din Piaţa Mare nr. 4, va avea loc vernisajul duplexului expozițional: Bruno Maria Bradt: Monumental – Drawing inside and out. Curatori: dr. Dana Roxana Hrib, Alexandra Gălăbuț. Partener: Festivalul Internațional de Teatru Sibiu.

Arta lui Bruno Bradt și structura expozițiilor sale condensează întreaga istorie a desenului, dezvăluind (prin opțiunile compoziționale, cromatica și tematica lucrărilor) un artist ancorat în tendințele prezentului. Dar, dincolo de aceste aspecte, el rămâne fidel tradiției vechilor maeștri: desenul este academic, la cele mai înalte standarde, modelele sunt reale, conectate sub aspect sentimental și psihologic, figurativul este ilustrat cu realism fotografic.

Narațiunea care susține toate demersurile întâlnirii lui Bruno Bradt cu publicul, descrie propria sa experiență de viață, redată firesc, prin arta desenatorului echilibrat, sigur pe valențele sale, de la schițele de studiu la lucrări monumentale, a căror complexitate rezultă din realitatea imediată, fără a recurge la artificiu, conceptualizări forțate sau abstractizare.

Subiectele lucrărilor sunt alese în funcție de interesul pentru lumea naturală. Astfel, artistul alege preponderent portretul realist, în care sentimentele firești sau contradictorii, imperfecțiunile, armonia sau izolarea devin atuuri; modelele sunt oameni reali, membri ai familiei, prieteni, persoane marginalizate social, artistul însuși ca personaj martor al diverselor scene sau momente în timp. Aspecte adeseori combătute, ignorate sau negate în cultura de masă, constituie imboldul libertății și creației sale artistice: oamenii lui Bruno Bradt sunt frumoși deoarece sunt bolnavi, bătrâni, inadaptați, dependenți, săraci, despărțiți, debusolați, uitați în sau dincolo de această viață.

De la simple lucrări monocrome, în creion grafic, la triptice și ansambluri cu dimensiuni monumentale, realizate în culori acrilice, pastel și guașă pe carton reciclat, remarcăm aspectele ce țin de vestimentație și atributele/obiectele persoanelor reprezentate (în maniera portretelor consacrate în Renaștere), evidențierea cromatică a detaliilor specifice, reluarea post-contemporană a temelor iconografice.

Atunci când desenează un obiect sau o figură umană, un artist experimentat acordă o importanță egală ariilor de compoziție din interiorul și exteriorul siluetei. Exteriorul este denumit spațiu negativ, iar Bruno Bradt îi conferă profunde valori filozofice prin schițarea estompată sau golirea de conținut grafic, lăsând loc pentru un dialog pe care omul mileniului trei este dator să îl reconsidere. Până atunci, artistul completează acest gol cu texte, poezii, rugăciuni, gânduri și idei venite în compensația golului din sufletul și gândirea semenilor săi.

Într-o societate contemporană cu expresie facială pe jumătate acoperită, segmentarea unor portrete, din creația lui Bruno Bradt, conferă actualitate volumetriei, amintindu-ne bucuria expresivității ne-ocultate. Ideile exprimate prin puterea personajelor sale sunt puse în valoare de un puternic contur intelectual, fundamentat pe curaj, dialog și empatie iar realismul abordării grafice ne amintește cum noi, oamenii, avem nevoie să conștientizăm viața ca o valoare comunitară, pentru a putea exista în continuare, tineri și bătrâni, bogați și săraci, pierduți și regăsiți, asemenea personajelor din portretele vechilor maeștri.

Expoziţia se poate vizita până la sfârşitul lunii august.

Cinevara #3: lumi în prag de revoluție

Fundaţia 9 vă invită și în 2021 la o vară la cinema în aer liber: în fiecare joi, timp de două luni, de pe 08 iulie până pe 02 septembrie, ne petrecem seara împreună în curtea de pe I.L. Caragiale 32, în compania câtorva capodopere din întreaga lume. Cinevara #3 prezintă o selecție de 9 filme clasice, realizate între 1939 și 1997, bijuterii ale cinematografiei internaționale, restaurate recent cu eforturi considerabile, pentru a reda publicului larg o perspectivă cât mai bogată și diversă asupra cinemaului mondial.

