„Izolare într-o serie de stări liminale” – despre fenomenul izolării și istoria complexă a clădirii Malmaison

„Izolare într-o serie de stări liminale”, instalație performativă în sit real, care explorează fenomenul izolării conectat cu istoria complexă a clădirii Malmaison, fostă garnizoană militară, tribunal politic și centru de detenție temporară pentru militari și intelectuali, va avea premiera pe 11 noiembrie la /SAC @ MALMAISON la ora 18:00 și va fi urmată de alte trei  reprezentații  pe 12, 13 și 14 noiembrie în același spațiu.

Imagini, interviuri, cronici și mărturii ale corpurilor care au trecut prin Malmaison stau la baza instalației performative în spatele căreia se află o echipă compusă din Simona Deaconescu (coregrafă), Ramon Sadîc (artist plastic), Justin Baroncea (arhitect), Maria Ghement (arhitectă), Vlaicu Golcea (compozitor), Mihai Burcea (istoric), Bogdan Iancu (antropolog), Ioana Marchidan (performeră), Andrei Boariu (performer), Georgeta Corca (performeră), Simona Dabija (performeră), Maria Luiza Dimulescu (performeră) și Alex Radu (co-autor concept curatorial și producător).

Demers performativ, vizual și arhitectural ce conectează fragmente din istoria complexă a Malmaison cu situația corpului din prezent, „Izolare într-o serie de stări liminale” este o lucrare colectivă ce folosește extrase din texte de Egon Balas, Mircea Damian, Augustin Vișa sau Corneliu Coposu. Proiectul vorbește despre experiența corpului în izolare, recompune memoria locului și recontextualizează istoric stări corporale familiare, lăsând loc unor fantezii despre viitor, într-un spațiu care-și pierde intenționat caracterul ceremonial, devenind o resursă accesibilă.

„În această nouă lucrare mi-am propus să explorez stări liminale ale corpului, unele pe care știm să le definim prin cuvinte, sau credem că știm, altele care nu pot fi exprimate decât printr-un proces de reflexie al corpului în raport cu spațiul și timpul. Acestă instalație performativă, la care am plăcerea de a lucra alături de artiști și cercetători excepționali, mă provoacă atât prin subiectul său complex, cât și prin formatul hibrid pe care l-am conceput împreună. Am creat această nouă lucrare pentru a ne înțelege mai bine corpul din prezent și pentru a-l proteja – fizic, ideologic și mental – în viitor” declară Simona Deaconescu.

Coregrafa şi regizoarea Simona Deaconescu, cofondatoare a festivalului Bucharest International Dance Film Festival, a realizat și prezentat numeroase spectacole, instalații și filme de dans la festivaluri importante din Europa, America de Nord și de Sud. În 2021 și 2022, Simona Deaconescu este artist Forecast, sub mentoratul celebrei coregrafe Mathilde Monnier, ca parte a unei rețele globale de transfer de cunoștințe.

Clădirea Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 177 de ani, timp în care aici au funcționat o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar (în perioada interbelică), centrul special de anchetă și detenție în timpul regimului lui Antonescu și centrul de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist. Atelierele Malmaison și /SAC își propun să readucă această clădire în circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga ei istorie.

Pe deoparte, „Izolare într-o serie de stări liminale” urmărește conexiunea dintre tema izolării în temporalitățile din istoria clădirii Malmaison în care aceasta a funcționat ca un centru de detenție temporară și experiența (“embodied”) atât de puternică a izolării pe care am trăit-o cu toții în lockdown și a căror urme-schimbări în noi încă nu le înțelegem pe deplin. Iar pe de altă parte, demersul urmărește și experiența vizitatorilor într-o instalație performativă, moduri în care se poate construi transdisciplinar îmbinarea de prezență și reprezentare.

„Izolare într-o serie de stări liminale” deschide un program curatorial al /SAC @ MALMAISON dedicat cercetărilor și practicilor coregrafice ca performance (ori „lecture-performance”) într-un spațiu specific expozițional.

Expoziţia Anton Pann – Povestea vorbei

Muzeul Național al Literaturii Române organizează în perioada 02 noiembrie – 04 decembrie, la Sala „Petru Creția” din Calea Griviței 64-66 expoziţia intitulată Anton Pann – Povestea vorbei.

Expoziția documentară, organizată cu ocazia împlinirii, la 2 noiembrie, a 167 de ani de la trecerea în eternitate a lui Anton Pann, conține 25 de panouri despre viața și opera acestuia.

