„Citadele culturale” bucovinene

În perioada 23 – 25 iulie 2021, trei localități din Bucovina se transformă în citadele culturale, în fortărețe cu adevărat artistice, puse în slujba salvării culturale a unor comunități asediate în zilele noastre de nonvalori.

Turneul “Citadele culturale”, organizat de Asociația Pro Valores, Ovalsart Primăriile din Vatra Dornei, Dorna Arini și Ciocănești, propune trei întrâniri sincretice între arta interpretativă de excepționalului ansamblu „Duo Kitharsis” și creațiile pline de culoare și lumină ale pictorului bucovinean David Croitor.

Cele trei spectacole eveniment vor avea loc după următorul program: vineri 23 iulie, de la ora 18, în Parcul Municipal din Vatra Dornei, sâmbătă 24 iulie, de la ora 16, la Casa de Cultură din Dorna Arini și duminică 25 iulie, de la ora 15, la Casa de Cultură “Florin Gheucă” din Ciocănești.

În timp ce vor fi ascultate opusuri de: Bela Bartok, Antonin Dvorak, Frederic Chopin, Grigoraș Dinicu, Francisco Tarrega, Astor Piazzolla și Iosiv Ivanovici, vor putea fi admirate pe șevalete și creațiile pictorului David Croitor.

Ansamblul Duo Kitharsis este alcătuit din Alexandra Petrișor și Dragoș Horghidan, muzicieni de exceptie, laureați cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de Chitară  Clasică Olsztyn (Polonia, 2014), dar și cu numeroase alte distincții precum:  Locul I la Concorso di Esecuzione Musicale „Citta di Piove di Sacco” (Padova,  Italia, 2014), Locul I la Concursul „Drumul spre celebritate” de la Palatul Mogoșoaia, Locul I la Concorso Internazionale di Esecuzione Musicale Castel  Ritaldi (Italia, 2014),Locul al II-lea la Concursul International de „Duo de  Chitară” L.I.G.I.T.A. (Liecthenstein, 2016) sau Locul I la cea de-a 20 –a ediția a Concursului Internațional de Chitară de la Elche (Spania, 2018). De-a lungul timpului, Duo Kitharsis a concertat pe scene importante din Franța, Germania, Italia, Polonia, Anglia, India, alături de renumiți  muzicieni și de mari orchestre naționale.

Pictorul David Croitor locuiește în Vatra Dornei, a avut câteva zeci de expoziții personale în mai multe orașe ale țării, a primit Premiul pentru artă oferit de Asociația Artiștilor și Scriitorilor din Țara Dornelor, Premiul pentru pictură al Fundației Culturale a Bucovinei și Premiul „Pictorul anului”, oferit de Consiliul Județean Suceava. Figurează cu lucrări în colectii particulare din țară, dar si din: Anglia, Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Suedia, Canada, SUA, Danemarca, Italia, Croația, Luxemburg, Scoția, Republica Moldova.

Toate manifestările din cadrul Turneului “Citadele culturale” sunt caritabile, fondurile strânse prin donații la manifestările amintite fiind destinate campaniei “Viitorul artei”, având ca scop sprijinirea tinerilor muzicieni foarte valoroși.

„Caravana filmului românesc” va continua, în luna iulie, la Eforie Colorat

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naționale”, proiect inițiat și derulat de Asociația CineCultura și MDV Audio Studio începând din vara anului 2013, își continuă demersul de promovarea a filmului românesc din toate timpurile, iar prima oprire din această vară este la Grădina de Vară Cinemascop din Eforie Sud.

Proiecțiile au loc în cadrul amplului program intitulat Eforie Colorat, un proiect organizat de Asociaţia Forumul Artelor Vizuale. Astfel, în fiecare săptămână a verii, până pe 12 septembrie, Eforie Colorat va aduce în prim plan filme de scurt şi lungmetraj, proiectate în colaborare cu institute culturale europene şi festivaluri de film internaționale. În cadrul acestui program diversificat, serile de miercuri sunt dedicate filmelor românești, oferite de „Caravana Filmului Românesc”.