Pentru a testa împreună cu publicul un nou tip de experiență cinematografică în aer liber, trei dintre proiecțiile de anul acesta (Lucía/Lucia – 08 iulie, Downpour/Ploaie Torențială – 22 iulie, Manila in the Claws of Neon/Manila în zori de zi -12 august) vor fi proiecții silent cinema, în care spectatorii vor purta căști wireless puse la dispoziție de organizatori pentru vizionarea filmelor.

Prețul unui bilet este de 25 lei, iar fiecare proiecție dispune de 40 de locuri (în aer liber). Biletele pot fi achiziționate în rețeaua Eventbook.

Câteva dintre filmele din selecția Cinevara #3 au fost crezute pierdute pentru totdeauna, precum filmul Downpour (1972) al regizorului iranian Bahram Beyzaie, a cărui restaurare a pornit de la o singură copie deteriorată. Altele sunt filme de debut care au marcat cinematografia mondială, precum Lucía (1968), al regizorului cubanez Humberto Solás, sau Pickpocket (1997), al regizorului chinez Jia Zhang-ke, care a circulat prin festivaluri sub numele original, Xiao Wu. Câteva sunt filme far ale unor industrii cinematografice mai puțin cunoscute, fiind astfel introducerea perfectă pentru public în cinemaul național indonezian, de pildă, cu After the Curfew (1954) al lui Usmar Ismail, sau filipinez, cu Manila in the Claws of Neon (1975), al lui Lino Brocka. Selecția este completată de filme marcante ale unor regizori care au făcut istorie în țările lor respective, și nu numai. Ne referim aici la brazilianul Héctor Babenco – Pixote (1980), sau André (de) Toth, cu Two Girls on the Street (Ungaria, 1939), la regizorul bengalez Ritwik Gathak – The Cloud-capped Star (1960), cât și la colaborarea istorică dintre regizorii turci Lütfi Ö. Akad și Yılmaz Güney pentru neo-westernul Law of the Border (1971), restaurat la propunerea regizorului de origine turcă Fatih Akin, membru al board-ului World Cinema Project.

Selecția filmelor a fost realizată de către profesorul Richard Peña, School of The Arts, Columbia University și director de programe la Film Society of Lincoln Center din New York timp de 25 de ani (până în 2011). Pentru al doilea an consecutiv, seria de filme CINEVARA este organizată în parteneriat cu The Film Foundation, organizație non-profit americană, fondată de Martin Scorsese și dedicată conservării filmului și expoziției cinematografiei restaurate și clasice.

„Marele teoretician maghiar al filmului, Béla Bálasz, a scris odată că marea originalitate a cinema-ului este abilitatea unică de a explora cel mai bogat și ambiguu dintre teritorii, și anume fața umană. Mi s-a părut întotdeauna uluitor că prin obiectivul camerei de filmat pot simți suferința unei femei pe care logodnicul o părăsește pentru sora ei mai tânără sau frustrarea unui tânăr chinez că toți prietenii lui l-au lăsat în urmă”, Spune Richard Peña.

Toate cele 9 filme surprind diferite colțuri ale lumii – Brazilia, China, Cuba, Filipine, India, Indonezia, Iran, Turcia, Ungaria – în momente de mari schimbări politice și sociale, în care protagoniștii, oameni obișnuiți, sunt prinși în vâltoarea evenimentelor. Deși filme de ficțiune, ele au și o valoare documentară, ca portrete.

Câștigătorii Galei Premiilor Gopo 2021

Marți, 29 iunie, la Amfiteatrul Mihai Eminescu din București, cea de-a XV-a ediție a Galei Premiilor Gopo și-a împărțit trofeele în prezența a peste 500 de invitați. Cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România a fost prezentat anul acesta de actorul Adrian Nicolae.

Actorii Costel Constantin, Andreea Grămoșteanu, Diana Cavallioti, Elvira Deatcu, Ioana Pavelescu, Irina Rădulescu, Maria Dinulescu, Rodica Lazăr, cineaștii Bianca Oana, Monica Lăzurean – Gorgan, Codin Maticiuc, Dorian Boguță și Radu Ciorniciuc, muzicienii Damian Drăghici și Bogdan Simion, precum și alpinistul Horia Colibășanu sunt doar câțiva dintre invitații ce au pășit pe covorul roșu al Galei Premiilor Gopo, a cărui gazdă a fost Amalia Enache.

