Zilele Muzeului Țăranului

Ca în fiecare început de toamnă, în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român întâmpină anotimpul cu expoziții noi, târg de icoane şi târg cu meşteri, ateliere de creativitate, lansări de carte, concerte și multe filme. Aşadar în perioada 9 – 19 septembrie 2021, suntem aşteptaţi la cea de a noua ediție a Zilelor Muzeului Țăranului!

În prima zi a evenimentului, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu MNŢR, vernisează joi, 9 septembrie, ora 17.00, la Sala Acvariu, expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, dedicată fondatorului Muzeului de la Șosea.

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri va avea loc, în acest an, în perioada 10 – 12 septembrie. Descoperiți în târg: prăznicare, sfinți protectori, heruvimi, Crucea în variante închipuite și zugrăvite pe icoane pe lemn, icoane pe sticlă, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. De asemenea, cei mici sunt așteptați, în toate cele trei zile ale târgului, la ateliere de încrustații în lemn sau de pictură pe sticlă sau lemn.

Cu ocazia Zilelelor Muzeului Țăranului, MNȚRplusC vă invită la film! Este vorba de două vizionări ale producției documentare maghiare „Three Dances / Trei Dansuri” în zilele de 10 și 14 septembrie, de la ora 19.00, la sala MNȚRplusC. Proiecția face parte din expoziția video aflată în derulare până în ziua de 5 octombrie, Ballad of Escape. Evenimentul este realizat prin parteneriatul cu Institutul Cultural Maghiar din București.

Miercuri, 15 septembrie, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, publicul este aşteptat la vernisajul expoziției Oaș, a fotografului sătmărean Remus Țiplea, care documentează de câțiva ani nunta din Țara Oașului. Expoziția de fotografie prezintă imagini extrase din proiectul dedicat nunții și intitulat „Nunta nunții”, un proiect amplu derulat pe parcursul unui deceniu, punctând atât elementele de ritual care s-au mai păstrat din ceremonialul nunții tradiționale, cât și transformările survenite de-a lungul timpului: găteala miresei și a mirelui, steagul, ceterașii, socăcițele, țâpuritura, danțul, petrecerea.

Tot în ziua de 15 septembrie, de la ora 20.00, Comitetul de Organizare a Centenarului Operei Naţionale & Anului George Stephanescu vă invită la vizionarea filmului Darclée, turnat în 1960, în regia lui Mihai Iacob, după un scenariu scris de Constantin Cârjan şi Ionel Hristes. Rolul omonim este jucat de actrița Silvia Popovici, ariile sopranei fiind susţinute de Arta Florescu.

Joi, 16 septembrie, vizitatorii muzeului sunt aşteptaţi la două vernisaje şi un concert. Astfel, de la ora 17.00, la Sala Media se va deschide expoziția O lume într-un recensământ. Expoziția propune o incursiune în familia și gospodăria rurală din Țara Românească a secolului al XIX-lea. De la ora 18.00, în curtea interioară va fi concertul Tarafului „Crescut pe Muzică”, iar de la ora 19.00, vernisajul expoziției Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., la Sala Irina Nicolau. Expoziția este, întâi de toate, o propunere de redescoperire a unui pictor naiv și implicit a lumii rurale pe care acesta a încercat să o facă cunoscută. În al doilea rând, aduce în prim plan o subsecțiune a artei naive – desenul si acuarela –, căreia i s-a acordat o mai mică importanță, fiind astfel și mai puțin vizibilă în raport cu pictura și sculptura. Nu în ultimul rând, expoziția documentează nu doar activitatea lui Ion G. Burticală, ci și relațiile vieții comunitare din localitatea Leu. De asemenea, este o încercare de chestionare a contextului artei naive, într-o perioadă în care a făcut obiectul unor politici culturale de masă, ce se adresa amatorilor din segmentele sociale ale țăranilor și muncitorilor.

Vineri, 17 septembrie, de la ora 19.00, va avea loc, în curtea interioară, concertul „Caliu și Taraful Haidouks”, în care vor fi ascultate mai multe melodii tradiționale în versiunea originară, culese de George Enescu de la lăutari.