Urmează, pe data de 14 iulie, la ora 21.20, comedia amară „Doar cu buletinul la Paris” (regia: Șerban Marinescu). Filmul prezintă aventura profesorului de sport (interpretat de Mircea Diaconu), care toată viața a economist bani să ajungă la Paris, dar care, printr-un complex de împrejurări nu merge nici la Paris și, în plus, rămâne și fără banii pregătiți pentru această călătorie. Aături de Mircea Diaconu, mai pot fi văzuți Dorel Vișan, Florin Zamfirescu, Răzvan Vasilescu și Rodica Lazăr.

Dacă spectatorii care vor ajunge miercuri, 21 iulie și miercuri, 28 iulie, ora 21.20, vor întreba: „Ce avem noi aici?”, răspunsul va fi destul de simplu: un regal al comediei clasice românești. Asta deoarece, în zilele menționate, publicul se va putea întâlni cu inegalabilii Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu și Jean Constantin și vor putea urmări aventurile acestora în „Brigada diverse în alertă” și „Brigada diverse la munte și la mare” (regia: Mircea Drăgan).

La toate proiecțiile din cadrul „Caravanei filmului românesc” accesul publicului este liber,  în limita locurilor disponibile!

Spectacole, ateliere și muzică live în această vară la CNDB!

Centrul Național al Dansului București (CNDB) devine vara aceasta un spațiu de întâlnire în care diferențele de vârstă, statut social, pregătire, cunoștințe și experiență sunt suspendate, iar dansul devine liantul care își propune să aducă laolaltă oameni foarte diferiți.

CNDB este una dintre puținele instituții de cultură care își continuă activitatea peste vară și anunță reprezentații, premiere, spectacole internaționale de dans contemporan și ateliere. CNDB lansează și „Dansuri de curte”, un proiect în care curtea din Bd. Mărășești 80-82 va fi amenajată pentru a găzdui peste 40 de artiști care îți vor propune evenimente din zona dansului contemporan și a performance-ului, muzică live, arte vizuale și poezie.

CNDB se asociază în acest program cu Linotip Centru Independent Coregrafic, Asociația DeLaZero, colectivul Descentrat, Tranzit.ro și implică o serie de artiști independenți precum Valentina de Piante, Mădălina Dan, Cristina Lilienfeld, Andreea David, Maria Baroncea și Virginia Negru.

Mai mult, din iulie până la final de septembrie, vezi la CNDB cele mai noi producții,  spectacole internaționale selectate în cadrul rețelei europene Aerowaves și participi la un atelier susținut de Rebecca Juorno, din Franța, care semnează și coregrafia spectacolului „La Ménagère”, prezentat în 28 august.

Stagiunea de vară BIS Teatru aduce 11 evenimente la Grădina BIS

BIS Teatru deschide joi, 15 iulie 2021, Stagiunea de vară la Grădina BIS, cu spectacolul „Muzicanții din Bremen”, scenariul și așezarea în scenă Bogdan Sărătean, după povestea Fraților Grimm. Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecții de film, atât producții proprii BIS Teatru, cât și evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul stagiunii de vară, în lunile iulie și august, la Grădina BIS. Spectacolul din deschiderea stagiunii, „Muzicanții din Bremen”, îi are în distribuție pe actorii Paul Bondane, Claudiu Fălămaș, Andrada Grosu, Laura Luca și Dumitru Stegărescu și a fost prezentat într-o serie de trei reprezentații în căminele de bătrâni din Județul Sibiu, în cadrul proiectului „Povești pentru bunicii noștri”. Alte două reprezentații, cofinanțate de Primăria Municipiului Sibiu, prin Agenda Comunitară, ultimele de altfel din cadrul proiectului „Povești pentru bunicii noștri”, vor avea loc cu circuit închis, cu două zile înainte de deschiderea stagiunii de vară BIS Teatru, pe 13 și 14 iulie 2021, în căminele pentru persoane vârstnice din Sibiu (Strada Azilului și Strada George Coșbuc).

Unul dintre evenimentele care se bucură de mai bine de cincisprezece ani de aprecierea publicului, fiind nu doar cel mai longeviv spectacol de teatru de cafenea din Sibiu, dar și cel mai bine vândut one man show din Sibiu, „Nimeni nu știe ce e în inima mea …” va fi prezentat publicului la Grădina BIS, vineri, 16 iulie 2021, de la ora 19:00. Spectacolul este un one man show cu Florin Coșuleț, unul dintre cei mai îndrăgiți și cunoscuți actori ai Sibiului. „Nimeni nu ştie ce e în inima mea…” este o confesiune plină de umor şi de sensibilitate. Un performance teatral complet. Un show de fiecare dată altfel, care poartă spectatorii de la tirade clasice până la „anecdote şi spirite” cât se poate de actuale. De la poeme, la monologuri shakespeariene, emoţie, sensibilitate şi o porţie zdravănă de umor sănătos.