A fost scriitor, folclorist, pedagog și muzician, personalitate complexă, reprezentant remarcabil al literaturii orientale în cultura română, creator de școală și unul dintre poeții pentru care Ion Barbu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Lucian Blaga și Marin Sorescu împărtășeau o deosebită prețuire.

Vizitarea expoziției se face pe baza unei programări la numărul de telefon 0762.671.698 sau prin trimiterea unui e-mail la adresa relatiipublice@mnlr.ro, cu respectarea măsurilor legale, impuse de situația actuală.

Strigoiul – spectacol de teatru imersiv. Anii ‘30 nu s-au simțit niciodată atât de aproape.

În perioada 11-14 noiembrie, Asociaţia Culturală pentru Educaţie prin Artă (ACEA) îi invită pe bucureşteni la spectacolul de teatru imersiv Strigoiul. Scris și regizat de Oana Răsuceanu și avându-l ca protagonist pe actorul Richard Bovnoczki, Strigoiul este un one-man show conceput și creat special pentru spațiul Interbelle.

”Se prea poate ca Gabriel Negri să fie un mare talent coregrafic; poate va ajunge mare dansator, dansator universal. Deocamdată, el e instrumentul public prin care Petru Comarnescu voia să propage homosexualitate în societatea românească, încercând să înalțe această murdară inversiune la rangul de valoare spirituală”, astfel putea fi citit în ziarul Credința, în 1935, într-unul dintre articolele ce au constituit o serie de atacuri ce au lăsat urme adânci în cei implicați și târâți în scandalul de proporții al vremii. Este vorba despre unii dintre membrii Grupului Criterion, un grup de intelectuali importanți ai momentului, precum dansatorul Gabriel Negry, eseistul și criticul Petru Comarnescu, filozoful și sociologul Mircea Vulcănescu, care au ajuns să fie prezentați (și receptați de opinia publică a vremii) drept „Cavalerii de Curlanda”.

Strigoiul este o piesă de teatru imersiv ce pleacă de la acest moment și, timp de 70 de minute, se dezvoltă pe ritmuri de Jean Moscopol, în lumina unui interior de București interbelic. Coregraful fictiv Octavian Predescu, interpretat de actorul Richard Bovnoczki, se materializează în apartamentul blocat în timp și conectează trecutul de prezent. Spectatorii vor trăi alături de el, urmărindu-i rutina influențată de noile știri care îl vizează direct. Alături de partenerii tăcuți ai unei transformări vizibile, protagonistul devine strigoiul propriei existențe. Un suflet rătăcit. Un exponent al unei lumi trecute, dar parcă mai prezente și mai actuale ca nicicând.

”Prin timpul pe care îl petrece în apartamentul lui Octavian, spectatorul va fi poate fascinat de descoperirea unei epoci atent înrămate în mentalul colectiv românesc drept o “epocă de aur” din istoria recentă a României. Însă, totodată, va fi surprins să afle că subiectele fierbinți de atunci pot fi receptate ca subiecte de foc și în zilele noastre. Anumite atitudini, comportamente, mentalități ale societății românești a anului 2021 se reflectă ca într-o oglindă în cele ale societății românești din 1935”, spune Oana Răsuceanu.

Strigoiul este al doilea spectacol de teatru imersiv creat de Oana Răsuceanu în colaborare cu Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA), după ‘88/’89, un performance scris și regizat de Oana alături de Iulia Rugină, creat și găzduit, în 2019, de Ferestroika.

Interbelle este un studio concept multifuncțional care aduce un omagiu perioadei interbelice a Bucureștiului, o epocă a modernizării, plină de farmec si eleganță, care a modelat orașul vibrant de astăzi. Conceptul este creat de echipa care a pus bazele Ferestroika (un muzeu imersiv al vieții de familie în comunism), în colaborare cu Spider Group, o echipă creativă de artiști specializați în experiențe bazate pe tehnologie. În design s-au folosit cele mai influente tendințe artistice din arhitectura bucureșteană, art nouveau și art deco.

Intrarea la reprezentațiile Strigoiul este liberă. Accesul se face exclusiv pe bază de rezervare în avans (în limita locurilor disponibile) pe adresa rezervaristrigoiul@gmail.com.