„De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite”, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar etnologic multimedia care își propune să repună în uz fragmente dintr-un „vocabular al ruralităţii” – un patrimoniu valoros ce se pierde treptat, dimpreună cu semnificațiile cuvintelor, unele complet uitate astăzi. Timp de mai multe luni, 22 de noi termeni ai dicționarului etnologic au fost definiți și transpuși în animații 2D și 3D. Din 17 septembrie, publicul larg este invitat să-i descopere în cadrul unor instalații interactive și participative de tip „pop-up museum” concepute special pentru publicul (foarte) tânăr, având un dublu rol: pe de o parte, acela de a crea punți între universul rural și imaginarul urban contemporan; pe de altă parte, acela de invita participanții să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și re-interpretarea vocabularului țărănesc. Prima instalație va fi amplasată de vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie, pe peluza din fața Muzeului, de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.

În week-endul 17 – 19 septembrie, Fundația Kogaion 115 organizează Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară. Producători, meșteri populari, artizani și colecționari din toate zonele țării aduc la târg recoltele cele bune ale toamnei, comori din lăzile de zestre și obiecte lucrate manual.

În ultima zi, duminică, 19 septembrie, de la ora 12.00, la Sala Media, va avea loc lansarea volumului Transhumanța bârsană – capete de istorie – mocani în zona Bărăganului – secolele XIV – XIX, de Răzvan Ciucă și Ionela Bran.

De asemenea, Muzeul Național al Țăranului Român celebrează, și în 2021, Zilele Europene ale Patrimoniului, în perioada 15 – 18 septembrie. Tema din acest an este „Patrimoniul: incluziunea tuturor”. Cu această ocazie, miercuri, 15 septembrie, între orele 10.00 şi 15.00, specialiştii în patrimoniu sunt aşteptaţi la #HeritageTalks. Convorbiri despre patrimoniu: Potentialul de dezvoltare sustenabilă prin turism cultural. Evenimentul este organizat, la Studioul Horia Bernea, de către Institutul Naţional al Patrimoniului, Cronicari Digitali şi MNŢR.

Participarea românească la cea de-a 33-a ediție a Festivalului Filmului European de la Amman, Regatul Hașemit al Iordaniei

Festivalul European de Film (EUFF) este cel mai longeviv festival de film străin din Iordania, organizat de Delegația UE în Regatul Hașemit al Iordaniei, având ca parteneri membrii rețelei EUNIC Iordania. Festivalul va celebra anul acesta cea de-a 33-a ediție și va avea loc online, în perioada 12-22 septembrie.

Programul ediției din acest an va include producții de film premiate, care vor beneficia de subtitrări în engleză și arabă, concurs de scurtmetraj, concurs de filme realizate cu telefoanele mobile, ateliere, sesiuni de Q&A cu producători, regizori și actori. Filmele incluse în programul festivalului vor fi difuzate pe site-ul festivalului www.euffjordan.com, special dezvoltat pentru a găzdui proiecții, dar și platforme de discuție. Ambasada României la Amman, reprezentantul ICR în cadrul EUNIC Iordania, a optat pentru difuzarea filmului de lungmetraj „Bacalaureat” (2016), regia Cristian Mungiu, un film recompensat cu premiul pentru cel mai bun regizor la ediția din 2016 a Festivalului de Film de la Cannes.

Proiecția românească va avea loc în 13 septembrie 2021, ora 21.00, și va beneficia de subtitrări în limbile arabă și engleză. Producțiile cinematografice românești prezente în cadrul festivalului sunt o prezență constantă și deosebit de apreciată, an de an, de către publicul iordanian. Menționăm că la ediția anterioară, cea din 2020, filmul românesc „Povestea unui pierde vară”, r. Paul Negoescu, a înregistrat în total 326 de vizionări.

