Unul dintre cei mai iubiţi trubaduri ai dragostei (vă amintiţi desigur refrenul „Şi dacă dragoste nu e, nimic nu e”) îşi sărbătoreşte azi ziua de naştere. E miraculos să aniversezi un nou an de viaţă chiar în prima zi din calendar. Aşa că ne grăbim să îi urăm lui Gheorghe Gheorghiu sănătate, inspiraţie şi numai bucurii!
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 17.00, în sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției retrospective In memoriam Corneliu Vasilescu (23 octombrie 1934, Bârlad – 26 februarie 2023, Alba Iulia).
Reunind peste 100 de lucrări de pictură și grafică de șevalet, expoziția își propune să ofere vizitatorilor povestea unei cariere artistice de peste șapte decenii și o amplă perspectivă asupra operei lui Corneliu Vasilescu, personalitate unică în arta plastică românească. Operele expuse urmăresc parcursul artistic excepțional al acestui creator, începând cu cele mai vechi, datate 1951 și terminând cu cele mai recente, realizate în perioada anilor 2018-2020. De la figurativul începuturilor până la expresionismul gestual care l-a consacrat, retrospectiva urmărește să redea prin etape și lucrări, fațete valoroase ale gândirii lui Corneliu Vasilescu, preocupat de mesajul artei și de valoarea ei: „Arta, în decantarea ei de orice narație se poate constitui ca un sistem: o strategie paralelă în sistemul filosofic și cel teologic pentru a atinge absolutul”.
Lucrările aflate în retrospectivă fac parte din colecția familiei și din fondul donat de artist Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.
Expoziția va putea fi vizitată la sala Tancred Bănățeanu, în perioada 15 ianuarie – 8 februarie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.
Marți, 13 ianuarie, pregătiți-vă să vă bucurați de un concert tribute Frank Sinatra de excepție susținut de italienii talentați de la „Sinatra Swingin’ Room”.
Frank Sinatra, cunoscut drept „The Voice”, a fost o legendă a muzicii și unul dintre cei mai influenți artiști din istoria muzicii. El a adus în lumea muzicală o eleganță și un rafinament de neegalat, iar piesele sale au devenit imnuri pentru generații întregi. Acum, „Sinatra Swingin’ Room” vă invită să vă bucurați de aceste melodii atemporale într-o seară plină de nostalgie și farmec.
Berăria H va fi locul unde veți putea savura cele mai cunoscute piese ale lui Sinatra, precum „My Way”, „Fly Me to the Moon”, „New York, New York” și multe altele. Cu o orchestră de excepție și vocile impresionante ale artiștilor italieni, veți simți că sunteți într-un club de jazz din inima New York-ului în era de aur a muzicii.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei organizează expoziția foto-documentară „Palatul de la Ruginoasa – trecut și umbre, prezent și măreție”, dedicată istoriei și evoluției unuia dintre cele mai reprezentative monumente istorice din Moldova.
Vizitatorii vor putea admira imagini ale acestui edificiu, de-a lungul timpului, acoperind o perioadă amplă, începând cu anul 1892 și până în prezent. Fotografiile surprind diverse ipostaze ale vieții palatului și ale domeniului Ruginoasa, reflectând momente de măreție și glorie, dar și clipe de tristețe, deznădejde și uitare.
Un element deosebit al acestui demers expozițional îl constituie imaginile documentare care ilustrează distrugerile suferite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Ruginoasa s-a aflat pe linia frontului, iar clădirea a fost grav afectată. Aceste fotografii reprezintă mărturii vizuale ale unei perioade dramatice din istoria locului.
De asemenea, sunt prezentate imagini din etapa în care Palatul și-a recăpătat strălucirea arhitecturală și farmecul specific, începând cu anul 1979, când a fost restaurat, precum și fotografii realizate după procesul de restaurare și reamenajare desfășurat în perioada 2008–2013, care a redat monumentului valoarea sa cultural-istorică actuală.
„Acest proiect expozițional este o invitație adresată publicului larg pentru descoperirea memoriei vizuale a Palatului de la Ruginoasa și a rolului său în istoria locală și națională”, subliniază Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova”.
Expoziția va fi deschisă la Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, în perioada în perioada 19 decembrie 2025 – 18 ianuarie 2026. Curatori: muzeograf Simona Hărmănescu și conservator Elena Maftei.
Brian Cox revine în România cu show-ul Emergence, parte din turneul său mondial, pe 22 septembrie 2026, la Sala Palatului.
După succesul mondial al show-ului „Horizons”, Emergence este cel mai ambițios proiect live al său de până acum.
Spectacolul aduce împreună cosmologia, biologia, filosofia și istoria, printr-o producție vizuală și sonoră impresionantă, creată în colaborare cu o echipă de oameni de știință, muzicieni, cineaști și artiști vizuali.