Un alt eveniment important din programul Stagiunii de vară BIS Teatru este întâlnirea cu Trupa Țapinarii, care va sărbători la Sibiu, alături de public, la Grădina BIS, 20 de ani de activitate, prilej cu care va lansa vinylul „Fericirea e un lucru mărunt”. Concertul trupei Țapinarii va avea loc pe data de 1 august, la Grădina BIS și va marca deschiderea ediției 2021 a proiectului Teatrul din Cartier. Accesul publicului la concertul trupei Țapinarii va fi gratuit, în limita locurilor disponibile în Grădina BIS.

„Am clipit și au trecut deja 5 ani. De la primul spectacol jucat în Grădina BIS. Izolările, restricțiile, spaimele ne-au cam stors în ultimul an, dar iată că găsim forța să deschidem din nou porțile grădinii. Nu întâmplător primul spectacol e un show pentru toate vârstele. Muzicanții din Bremen nu vor ajunge niciodată la Bremen, dar la finalul călătoriei vor găsi o casă în pădure, un loc al lor. La fel noi, când am deschis prima dată grădina pentru public, habar nu aveam unde vom ajunge, dar simțeam că drumul, călătoria, sunt mai importante decât destinația. Vă invităm să veniți cu noi și în etapa asta a călătoriei, stagiunea de vară 2021. Vă promit că dacă pășiți o dată în grădina noastră va fi imposibil să nu vă îmbătați de magia ei” declară Bogdan Sărătean, regizor, coordonator BIS Teatru.

Participarea la evenimente este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

„În numele tatălui”, de Vladimir Dembinski, premiera națională pe 28 iulie

„În numele tatălui”, cel mai nou scurtmetraj regizat de Vladimir Dembinski, care semnează și scenariul, va avea premiera națională la Cluj, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania. Filmul îi are în distribuție pe Diana Cavallioti, Vlad Ivanov și Alin Florea, cu o apariție specială a Danei Dembinski și este o producție Correct Media, în co-producție cu Numa Film, Avanpost Media, Popski Production și Pintadera Film.

Filmul se va putea vedea la TIFF astfel: pe 28 iulie, de la ora 21:45, la Iulius Parc Open Air, pe 29 iulie, de la ora 18:00, la Cinema Dacia Mănăștur și pe 30 iulie, de la ora 13:00, la Cinema Florin Piersic. Trailerul este disponibil pe Vimeo și pe Youtube.

Scenariul „În numele tatălui” este scris de Vladimir Dembinski după o idee de Andrei Panțu, un tânăr prozator a cărui poveste, „Cartea cu două foi”, ce a inspirat filmul, a apărut în revista de proză scurtă IOCAN.

Într-un sat retras din Transilvania, Emma, fiica lui Iacob, trăiește alături de tatăl său într-o atmosferă rigidă, în care se simte captivă. Mama ei a dispărut acum câțiva ani dar Emma nu a renunțat să spere că aceasta se va întoarce la un moment dat. Când, cu câteva zile înainte de Paște, i se pare că o observă pe mama dispărută în mulțime, Emma îl confruntă pe Iacob, care o convinge că totul a fost o închipuire, la fel și preotul satului, căruia i se confesează. Emma insistă totuși să afle adevărul despre dispariția mamei ei iar în relația sa cu Iacob se strecoară neîncrederea și suspiciunile.

„Când am citit prima oară povestirea lui Andrei Panțu, Cartea cu două foi, mi-au trecut prin minte o sumedenie de gânduri și imagini pe care am știut imediat că vreau să le descriu într-un film. M-a atras atmosfera angoasantă, sumbră, pe care am încercat ulterior s-o transpun în imagini, dar și o relație tată-fiică plină de tensiune, gata să explodeze în orice moment”, povestește Vladimir Dembinski.

Născut în 1987 în România, Vladimir a studiat regia de film la Universitatea Națională de Teatru și Film din București, între 2007 – 2011. În timp ce studia, a regizat mai multe scurtmetraje și documentare, inclusiv „Tenis”, filmul său de absolvire care a fost selectat la festivaluri precum Clermont Ferrand Film Festival sau Curtas Vila do Conde. În prezent e în pregătiri cu debutul său în lungmetraj, cu filmul CRISSEA IV.