Documentarul „colectiv”  (r. Alexander Nanau) și-a adjudecat trei statuete Gopo – Cel mai bun film de lungmetraj și Cea mai bună regie, premiu oferit de Banca Transilvania, precum și Cel mai bun montaj (Alexander Nanau, George Cragg și Dana Bunescu), în timp ce „Acasă” (r. Radu Ciorniciuc) și-a atribuit trofeele pentru Cel mai bun documentar,  premiu oferit de Enel România, Cel mai bun film de debut și Cel mai bun sunet (Tom Weber, Andreas Mühlschlegel și Lukás Moudrý).

Patru trofee Gopo a câștigat „5 minute” (r. Dan Chișu): Cel mai bun actor în rol principal (Mihai Călin), Cea mai bună actriță în rol principal (Diana Cavallioti), premiu oferit de Aqua Carpatica, Cel mai bun actor în rol secundar (Emanuel Pârvu) și Cea mai bună actriță în rol secundar (r. Elvira Deatcu).

Premiile pentru Cel mai bun scenariu (Dorian Boguță și Loredana Novak), oferit de Dacin Sara, Cea mai bună muzică originală (Marius Leftărache, Matei Stratan și Cristina Chiosea) și Cele mai bune costume (Mălina Ionescu), premiu oferit de CELLINI – experții în diamante, bijuterii și ceasuri, au mers către „Urma” (r. Dorian Boguță).

„Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) a câștigat două premii – Cele mai bune decoruri (Irina Moscu) și Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură (Bianca Boeroiu și Domnica Bodogan), iar „Dragoste 2. America” (r. Florin Șerban) premiul pentru Cea mai bună imagine (Oleg Mutu).

La categoriile de scurtmetraj, premiile au fost atribuite de „În noapte” (r.  Ana Pasti) – Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune, „Moartea și cavalerul” (r. Radu Gaciu) – Cel mai bun scurtmetraj de animație, „Cerbul a trecut prin fața mea” (r. Vlad Petri) – Cel mai bun scurtmetraj documentar, și Alma Buhagiar, care a câștigat premiul Tânără speranță pentru regia scurtmetrajului „Împreună”.

La categoria Cel mai bun film european, voturile profesioniștilor din cinematografie și ale criticilor de film au mers către „Sorry We Missed You”/ „În absența dvs.” (r. Ken Loach), distribuit de Independența Film, iar Premiul Publicului pentru filmul cu cel mai mare succes de box-office a fost acordat anul acesta lungmetrajului „Miami Bici”, regizat de Jesus del Cerro (553.941 spectatori și încasări de 11.610.679 lei).

Premiul RSC pentru cea mai bună imagine a fost acordat lui Pătru Păunescu pentru filmul “Bunic şi nepot”.

Momente memorabile pe covorul roșu, dar și în cadrul Galei, au fost prilejuite de prezența actorului Costel Constantin, omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră. De asemenea, două premii speciale pentru carierele lor deopotrivă excepționale și îndelungate au fost acordate criticului de film Magda Mihăilescu și sculptorului machetistului Enache Hărăbor.

Momentele muzicale ale serii au fost susținute de trupa OM LA LUNĂ, muzicianul și culegătorul de folclor Bogdan M. Simion și violoncelistul Andrei Cavassi.

Continuă înscrierile la Concursul de proiecte Rezidența FemArt dedicat cineastelor

Asociația Română a Femeilor în Cinema (ARFC) extinde până pe 15 iulie 2021 perioada de înscriere la Concursul de proiecte Rezidența FemArt – Ediția 2021, în urma căruia vor fi selectate proiectele de lung metraj a cinci cineaste – scenariste, regizoare sau producătoare – aflate la început de carieră.

Concursul organizat de ARFC se adresează tuturor absolventelor unei facultăți de film de naționalitate română sau cu rezidența în România, care au scris, realizat sau produs până în prezent cel puțin un film de scurtmetraj și se află în stadiul de dezvoltare cu primul sau al doilea film de lungmetraj.