Dacă „Horizons” a fost o călătorie prin Univers, Emergence duce experiența la un nivel complet diferit – o explorare a complexității Universului, a ordinii și frumuseții care se ascund în natură, de la fulgii de zăpadă la galaxiile îndepărtate, de la ecosisteme la structura creierului uman.
Nu rata șansa de a trăi acest spectacol unic, care a fost sold out la ultima vizită a lui Brian Cox în România.
Cu o voce inconfundabilă, mijloace expresive şi o personalitate artistică veritabilă, Mircea Andreescu a demonstrat de-a lungul carierei sale remarcabile că nu există teatru de provincie şi nici rol secundar. Astăzi, la aniversare, îi dorim ani mulţi, roluri interesante şi numai bucurii!
Interpret, compozitor, producător, animator, vedetă de televiziune, Marius Moga şi-a câştigat – prin tenacitate, talent şi profesionalism – un numeros public fidel. Cu o puternică personalitate artistică, el se menţine de ani buni în topurile naţionale de profil, şi nu numai. Azi, de ziua lui, îi dorim inspiraţie, sănătate şi cât mai multe izbânzi!
Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociaţia Euro Culturart anunță realizarea programului Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2025 pentru celebrarea celei de-a XVI-a ediții a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, ora 16.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Juriul va fi compus din Bianca Burţa-Cernat, Cristina Bogdan şi Cosmin Perța. Juriul va anunţa miercuri, 7 ianuarie 2026, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2025, Tânărul Prozator al anului 2025 și pentru Tânărul Critic al anului 2025.
Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2025, ales dintre toate cărțile nominalizate pentru cele trei secțiuni. Premiul Cartea de poezie a anului 2025 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul editorial 2025 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XVI-a. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart ce îi va avea ca invitați speciali pe muzicienii din trupa de blues & jazz Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi difuzată în direct de către Radio România Cultural, producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori.
Editorii și autorii sunt invitați să trimită cărți (anul editorial 2025!) pentru jurizare pe adresa Muzeul Național al Literaturii Române din București, Calea Griviței nr. 64-66, sector 1, București, cu precizarea „Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025”, până vineri, 26 decembrie 2025, ora 17.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2025.
Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es. Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023), Radu Vancu (2024) și Rita Chirian (2025).
Miercuri, 14 ianuarie, BestMusic Live te invită în Club Expirat din Bucureşti să trăieşti o nouă experienţă alături de trupa ta preferata, Vama.
Un concert Vama este o experienţă specială.
Trupa şi-a obisnuit publicul cu spectacole în care contopirea artelor este firească.
Astfel, efectul generat de muzică, poezie, dans şi actorie este dublat de jocuri de lumini şi imagini video, care transmit simultan mesajul profund al pieselor semnate Vama.
Publicul, subjugat de magnetismul lui Tudor Chirilă şi al trupei, trăieşte, vibrează şi iubeşte.
Lucrarea lui Eric Storm este un argument convingător în favoarea ideii că o cercetare serioasă întreprinsă cu instrumentele istoricului, dar deschisă faţă de preocupările ştiinţelor sociale ne poate ajuta să înţelegem mai bine şi să ne poziţionăm în marile dezbateri din epoca noastră. Conceptul de naţionalism are o puternică încărcătură simbolică şi este integrat, uneori abuziv, în nenumărate discursuri ideologice.
Cercetarea lui Eric Storm evidenţiază relaţia puternică dintre naţionalism, ca proiect intelectual, şi modelul politic al statului-naţiune, devenit dominant la nivel global odată cu triumful modernităţii.
Naţionalismul nu este o modă trecătoare pe care să o accepţi sau să o ignori: el se întemeiază pe o serie de presupoziţii ce au influenţat decisiv felul în care omul modern se ra-portează la ştiinţă, religie, artă, politică sau la alte dimensiuni ale existenţei sale în lume. Soluţia adoptată de autor este de a investiga fără prejudecăţi formarea, consolidarea în timp şi răspândirea în spaţiu a ideilor centrate pe apartenenţă şi pe loialitatea faţă de un stat definit pe criterii naţionale.
Eric Storm este profesor de istorie la Leiden University și a predat la Universitatea Complutense din Madrid, Oxford University și Freie Universität din Berlin. Este autorul unor volume precum The Culture of Regionalism (2010) și The Discovery of El Greco (2016) și editor al altor lucrări, o bună parte având ca temă tocmai naționalismul.
În anii ’60, muzica The Beatles era pe cât de respectată, pe atât de populară. În timp ce The Fab Four, ca grup, împingeau granițele muzicii rock și stabileau standardele pentru decadele ce aveau să urmeze, fiecare membru în parte își juca propriul rol revoluționar.