„În numele tatălui” este câștigător al consursului și realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Filmul a fost turnat în Comuna Râșca – județul Cluj. Inclusiv producția filmului este realizată de case de producție clujene – compania producătoare Correct Media, deținută de Eugen Kelemen și Oana Iancu și Numa Film, una dintre companiile co-producătoare, deținută de Horațiu Curuțiu.

Directorul de imagine este Marius Panduru, muzica e compusă de Marius Leftărache și montajul e realizat de Tudor D Popescu. Scenografia a fost realizata de Raluca Pascu iar coordonator de productie a fost Tofan Zsolt. Producătorul scurtmetrajului este Eugen Kelemen iar producătorii executivi sunt Smaranda Sterian și Oana Iancu.

Adio, proștilor!, comedia neagră care a câștigat șapte premii César, în cinema

Marele câștigător al Premiilor César 2021, „Adio, proștilor!”/„Adieu les cons!”, în regia lui Albert Dupontel, cu Virginie Efira, numită regina comediei în Franța, în rolul principal, ajunge în cinematografe din 9 iulie, distribuit de Independența Film.

Comedia cu accente noir urmărește povestea lui Suze Trappet (Virginie Efira), o femeie care află că a dezvoltat o maladie autoimună în stadiu terminal și pornește în căutarea fiul ei născut în perioada adolescenţei – la care a renunţat imediat după naştere, la presiunea familiei. În nebuneasca investigație, ea se intersectează cu Jean-Baptiste Cuchas, jucat de Albert Dupontel, un bărbat care suferă de o stare acută de extenuare psihică, și Serge Blin (Nicolas Marié), un arhivist orb, de un entuziasm excesiv. Neobișnuitul trio se aventurează într-o călătorie hilară și plină de peripeții pentru a găsi copilul de mult pierdut al lui Suze.

Lansat în toamna anului trecut în Franța, „Adio, proștilor!”/„Adieu les cons!” a reunit 700.000 de spectatori în prima săptămână de proiecţii, întrerupte brusc de decretarea lockdown-ului. Odată cu redeschiderea cinematografelor din Franța în luna mai a acestui an, a fost relansat pe marile ecrane ocupând un loc fruntaș în box office, până în acest moment având peste 3 milioane de spectatori.

Din cauza pandemiei, filmul a beneficiat de lansări în doar câteva țări europene (Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Ucraina), în special în cadrul unor festivaluri de film, precum și în Australia, Canada, Rusia și Singapore.

În primăvara acestui an, filmul a dominat scena Premiilor César, adjudecându-și șapte trofee din 12 nominalizări la categoriile Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Albert Dupontel), Cel mai bun actor în rol secundar (Nicolas Marie), Cel mai bun scenariu original, Cea mai bună imagine, Cele mai bune decoruri şi Premiul César al liceenilor.

Întrebat ce i-a inspirat o astfel de poveste, regizorul Albert Dupontel spune că a pornit de la opoziția dintre o persoană care își dorește să trăiască, dar nu poate, și o persoană care ar putea trăi, dar nu își mai dorește. Dupontel a scris scenariul filmului în 18 luni și se declară un „Sisif narativ”, scrisul dându-i cea mai mare durere de cap: „Cred că toți avem multe povești de spus, dificil pentru mine este să le scot din confuzia mentală”.

„Adio, proștilor!”/„Adieu les cons!” îi este dedicat lui Terry Jones, unul dintre fondatorii celebrului grup de comedianți britanici Monty Python, care a decedat în ianuarie 2020 și care a jucat în două dintre filmele lui Dupontel: „The Creator” (1999) și „Locked Out” (2006). De asemenea, Terry Gilliam, un alt membru Monty Python, despre care Dupontel spune că este o inepuizabilă sursă de inspirație, are un rol secundar în „Adio, proștilor!”/ „Adieu les cons!”.