Zilele Culturii Polone în Bucovina

Muzică, film, istorie – asta inseamnă Zilele Culturii Polone în Bucovina. Împreuna cu Uniunea Polonezilor din România și Muzeul Național al Bucovinei sunteţi aşteptaţi începând de 9 septembrie la Cetatea de Scaun a Sucevei și la Cinematograful Modern din Suceava, dar și la Casa de Cultură din Rădăuți și Centrul Cultural Siret.

În septembrie 1999, la 60 de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și de la refugiul polonezilor în România, Uniunea Polonezilor din România a organizat o serie de manifestări, dintre care amintim conferința popular-științifică „Al doilea război mondial pe fundalul relațiilor polono-române”, o expoziție de fotografii și spectacolul Ansamblului de Cântece și Dansuri „Krakus” al Academiei de Minerit și Siderurgie din Cracovia.

Anul următor, manifestarea a căpătat numele de Zilele Culturii Polone. De atunci, scopul său a fost acela de a promova istoria, cultura și imaginea Poloniei contemporane în rândul vecinilor români, precum și de a desfășura acțiuni care să vină în sprijinul cunoașterii reciproce polono-române. Cu această ocazie, Uniunea Polonezilor din România a prezentat imaginea și realizările comunității poloneze din România. Începând cu a patra ediție, Zilele Culturii Polone stau sub deviza „Mai aproape unii de alții” care subliniază acest aspect deosebit de important.

Așadar, în cei peste 20 de ani de existență, Zilele Culturii Polone înseamnă simpozioane pe tema relațiilor polono-române, înțelese în sens larg, precum și diferite alte manifestări culturale. De câțiva ani, Institutul Polonez din București susține aceste manifestări, care anul acesta vor avea loc nu doar la Suceava, dar și la Siret și Rădăuți.

Zilele Culturii Polone sărbătoresc anul acesta cea de-a 22-a ediție. Este cel mai mare eveniment anual organizat de Uniunea Polonezilor din România și una din cele mai importante realizări.

Semnal editorial: Geţii lui Burebista şi lumea lor de Radu Oltean

Cele șase veacuri de istorie înfățișate în această carte sunt, poate, epoca cea mai pasionantă și una dintre cele mai puțin cunoscute din trecutul strămoșilor noștri. Radu Oltean ne spune povestea lor așa cum nu a mai făcut-o nimeni, în cuvinte limpezi și cu sute de ilustrații detaliate și explicate pe larg: scene de luptă, de viață cotidiană sau de ritual, arme, podoabe, veșminte sau cetăți desenate și pictate cu măiestrie artistică și cu atenție la cele mai mici amănunte arheologice și istorice.

De la legendele romantice până la caricaturile propagandei ceaușiste sau la fanteziile SF din ultimii ani, imaginea strămoșilor noștri din Antichitate a fost falsificată mereu și redusă la clișee convenabile. Precum un arheolog, Radu Oltean ne aduce în fața ochilor izvoarele antice și urmele pe care le-au lăsat oamenii de acum mai bine de două milenii, punându-le în legătură cu teoriile istoricilor din ultimele decenii, publicate în lucrări care nu au circulat decât în cercurile specialiștilor, dar și cu descoperirile cele mai recente, necunoscute chiar și pentru cei pasionați de trecut.

O carte-unicat, un spectacol vizual și narativ, un adevărat documentar de reconstituire istorică.

Radu Oltean este astăzi unul dintre cei mai apreciați autori de ilustrație documentară cu subiect istoric. A absolvit Academia de Arte din București, Secția grafică, în 1997. A debutat cu seria de colaborări cu Neagu Djuvara: Cum s-a născut poporul român (2001), Mircea cel Mare și luptele sale cu turcii (2001), De la Vlad Țepeș la Dracula Vampirul (2003; trad. engl. From Vlad the Impaler to Dracula the Vampire, 2011), apărute la Humanitas. Pasiunea sa pentru ilustrația documentară este dublată de aplecarea spre studiul științific al istoriei; lucrările sale se bazează pe analiza riguroasă deopotrivă a izvoarelor directe și a cercetărilor celor mai recente.