Înscrierile pentru Concursul de proiecte Rezidența FemArt se vor primi până pe 15 iulie 2021, prin completarea și depunerea unui dosar online. Informații privind conținutul dosarului de înscriere, calendarul, precum și alte detalii se găsesc la https://arfc.ro/rezidenta-femart-2021/

Rezidența FemArt va include o săptămână intensivă de lucru cu specialiști, dar și o serie de evenimente conexe, precum proiecții de film, masterclass-uri și sesiuni de pitching care vor avea loc în perioada 4 – 9 octombrie la București.

La finalul acestei perioade, vor fi premiate cele mai bune proiecte. Juriul va acorda: o bursă în valoare de 1.750 de euro, o bursă de tip consultanță de scenariu și una de participare la o platformă internațională de coproducție.

Rezidența FemArt este un proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), realizat cu sprijinul Uniunii Cineaștilor din România și Aparte Film, în parteneriat cu Institutul Francez din România, Art No More – Premiile Sofia Nădejde, Goethe-Institut și Bucharest International Experimental Film Festival.

Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL anunță competiția de scurtmetraje românești

13 producții autohtone, alese din peste 80 de filme înscrise, se regăsesc în competiția de scurtmetraj românesc a celei de-a 18-a ediții a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL, care  va avea loc între 9-15 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.

Peste 80 filme au fost înscrise în competiția de scurtmetraj românesc a ANONIMUL IIFF, selecția acestora aparținând criticului de film Ionuț Mareș. Din cele 13 scurtmetraje selectate, publicul va decide prin vot câștigătorul premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj românesc, în valoare de 1000 de Euro, în timp ce Fundația Anonimul va alege din competițiile de scurtmetraj românesc, dar și internațional, câștigătorul Premiului Ovidiu Bose Paștină.

„Probabil a fost cel mai greu an de când fac selecţia de scurtmetraje la ANONIMUL. Au fost zeci de filme româneşti înscrise, multe dintre ele bune, mai multe decât cele 13 pe care le-am ales. E îmbucurătoare energia cineaştilor, într-o perioadă în care știm că nu le-a fost deloc uşor. Așadar, în selecția de scurtmetraje ANONIMUL se regăsesc filme ale unor regizori care anul acesta debutează în lungmetraj – Ruxandra Ghiţescu şi Octav Chelaru, filme semnate de cei doi tineri cineaşti prezenţi la Cannes 2021, Andrei Epure şi Andreea Borţun,  sau filme realizate de doi dintre cei mai promiţători studenţi la regie de la UNATC: Alma Buhagiar şi Theodor Ioniţă. Alina Şerban şi Valeriu Andriuţă, cunoscuţi în primul rând ca actori, revin la ANONIMUL cu câte un nou scurtmetraj ca regizori, iar regizoarea de teatru Ioana Păun debutează în cinema cu un film-surpriză. Nici comediile, una muzicală, de Alex Pintică, şi alta cu gangsteri, de Andrei Redinciuc, nu puteau lipsi din program, alături de animațiile realizate de Paul Mureşan sau tânărul colectiv 4INAROOM. Sper că selecţia va surprinde publicul prezent la Sfântu Gheorghe cel puţin la fel de mult pe cât m-a entuziasmat pe mine. E o competiţie care reflectă diversitatea tot mai mare de stiluri şi de subiecte a cinematografiei române” a declarat Ionuț Mareș, selecționer al competițiilor de scurtmetraj ANONIMUL IIFF.

Competiția de scurtmetraj românesc ANONIMUL 18: Cântec de leagăn (animaţie) – regia Paul Mureşan, Datoria – regia Andrei Redinciuc, Despre noi – regia Ruxandra Ghiţescu, Emilia Hosu are HIV – regia Ioana Păun, Eu sunt Dorin – regia Valeriu Andriuță, Eu contez – regia Alina Șerban, Invizibilii (animaţie) – regia 4inaroom, Împreună – regia Alma Buhagiar, Mihail şi Achim – regia Teodor Ioniţă, Poate întunericul mă va acoperi – regia Andrei Epure, Statul paralel – regia Octav Chelaru, Trecut de ora 8 – regia Alexandru Pintică, When Night Meets Dawn– regia Andreea Borţun.

Programul ANONIMUL 2021 cuprinde două competiții de scurtmetraje, românești și internaționale, o competiție de lungmetraj, precum și proiecții de film de lungmetraj și scurtmetraj în afara competițiilor, urmate de întâlniri și dialoguri între cineaști și public.