Albert Dupontel este o figură cunoscută a cinematografiei franțuzești. Actor, regizor și scenarist, Dupontel a abandonat medicina pentru a se dedica teatrului și cinematografiei. Cu o carieră de peste 30 de ani, acesta s-a afirmat prin umorul său negru și îndrăzneț. Dupontel abordează adesea teme din spectrul familiei și maternității („Bernie”, „Le Vilain”, „9 mois ferme”, „Au revoir là-haut” – disponibil pe contul de Vimeo al Independența Film), spunând că nu înțelege neapărat de ce se îndreaptă spre latura dramatică a acestor subiecte, mai ales că el a avut o copilărie fericită.

Virginie Efira este de origine belgiană și și-a făcut apariția pe micile ecrane în 1998, ca prezentatoare într-un show pentru copii, iar mai târziu a devenit prezentatoare a Canal+. A debutat în film în 2004, însă primul rol principal l-a avut în comedia romantică „It Boy” (r. David Moreau), în 2013. În 2016 a ajuns în atenția marelui public și a criticilor de film datorită rolului interpretat în „Victoria” (r. Justine Triet), câștigător al unui premiu la Cannes, și ulterior pentru „Up for Love” (r. Laurent Tirard), unde a jucat alături de câștigătorul premiului Oscar, Jean Dujardin. Este supranumită regina comediei din Franța, iar iubitorii de seriale au avut ocazia să o vadă interpretându-se pe sine în „Zece la sută”/„Call my agent”, disponibil pe Netflix.

La mulţi ani, Maria Dragomiroiu!

Ne însoţeşte de ani buni toate petrecerile, toate bucuriile şi prilejurile de voie bună. O frumuseţe aparte, un simbol al calităţii în interpretare, al autenticităţii şi respectului pentru tradiţia veritabilă şi pentru înaintaşi, Maria Dragomiroiu este sărbătorita noastră de azi. Îi dorim viaţă lungă, sănătate şi fericire!

La mulţi ani, Vasile Şeicaru!

Unul dintre cei mai iubiţi folkişti români îşi sărbătoreşte azi ziua de naştere. Vasile Şeicaru este admirat pentru discreţie, melodicitatea creaţiilor sale, pentru sensibilitatea şi candoarea vocii. Un romantic incurabil, un artist de atmosferă, o inepuizabilă sursă de emoţie. La mulţi ani fericiţi!

La mulţi ani, Margareta Pâslaru!

Pe vremea când muzica pop scotea aproape numai hituri şi nu produse de consum, multe din cele mai iubite melodii îi aparţineau ei, Margaretei Pâslaru. Modestă, carismatică, profesionistă desăvârşită, energică, generoasă, frumoasă, această doamnă continuă şi azi să ne surprindă, să ne fascineze şi să ne bucure. Un talent şi o tenacitate care îi explică longevitatea şi popularitatea. Îi admirăm forţa, vigoarea şi eleganţa. Iar azi, la aniversare, îi mulţumim pentru că, în lumea noastră atât de „complicată”, a rămas un reper moral, un model de implicare socială, un artist unic şi o inepuizabilă sursă de curaj şi inspiraţie. La mulţi ani!

Supernova, cu Collin Firth şi Stanley Tucci, din 30 iulie în cinematografe

În data de 30 iulie va avea loc premiera în cinematografe a filmului Supernova, cu Collin Firth și Stanley Tucci, în regia lui Harry Macqueen.

Sam și Tusker sunt împreună de 20 de ani și îi unește o iubire profundă, la fel ca la început. Dar în ultimii doi ani, de când Tusker a fost diagnosticat cu demență, viața lor s-a schimbat. Pentru că boala lui Tusker a avansat, Sam a fost nevoit să-și anuleze toate planurile, devenind îngrijitorul permanent al partenerului său, iar timpul petrecut împreună a devenit cel mai important lucru pe care îl au.

Cei doi decid să facă o călătorie cu rulota, pentru a vizita locuri dragi din trecut și pentru a se reîntâlni cu prietenii și familia.

În timpul acestei călătorii, ideile fiecăruia despre viitor se dovedesc a fi extrem de diferite, secretele lor sunt dezvăluite, iar relația celor doi este supusă unei mari încercări. Vor trebui să afle ce înseamnă iubirea față de celălalt, acum, când Tusker nu ma poate fi vindecat.

“Supernova este rezultatul unui îndelung și dificil studiu făcut de mine, care s-a desfășurat pe parcursul a trei ani. În această perioadă am colaborat cu doctori specializați în demență din Anglia, alături de numeroase familii afectate de această boală cumplită. Am văzut toate etapele și toate efectele acestei boli, unele cazuri fiind publice, altele rămânând private.