A conceput proiecte editoriale care valorifică un patrimoniu iconografic cvasinecunoscut publicului larg: Bucureștii – 550 de ani de la prima atestare documentară (editor și coordonator, 2009), Carol Popp de Szathmari, fotograful Bucureștilor (2013, în colaborare cu Emanuel Bădescu), Bucureștii Belle-Epoque (2016, în colaborare cu Emanuel Bădescu). Volumul Art historia. Ilustrația istorică între artă și știință / Historical Illustration Between Art and Science (2018) reunește cele mai frumoase lucrări ale sale, apărute în țară sau în prestigioase publicații de profil din străinătate, cu care colaborează în mod constant.

Din ampla sinteză, unică în spațiul istoriografiei noastre, Cetăți, castele și alte fortificații din România a publicat primele două volume (în 2016, urmat de ediția în limba engleză, și în 2020); cele două volume care întregesc seria apar tot la Humanitas. Dacia: Războaiele cu romanii. I. Sarmizegetusa (2014), primul dintr-o serie de două volume bogat ilustrate care sintetizează stadiul actual al cercetărilor în domeniu, a fost tradus în spaniolă şi în engleză şi reeditat la Humanitas în 2019.

Expoziţie Alexandru ANTIK: Beyond Experimental, la Palatele Brâncovenești din Mogoșoaia

Expoziția Alexandru ANTIK: Beyond Experimental, a artistului recunoscut internațional drept una dintre cele mai inovatoare, critice și puternice voci ale artei contemporane, va avea loc în perioada 4 septembrie – 31 octombrie 2021, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia. Prezentată de Asociația ARTEWISER, în colaborare cu Galeria Sector 1 și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia și gândită pentru spațiile Palatelor Brâncovenești, expoziția curatoriată de Ana Negoiță redă într-un sistem aproape caleidoscopic diferite etape din demersul artistic al unuia dintre cele mai importante nume din arta românească experimentală, Alexandru Antik.

Acesta este un artist prolific, cunoscut pentru activitatea sa experimentală din zona acționismului și a video instalației în domeniul artei contemporane românești și internaționale.  Activitatea sa artistică a avut ca principal punct de interes, încă din anii 1970, abordarea de factură conceptuală a artei și demitizarea statutului obiectului de artă și a rolului autorului. Lucrările lui Antik traversează medii de exprimare variate (obiect, instalație, acțiune, video, fotografie), Alexandru Antik abordând, în mod sistematic, problema memoriei și a reconstituirii. Multe dintre lucrările sale au fost realizate în genuri efemere – acțiuni, performance, instalații, acestea nefiind documentate corespunzător în momentul realizării lor.

Expoziția, o experiență vizuală a artei contemporane românești cu caracter multimedial, ce reprezintă și o sursă de cercetare importantă din repertoriul artiștilor români lucrând cu practici experimentale, grupează o serie de instalații cheie ale artistului care au fost restructurate, site specific, pentru galeriile Cuhnie, Foișor și Ghețărie din cadrul complexului de la Mogoșoaia.

Microexpoziția „George Enescu – 140 de ani de la naștere”

În anul 2021, la împlinirea a 140 de ani de la nașterea compozitorului, interpretului și dirijorului George Enescu, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aduce un omagiu marelui muzician și expune în premieră obiecte care au aparținut acestuia. Piesele fac parte din colecțiile MNIR și din colecția privată dr. George Trohani.

Dintre acestea, menționăm: vioara, bagheta de dirijor, fotografii și programe cu autograful artistului, precum și o carte poștală trimisă de acesta în 1900. Instrumentul muzical a fost realizat de cunoscutul lutier francez Pierre Hel (luthier du Conservatoire a Lille, după cum stă scris în interiorul cutiei de rezonanță a viorii). Hel a fost cel care a realizat acel Stradivarius modern care s-a bucurat de foarte mare succes printre artiștii începutului de secol XX. Între aceștia s-a aflat și George Enescu, care a folosit o vioară Hel în cadrul turneului său american din anul 1923. Vioara (fără arcuș), aflată în patrimoniul MNIR, a fost realizată de lutierul din Lille în anul 1924. Urmele de uzură ale acesteia indică faptul că a fost folosită intens de marele compozitor român.