Semnal editorial: În serai de John Freely

În serai relatează povestea Casei lui Osman, dinastia imperială care a condus Imperiul Otoman timp de mai bine de șapte secole, un imperiu care se întindea cândva din Europa Centrală până în Africa de Nord și din Persia pană la Adriatică. Impresionanta capitală a acestui imperiu grandios a fost Istanbulul, vechiul Bizanț cunoscut grecilor drept Constantinopol, orașul imperial așezat pe malurile european și asiatic ale Bosforului. În primele patru secole de domnie otomană în Istanbul, sultanii și-au avut rezidența imperială aici, în magnificul palat Topkapı, ale cărui grădini și pavilioane împodobesc și astăzi colina care tronează deasupra confluenței Bosforului cu Cornul de Aur, la locul de întâlnire cu apele Mării Marmara.

Cartea lui John Freely ne poartă în spatele ușilor aurite de la Topkapı Sarayı, în chiar inima palatului și a secretelor pe care le-a ținut bine ascunse veacuri la rând: haremul, unde sultanul se înconjura de soții, concubine, sclave, eunuci, paji, pitici și muți, și unde toate evenimentele furtunoase care reverberau până la granițele îndepărtate ale imperiului aveau adesea loc. Aceasta este istoria unui edificiu fascinant prin pitorescul și opulența sa fabuloasă, cutremurător prin păienjenișul de intrigi și tragismul său și, fără doar și poate, remarcabil prin încărcătura și forța sa politică.

„Capitolele care urmează nu sunt o istorie a Imperiului Otoman. Ele sunt, mai degrabă, o biografie a familiei și dinastiei Osmanlı, a Casei lui Osman, a celor treizeci și șase de sultani care au condus pe rând Imperiul Otoman timp de douăzeci și una de generații. Cartea deapănă povestea acestei familii, a sultanilor, femeilor și copiilor lor, și a celor care au format curtea lor la Topkapı Sarayı și, mai târziu, în celelalte palate imperiale de pe malul Bosforului, până la sfârșitul imperiului, în 1923. Aceste palate sunt acum muzee, dar camerele în care au trăit sultanii sunt în continuare îmbibate de prezența lor, revenind la viață pentru cei care știu povestea vieților lor private în Casa Fericirii”, spune autorul.

John Freely s-a născut la New York in 1926. A intrat în marina militară americană la vârsta de 17 ani, servind în cadrul unei unități de comando în Birmania și China în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. A obținut un doctorat în fizică la New York University în 1960 și a urmat studii postdoctorale la Oxford University. A predat fizica și istoria științelor la Boğazici Universitesi și a locuit la New York, Boston, Londra, Atena, Istanbul și Veneția. Este autorul a peste 40 de lucrări, printre care mai multe cărți de istorie și călătorie ce au cunoscut un mare succes (Strolling Through Istanbul, Classical Turkey, Strolling Through Athens, Strolling Through Venice, Children of Achilles etc.). Istanbul – Orașul imperial, publicat și în limba romană de Editura Trei, a devenit un ghid cultural inconturnabil al orașului de pe Bosfor. Freely s-a stins din viaţă pe 20 aprilie 2017, numele său rămânând sinonim cu memoria oraşului Istanbul.

Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu în turneu european

Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu pregăteşte un turneu european, cu peste 30 de concerte ce vor fi susţinute în Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca şi Marea Britanie, până la jumătatea lunii decembrie 2021 (1 noiembrie-17 decembrie 2021).

În avanpremiera turneului, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu a oferit sibienilor un concert vocal-simfonic de muzică de film, din care nu au lipsit armoniile legendare ale lui Hans Zimmer, magia epopeei lui Harry Potter şi emoţia trilogiei Lord of the Rings. Alături de instrumentiştii Orchestrei Filarmonicii de Stat Sibiu, au cântat soliştii Johanna Krumin – soprană, Rachid Barji – tenor, interpreţii de soul Portia Manyike şi Linda Rheretyane, dirijorul Alexander Steinitz. Concertul a avut loc duminică, 31 octombrie, la Sala Thalia, Sibiu.

„Anul acesta plin de provocări se încheie cu unul dintre cele mai importante turnee simfonice europene pe care le-a avut vreodată o orchestră din România: 32 de concerte într-o lună şi jumătate, din noiembrie până la jumătatea lui decembrie. Suntem onoraţi că orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu a fost invitată să susţină un turneu muzical extraordinar, în cele mai importante spaţii culturale europene. Astfel, vom fi ambasadorii Sibiului și ai României la Stockholm, Oslo, Bergen, Skien, Stavanger, Helsinborg, Helsinki, Tampere, Turku, Pori, Linkoping, Sondenborg, Vejle, Aalborg, Le Havre, Blackpool, Hull, Hastings, Portsmouth, Croydon, Ipswich, Sheffield, Shaftesbury, York, Glasgow, Liverpool, Bath”, a declarat dirijorul Cristian Lupeş, managerul Filarmonicii de Stat Sibiu.