Pentru mine acest proces a reprezentat una dintre cele mai profunde și mai importante experiente. Personajele pe care le veți regăsi în Supernova reflectă încercarea mea de a arăta adevărul despre această boală, dintr-o perspectivă cât mai obiectivă și originală. Am dorit să realizez un film puternic și provocator despre ceea ce suntem în stare să facem pentru cei pe care îi iubim, o poveste intimă și complexă care tratează una dintre cele mai mari întrebări existente: Cum putem să trăim, să iubim și să râdem în continuare, chiar dacă știm că sfârșitul este atât de aproape?”, a declarat Harry Macqueen.

În rolurile principale sunt doi actori excepționali: câștigătorul Premiului Oscar, Colin Firth (The Secret Garden, The King’s Speech) în rolul lui Sam, alături de Stanley Tucci (The King’s Man, The Lovely Bones), nominalizat la Premiul Oscar, care îl interpretează pe Tusker.

Scenariul și regia filmului Supernova îi aparțin lui Harry Macqueen, iar producătorii sunt Emily Morgan, de la Quiddity Films (I Am Not a Witch, Make Up) și Tristan Goligher de la The Bureau (45 Years, Only You, Weekend).

Supernova este distribuit în cinematografele din România de Freealize, începând din 30 iulie 2021. Filmul va putea fi văzut în avanpremieră extraordinară la Festivalul Internațional de Film Transilvania, ce se va desfășura anul acesta între 23 iulie și 1 august.

O nouă ediţie a Festivalului de Street Art de la Sibiu

Festivalul Internațional de Artă Stradală din Sibiu (SISAF) anunță debutul ediției a VII-a în 19 iulie și lista de artiști selectați în acest an. Timp de o săptămână se vor realiza o serie de picturi murale cu tema “Re:Think” pe zidurile gri din diferite cartiere ale Sibiului.

SISAF continuă să dea și mai multă culoare orașului. Festivalul, o adevărată platformă de exprimare artistică, facilitează accesul artiștilor de artă stradală la pereți gri care, odată însuflețiți cu forme, culori și mesaje, au puterea să ne transforme starea de spirit de zi cu zi.

Astăzi, Galeria de Street Art în aer liber din Sibiu însumează 96 de picturi murale și peste 9.700 metri pătrați de culoare. Este cel mai amplu demers de acest gen din țară și unul dintre cele mai vizibile proiecte de revitalizare urbană din România, vizibile la nivel internațional.

În urma selecției de proiecte desfășurată în lunile mai și iunie, juriul festivalului a selectat pentru această ediție 11 artiști și grupuri din România, Germania și Republica Moldova, pe baza unor criterii de compoziție, originalitate, stil și adaptare la temă.

Printre cei aleși se numără artiști care ne-au lăsat moștenire și alte lucrări la edițiile trecute – ATOMA (Andreea Toma), Cristian Scutaru, Harcea Pacea, Ortaku sau Popescu, dar și unii pe care îi vom vedea în premieră pe schele – Adrian Luță, BTA / Potapov Dmitri din Moldova, Delia Cîrstea, Nasca One din Germania, unu unu unu invers unu și V Light Crew.

Lucrările câștigătoare au fost selectate din cele peste 80 de propuneri de schițe înscrise pentru a fi implementate pe zidurile din oraș. Aproape jumătate din totalul artiștilor sunt români, dar într-o proporție mare s-au remarcat și cei din Italia, Spania, Portugalia, Brazilia, Argentina, Columbia, Mexic, Marea Britanie, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Olanda, Germania și Irlanda.

Sibiu International Street ART Festival este un eveniment organizat de Asociația ART Factory Transilvania și cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu.

Marco Tesei: Muzica are un mare avantaj: te însoţeşte pretutindeni

Jurnalist, scriitor, scenarist, Marco Tesei propune pieţei editoriale europene o radiografie a fenomenului muzical contemporan. Dupa epoca radioului, a vinilului, a suporturilor tip casetă sau CD, azi muzica înseamnă streaming online, platforme tip youtube dar şi un marketing activ şi creativ. Încotro merge lumea muzicală, cum au avoluat preferinţele consumatorilor de muzică şi ce mai înseamnă azi un hit, am încercat să aflăm de la Marco Tesei autorul cărţii Fare musica. Discografia, piattaforme, tecnologie, apărută de curând la Editura Zona Music Books.