Alături de obiectele care au aparținut artistului pot fi văzute: macheta pentru medalii și medaliile realizate pentru A 65-a aniversare a compozitorului și interpretului George Enescu, două machete realizate de Șerban Zainea pentru timbre din emisiunea 75 de ani de la nașterea lui George Enescu din Colecția Filatelică a României și programe de la Festivalul Internațional George Enescu cu autografele membrilor juriului. Publicul poate descoperi, de asemenea, capodopera Oedip, monumentala creație a artistului, o fotografie de la premiera operei la Paris, dar și programul de concert pentru o seară de muzică susţinută în casa lui C. Bediţeanu, semnat, printre alte personalități, de George Enescu şi Dinu Lipatti.

Microexpoziţia va fi deschisă la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în perioada 1-30 septembrie 2021, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00-18:00.

La mulţi ani, Nae Caranfil!

Unul dintre cei mai iubiţi regizori de film români îşi aniversează azi ziua de naştere. Nae Caranfil ne-a cucerit întotdeauna prin umor, discreţie şi creativitate. În filmele sale întâlnim şi candoare şi cinism, şi emoţie şi hohote de râs. O semnătură inconfundabilă, o personalitate puternică, o veritabilă forţă artistică. La mulţi ani cu sănătate şi inspiraţie!

Lucrarea George Enescu de Corneliu Baba, expusă acum în Galeria Națională

Începând cu data de 1 septembrie 2021 în Galeria Națională de Artă Românească Modernă este expusă lucrarea intitulată „George Enescu” avându-l autor pe Corneliu Baba, alături de altă lucrare cu trimitere la universul enescian „Natură statică cu vioară”. Cele două tablouri vor fi prezentate pe durata Festivalului Internațional George Enescu cu care Muzeul Național de Artă al României este partener, o parte dintre concerte desfășurându-se în sala Auditorium a muzeului.

Lucrarea care îl înfățișează pe Enescu a fost realizată de Corneliu Baba în anul 1955, autorul revenind cu repictări ale acesteia până în anul 1991. La dorința sa expresă, tabloul, expus acum, a înlocuit o altă lucrare cu același subiect din anul 1955, de care pictorul era nemulțumit și pe care a distrus-o.

Într-unul dintre caietele sale Corneliu Baba a transcris câteva rânduri despre Enescu din cartea lui Bernad Gavoty, Les souvenirs de Georges Enesco: „Cum compun: lucrez încet și în taină, mergând până la a le ascunde apropiaților schițe pe care de altfel nu au nici o intenție să le fure. Sunt bântuit de scrupule, dar deznădejdea îmi este străină: sunt prea umil ca să-mi ofer luxul disperării. […] În fine, nu sunt niciodată mulțumit, niciodată. Dacă aș fi, într-o zi aș înceta să mai compun, chiar în același moment, ca să eternizez o clipă minunată…” .

Corneliu Baba l-a reprezentat pe Enescu în postura sa caracteristică, ușor aplecat, cu vioara sub braț, cum apărea la finalul concertelor sale, în ținuta specifică de spectacol. Este una dintre imaginile iconice ale marelui compozitor și interpret, care îl înfățișează pe un fundal incert, o masă de culoare care nu-l situează într-un spațiu anume ci, cumva, în eternitate.

MNAR este partener al Festivalului Internațional George Enescu 2021 și găzduiește seria de concerte de la Sala Auditorium, în zilele de duminică 12, 19 și 26 septembrie 2021, de la orele 10.30

Pe 10 septembrie, filmul „Mia își ratează răzbunarea” intră în cinematografe

Domestic Film și Tangaj Production anunță lansarea filmului „Mia își ratează răzbunarea” în cinematografele din România pe 10 septembrie. „Mia își ratează răzbunarea” este al doilea lungmetraj de Bogdan Theodor Olteanu, după pelicula „Conversații cu o fată foarte înaltă” (2018).