Pe măsură ce muzica The Beatles creștea în complexitate, tot mai mulți muzicieni de jazz au fost atrași să exploreze aceste compoziții extraordinare: melodii superbe, armonii aproape divine, de o neconvențională complexitate armonică și metrică. Muzica THE BEATLES este cu adevărat fără vârstă, așa cum o demonstrează interesul pentru songbook-ul lor al noilor și noilor generații de muzicieni de jazz și nu numai.
Flamenco este o formă de artă pasională și seducătoare, o cultură misterioasă și neînțeleasă, care a „ars” Andaluzia timp de aproape 500 de ani, ajungând astăzi să aibă milioane de „aficionados” în întreaga lume.
Unii dintre cei mai titrați artiști ai momentului vor explora, într-o manieră non-conformistă de jazz și flamenco, celebrele hituri ale britanicilor, invitându-ne să „ardem” într-o seară plină de viață, culoare și romantism. Muzica și dansul, coardele chitarelor sau bătăile cajonului și ale castanietelor de flamenco vor fuziona cu sunetele de jazz, făcându-ne să aclamăm la sfârșitul serii: Olé!
Hey Jude, Yesterday, Yellow Submarine, Eleanor Rigby, Lady Madonna și multe alte hituri sunt promisiunea unei seri memorabile cu „Beatles Flamenco Jazz”.
Irina Sârbu, alături de Groove Garden by Sorin Zlat feat. Robert Patai și Lucas Molina, vă așteaptă la Sala “Savoy” din București cu un spectacol de excepție. “Beatles Flamenco Jazz” este un eveniment-tribut adus legendarilor The Beatles.
Irina Sârbu este cu siguranță una dintre cele mai fermecătoare apariții și voci ale scenei de jazz românești: prezență vocală caldă, catifelată, cu străluciri estompate și mlădieri insinuante, dublate de sensibilitate, temperament exploziv și imaginație improvizatorică.
Irinei Sârbu i se alătură supergrupul Groove Garden, inițiat și condus de redutabilul pianist și compozitor Sorin Zlat, precum și vocalistul Robert Patai și – nu în ultimul rând – Lucas Molina, exoticul dansator născut în 1985, în Buenos Aires, Argentina.
Beatles Flamenco Jazz face parte din Masters of Jazz, seria de evenimente lansată de Jazz Syndicate Live Sessions care aduce la București cele mai mari nume ale jazzului contemporan sau concerte omagiu dedicate monștrilor sacri ai genului. După concertele memorabile cu Dave Weckl, Avishai Cohen, Kenny Garrett, Yellowjackets, Paolo Fresu, James Carter, Ben Wendel, Shai Maestro și mulți alții, acest nou episod promite o experiență sonoră la cel mai înalt nivel.
În seara de 29 ianuarie, pe scena Sălii „Savoy”, vor urca: Irina Sârbu – voce, Robert Patai – voce, Lucas Molina – dans, percuție, Costin Roșu – saxofon, Sorin Zlat – pian, Liviu Negru – chitară, Sebastian Yoo – bass, Laurențiu Ștefan – tobe.
În perioada 10 decembrie 2025 – 1 februarie 2026, Muzeul de Artă Constanța are onoarea de a găzdui expoziția-eveniment „Și pământul e martor”, cu lucrări semnate de artista Codrina Laura Ioniță. Proiectul expozițional transpune pe simezele muzeului constănțean memoria cutremurătoare a peisajului industrial din Cavnic și fragmente autobiografice referitoare la Ion Ioanid, autorul volumului „Închisoarea noastră cea de toate zilele”.
Lucrările Codrinei Laura Ioniță folosesc ruinele fostei administrații a minelor din Cavnic ca sursă de inspirație și cadru conceptual, explorând modul în care istoria suferinței se înscrie în peisajul fizic. Artista captează o atmosferă de intensă încărcătură emoțională, redând umbra violetă a frunzelor pe zidul scorojit, pata de soare printre geamurile zăbrelite, firul de apă ce curge printre dărâmături – o juxtapunere cromatică de roșu, negru, ciment și fier, unde natura a recuperat spațiul, lăsând copaci să crească prin ziduri.
Vizitatorii expoziției sunt purtați simbolic pe urmele lui Ion Ioanid, evocând evadarea sa spectaculoasă din mina Cavnic (din 1953) și fuga prin pădurile Maramureșului și Bucovinei, până la bisericuța din Iacobeni, un simbol al speranței și al ajutorului nesperat. Pot fi vizualizate elemente esențiale ale tragediei și rezistenței, precum ruinele clădirilor, gura de mină Reiner (pe unde intrau și evadau deținuții) sau fragmente din memoriile lui Ioanid redate pe fâșii de hârtie.
Expoziția este curatoriată de Maria Pașc.