• Noua dumneavoastră carte face o radiografie succintă dar foarte competentă asupra fenomenului muzical din ultimele decenii analizând deopotrivă creatorii de muzică (case de discuri, compozitori, interpreţi, platforme muzicale, agenţii de marketing şi PR etc) şi beneficiarii (ascultării, fanii, folowers) Cum s-a născut ideea acestei cărţi?

• Dupa cartea mea precedentă, Mondo vinile, în care vorbeam despre discul vinil şi ale sale cinci decenii de existenţă, căci după înlocuirea discului din ebonită, o rășină naturală secretată de o insectă din regiunile tropicale, a urmat perioada lui de glorie, apoi o aparentă dispariţie, în fine o adevărată renaştere de succes pe piaţa din întreaga lume, nu puteam să nu abordez şi situaţia actuală când universul digital a revoluţionat toate formele de artă. Muzica a trăit schimbări substanţiale care au modificat la rândul lor şi modul de a o realiza atât din punct de vedere creator cât şi concret, la fel metodele de difuzare sunt altele şi nenumărate, scopul de a o menţine cât mai mult timp posibil în viaţă, adică în atenţia publicului. Toate aceste schimbări poartă un singur nume: streaming. Platformele, accesul la internet, posibilitatea oricui de a asculta o melodie sau o infinitate de melodii au reprezentat un punct de cotitură în întreaga lume artistică şi în toate aspectele sale, mai ales la început, cu repercursiuni negative pentru casele de producţie discografică.

• Din punct de vedere tehnic, domeniul muzical se află la vârful performanţei, mă refer la calitatea suporturilor de stocare, precizia sunetului, chiar calitatea instrumentelor şi desigur valoarea profesioniştilor care aduc muzica în vieţile noastre. Dacă din punct de vedere tehnic stăm bine, cum stăm din punct de vedere al calităţii operelor muzicale?

• Cred că tehnologia – cu un merit incontestabil în dezvoltarea fenomenului muzical – , nu întotdeauna a fost o garanţie a calităţii. E de ajuns să ne gândim la entuziasmul iniţial cu care a fost lansat CD-ul şi cum a fost în timp redimensionat iar acum este în plină decadenţă. Vorbind despre aspectul artistic, calitativ, “câteva persoane visează să aibă succes în vreme ce altele se trezesc dis de dimineaţă şi muncesc din greu”. Este o consideraţie a unui anonim dar mi se pare foarte semnificativă. Zice Ryan Holiday în cartea sa “Succesul peren”: “Ideea care circulă pe twitter e că trebuie să consumi 20% din timp ca să creezi conţinutul şi 80% ca să îl promovezi e complet greşită. Există multe forme de succes pe lume: Dând prioritate marketingului sau promovării produsului poate fi o soluţie pentru a atinge una dintre ele, dar nu în acest fel se creează succesul peren”. Trebuie să ne implicăm într-o activitate complet diferită. O idee strălucită dublată de un efort susţinut nu vor putea fi înlocuite niciodată de “şmecherii” sau subterfugii. De aceea, trebuie să credem şi să sperăm că o melodie frumoasă va supravieţui trecerii timpului, asemenea oricărei opere de artă valoroase.

• Se poate afirma că un procent semnificativ din ce produce piaţa muzicală este balast sau, în cel mai fericit caz, muzică de consum tip hituri de o vară?

Muzică de proastă calitate a existat dintotdeauna. Dacă ne uităm şi la glorioşii ani 60-70: se compuneau melodii sau apăreau trupe care dispăreau după un singur hit. Aşdar, se întâmpla atunci, se întâmplă şi astăzi. Exact ce spuneam mai sus. Daca ai o idee şi o dezvolţi bine, dacă se realizează întâlnirea fericită dintre text (de multe ori nu dăm atenţie versurilor, fie pentru că nu cunoaştem bine limba, fie pentru că suntem furaţi de ritm) şi muzică, atunci se produce un mic miracol laic. Se naşte un cântec care va rămâne cu noi pentru totdeauna, asemenea capodoperelor literaturii universale. Muzica are un avantaj: te însoţeşte pretutindeni, în orice context, o poţi asculta singur sau în companie, în maşină, în vreme ce faci jogging sau de plimbi. Îţi captează atenţia şi atunci când nu eşti concentrat exclusiv pe ce asculţi. Hiturile verii? Există melodii, nu multe, scrise pentru a fi lansate în lunile cu soare şi vacanţe, au ramas în memorie peste ani şi şi-au câştigat un statut demn în lumea artistică. E loc pentru fiecare.