„Un atuu incontestabil al filmului este galeria de actori care se perindă pe ecran. Sunt de vârste diferite, de la debutanţi (în lungmetraj) la consacraţi. Și sunt prezenți cu mai mult decât corpurile lor – parte dintre ideile și formulările din film le aparțin. Garantez că vă veţi mai întâlni cu toţi în anii care vin. Altfel, „Mia își ratează răzbunarea” e un film care nu cred că aduce cu vreun alt film (cel puțin românesc) și probabil există un soi de merit în asta.” – a declarat Bogdan Theodor Olteanu, scenarist și regizor.

Protagonista filmului, Mia, este o tânără actriță, hotărâtă să se răzbune pe fostul iubit. În zilele care urmează despărțirii lor violente, ea încearcă să se filmeze cu un alt bărbat. Ar fi – crede ea – răspunsul perfect pentru gelozia lui obsesivă.

„Mia își ratează răzbunarea” a avut premiera internațională în luna octombrie 2020, în selecția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, unde a obținut o Mențiune specială a juriului. Filmul a primit Premiul publicului la Les Films de Cannes à Bucarest 2020 și a făcut parte din selecția mai multor festivaluri internaționale, printre care Festival Premiers Plans d’Angers 2021 și Slamdance Film Festival 2021.

Pelicula a deschis în luna iulie competiția Ceau Cinema! de la Timișoara și a fost prezentată în cadrul secțiunii „Zilele Filmului Românesc” a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) – ediția XX, unde Ioana Bugarin a fost premiată pentru acest rol cu Mențiune specială în cadrul Bursei Alex. Leo Șerban.

Flmul a rulat, de asemenea, la ANONIMUL – Festivalul Internațional de Film Independent, Ediția 2021, în afara competiției.

Din distribuție fac parte actorii Ioana Bugarin, Maria Popistașu, Ana-Maria Guran, Carol Ionescu, Adrian Nicolae, Alexandru Ion, Mădălina Stoica, Ecaterina Lupu, Ștefania Cîrcu, Silvana Mihai.

Scenariul și regia filmului aparțin lui Bogdan Theodor Olteanu, imaginea este semnată de Ana Drăghici, montajul de Tudor D. Popescu, scenografia de Alexandra Panaite, costumele de Gabriela Pițurlea, muzica de Alex Bălă, iar sunetul de Dragoș Cătărău și Răzvan Ionescu. Producătorii filmului sunt Anamaria Antoci și Anda Ionescu.

Doina Ruști, invitată la Festivalul de literatură de la Mantova

Prestigiosul Festival de literatură de la Mantova, care anual aduce alături numeroși scriitori, se va desfășura în perioada 8-12 septembrie. Anul acesta, printre invitați, se numără și prozatoarea Doina Ruști, care va avea un dialog cu Simonetta Bitasi. La eveniment, va participa și profesorul Roberto Merlo (Universitatea din Torino), traducătorul cărții. Invitația este prilejuită de apariția în italiană a ediției a II-a a romanului „L’omino rosso”, la Sandro Teti Editore, Roma.

Autoare a 12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și apreciați scriitorii români. Prozatoare apreciată pentru forța epică, pentru originalitatea și erudiția romanelor sale, a scris trilogia fanariotă, compusă din „Homeric” (2019), „Mâța Vinerii” (2017) și „Manuscrisul fanariot” (2015), dar și alte romane de succes, cu miză socială puternică: „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca” (2009), „Zogru” (2006) ș.a. Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte” (2020).

Traduse în numeroase limbi de circulație, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008) și Premiul Ion Creangă al Academiei Române (2009).

Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.

Apărut inițial în anul 2012, la Nikita Editore din Firenze, prin programul TPS al Centrului Cărții din cadrul ICR, volumul „Omulețul roșu” a fost preluat, la o distanță de aproape un deceniu, de Sandro Teti Editore, Roma.