• Ce conferă unei melodii statutul de ever green? Emoţia, accesibilitatea (o poţi fredona) sau acel “je ne sais quoi” greu definibil? Şi, invers, de ce majoritatea producţiilor muzicale au o viaţă scurtă?

• Adaug celor spuse deja că ideea de ever green ia naştere dintr-un amestec de stări sufleteşti care se transformă în timp. La început o melodie place, are succes, devine hit-ul anului, câştigă discuri de aur, platină, o ascultăm zilnic la radio şi tv, are un număr incredibil de follwers. Mai apoi, ne dăm seama că acea melodie a stabilit o legătură foarte strânsă cu sentimentele noastre, cu emoţiile noastre, ne aminteşte o perioadă, o epocă, ne menţine în legătură permanentă cu acea dimensiune temporală chiar dacă a luat sfârşit demult, o reascultăm după zece, douăzeci, treizeci de ani şi ni se pare mereu proaspătă, mereu actuală, ba chiar descoperim senzaţii noi, neexperimentate încă. Nu este ceea ce se poate numi “operaţiunea nostalgia”. Este aşa cum am spus o întâlnire între mai mulţi factori, adesea dificil de explicat, aş zice, la limită, chiar inutil de explicat. De ce o melodie e frumoasă? E frumoasă şi atât!

• Ediţia din acest an a Eurovision a fost câştigată de trupa italiană Maneskin, cei care anterior cuceriseră şi trofeul San Remo. Aţi fost surprins?

La inceput, da. Pe urmă meseria mi-a impus o serie de reflecţii. În primul rând, la Sanremo, în finală, există un juriu de experţi şi un televot, adica votează publicul de acasă, teoretic întreaga ţară. Fără să intru în analize de tip sociologic, pot spune fără dubiu că muzica trupei Mneskin răspunde exigenţelor tinerilor de astăzi. Nu înseamnă că cei care îi preferă nu ascultă şi nu apreciază şi alt gen de muzica, cum ar fi Diodato sau Ultimo care au o muzică de o factură diversă. Apoi trebuie să spunem că aceşti patru tineri au început cântând pe stradă, în via del Corso la Roma şi în alte locuri din lume, şi au făcut-o ani de zile. Nu sunt inventaţi, au autenticitate, o naturaleţe, o prospeţime datorată vârstei mai ales dar nu numai. De abia acum însă ei intră în zona de risc. Riscul este tocmai acela de a fi prea ghidaţi de unul mai “expert” decat ei, bucuros de a fi pus mâna pe “găina cu ouă de aur”. În această ultimă carte pe care am scris-o am analizat în profunzime universul muzical de azi, să îi spunem al celui de-al treilea mileniu. Ultimii douăzeci de ani au modificat aproape complet diferitele etape care stau la baza naşterii şi lansării pe piaţă a noilor artişti. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: peste douăzeci, treizeci de ani vom asculta hiturile de azi cu aceeaşi plăcere cu care azi ascultăm şlagărele de acum treizeci de ani sau chiar mai mult?

• Muzica e….

• Muzica este realitatea dar şi fantasma noastră. Adevărul nostru şi fantezia noastră. Ne însoţeşte gesturile şi activităţile de zi cu zi. Este flashback-ul amintirilor noastre, este un clopoţel în memorie care ne stimulează emoţia şi sensibilitatea. Este un sprijin – adesea determinant – pentru multe filme mari, coloana sonoră a unei vieţi sau a mai multor vieţi, a acestei lumi care continuă, care se învârteşte, se mişcă continuu, care încă ne surprinde chiar dacă nu întotdeauna pozitiv. Muzica este aici pentru toate, pentru tpt ce vrea să se nască. Încercaţi să vă imaginaţi liniştea, un gol absolut, asurzitor. Urechile ne ţiuie, ecou al acelui vid. Un gol pe care muzica îl umple întotdeauna, subliniind evenimente de ieri, de azi şi de mâine. Lăsându-ne mereu suspendaţi. într-o mare, nesfărşită aşteptare.