Dante Alighieri – 700

Anul acesta se împlinesc 700 de ani de la moartea poetului, filosofului și omului politic Dante Alighieri, personalitate complexă a culturii europene şi universale. Cu această ocazie, Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Institutul Cultural Român, Romfilatelia şi Teatrul Nottara organizează expoziţia-eveniment Dante – 700 | „Pentru a revedea stelele” | Ilustratori români ai operei lui Dante – Mac Constantinescu şi Marcel Chirnoagă – incunabule și ediții rare, Colocviul internaţional Dante Alighieri – 700, precum şi spectacolul Călătoria lui Dante, recital extraordinar al actorului Emil Boroghină.

Expoziția-eveniment Dante – 700 | „Pentru a revedea stelele” | Ilustratori români ai operei lui Dante – Mac Constantinescu şi Marcel Chirnoagă – incunabule și ediții rare reuneşte 21 de lucrări de grafică realizate de maestrul Marcel Chirnoagă, reprezentări ale Infernului dantesc, lucrări care fac parte din patrimoniul MNLR și care vor fi expuse, în premieră, cu acest prilej. De asemenea, vor fi expuse mini-gravuri în linoleum, realizate de Mac Constantinescu, ilustrații la volumul Infernul – Dante Alighieri, în traducerea lui Alexandru Marcu (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1935), precum şi incunabule şi ediţii rare Dante din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, dar şi manuscrisele traducerii lui George Coşbuc.

Expoziţia se poate vizita până în data de 10 septembrie 2012, de luni până vineri, în intervalul 10.00 – 14.00.

Colocviul internaţional Dante Alighieri – 700, la care sunt invitaţi specialişti din România şi din Italia, este organizat de MNLR în parteneriat cu Academia Română şi cu sprijinul Institutului Cultural Român şi se va desfăşura pe parcursul a două zile, în 9 şi 10 septembrie 2021, la sediul Bibliotecii Academiei Române, în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu, precum şi la sediul MNLR din Strada Nicolae Creţulescu 8.

În data de 11 septembrie 2021, la ora 18.00, în Sala George Constantin a Teatrului Nottara, va avea loc spectacolul Călătoria lui Dante. Scenariul este semnat de Emil Boroghină şi Alina Hiristea, iar regia îi aparţine Alinei Hiristea. Spectacolul este o coproducţie Teatrul Nottara, Teatrul Naţional Marin Sorescudin Craiova şi Teatrul Poesis, iar Muzeul Naţional al Literaturii Române este partener. Biletele vor fi puse în vânzare pe site-ul Teatrului Nottara

Magia restaurării, la Sibiu

Până la începutul lunii octombrie, Cabinetul de Cartografie al Palatului Brukenthal (Piaţa Mare nr. 4) găzduieşte expoziţia intitulată Magia restaurării.

Din păcate prea puțin cunoscută, activitatea de restaurare a patrimoniului presupune un efort complex, de echipă, depus de oameni obişnuiţi să lucreze în anonimat, pentru ca publicul larg de astăzi, dar și cel din viitor, să poată experimenta bucuria cunoașterii valorilor trecutului istoric.

Fiecare salon de restaurare este o oportunitate extraordinară de dezvăluire a osmozei dintre ştiinţa şi artă restaurării. Ştiinţa restaurării pornește de la cercetarea trecutului cunoscut al piesei de patrimoniu, contribuind în mod relevant la descoperirea noilor date și aspecte legate de aceasta, oferindu-i totodată șansa existenței sale viitoare. Arta restaurării, pe de altă parte, constituie o experiență deasupra spațiului și timpului, în care restauratorul empatizează cu artistul sau meșterul obiectelor restaurate, acestea codificând în esența lor diverse realități, de la cea a atelierului în care au fost produse, la cea a istoriei pe care au parcurs-o și cea a prezentului căruia expoziția i se adresează.

Astfel, în expoziție vor fi expuse rezultatele celor mai spectaculoase procese de restaurare – piese din patrimoniul Muzeului Național Brukenthal: pictură, grafică, hârtie, piele, lemn, lemn policrom, textile, ceramică, metal, piatră. Exponatele vor fi însoțite de panouri cuprinzând informația documentară privind procesul de restaurare și numele restauratorului.