„(In)corect“ și „Interior lumină“, la Teatrul Național Târgu-Mureș Reactorul clujean vine la Mureș cu două spectacole

În luna noiembrie, teatrul clujean Reactor de creație și experiment vine la Teatrul Național Târgu-Mureș cu două spectacole, însoțite de câte o prezentare a proceselor artistice prin care au luat naștere.

Cele două spectacole invitate la Târgu-Mureș sunt (In)corect, de Leta Popescu, și Interior lumină, în regia lui Mihai Păcurar. Spectacolele vor fi însoțite de prezentări ale proceselor de lucru, susținute de cei doi regizori.

Evenimentele fac parte din proiectul Laborator de creație și experiment, al cărui scop este sprijinirea cercetării artistice în teatrul românesc, prin documentarea și arhivarea proceselor de creație și comunicarea lor către toți cei interesați, profesioniști în artele spectacol, precum și public.

Laborator de creație și experiment este un proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Spetacolul (In)corect va fi prezentat miercuri, 10 noiembrie, ora 18:30, la Sala Mică.

Textul și regia sunt semnate de Leta Popescu, scenografia îi aparţine Luciei Mărneanu, mișcarea scenică a fost concepută de Farid Fairuz, atmosfera sonoră a fost realizată de Oana Hodade, colajul video îi aparţine lui Doru Vatavului, iar Dominik M. Iabloncic a făcut asistență de regie și pregătire muzicală.

Din distribuţie fac parte actorii: Cătălin Filip, Oana Mardare, Alina Mișoc, Emőke Pál, Paul Sebastian Popa, Lucian Teodor Rus, Doru Taloș şi Sânziana Tarța.

Când membrii unei familii au vieți complet diferite, granița dintre ce e corect și ce e incorect este foarte fină. Seamănă cu locul în care Dunărea se revarsă în Marea Neagră. E un loc incert, tulbure, așa cum devin în miezul nopții mințile rudelor aflate într-o vacanță în Deltă.

Spectacolul (In)corect jonglează cu planul fanteziilor și al dorințelor a două generații diferite. Reluarea amintirilor comune pare să fie drumul spre a fi împreună. Și dacă nu ne aducem aminte același lucru?

Spectacolul Interior Lumină va fi prezentat miercuri, 17 noiembrie, ora 18.30, la Sala Mică.

Conceptul și regie sunt semnate de Mihai Păcurar, dramaturgia a fost realizată de Ioana Hogman, iar textele au fost scrise de: Oana Hodade, Ioana Hogman, Oana Mardare, Mihai Păcurar, Doru Taloș şi Adonis Tanța. Sunetul a fost realizat de Oana Hodade.

Din distribuţie fac parte: Oana Hodade, Oana Mardare, Doru Taloș şi Adonis Tanța.

De câte ori te-ai bălăcit zile în șir în propriul noroi emoțional pentru că asta s-a simțit mai just decât încercările de redresare? De câte ori aceste încercări au părut că duc în jos și tot în jos, indiferent de direcția optimistă și intențiile tale auto-salvatoare? De câte ori a părut că toată lumea este mai adaptată vieții pe Terra decât ești tu?

Patru performeri au fost comisionați de un regizor să facă un spectacol pe tema crizei identitare și a depresiei care o urmează, dar e neclar cât de departe ar trebui să meargă. S-ar putea să o dea în bară, s-ar putea să nu își mai revină deloc. Dar există metode și metode de a face față situației: sesiuni de mindfulness, incursiuni dezolante în trecut, abandonare și altele.

Se lansează programul „București RE:imaginat”

Primăria Capitalei prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Fundatia The Institute, DC Communication SRL, Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecţilor din România, Nod Makerspace, Zeppelin, Attila Kim Architects și Insula 42, lansează, în data de 28 octombrie 2021, programul „București RE:imaginat” – Burse de idei pentru proiecte culturale – componentă a mecanismelor de sprijin destinate sectorului creativ din București. Programul se desfășoară cu sprijinul Direcției Cultură, Învățământ, Turism din cadrul Primăriei Municipiului București.

Programul „București RE:imaginat” este un apel de idei de proiecte culturale adaptate nevoilor și contextului actual al Bucureștiului. Aflat la prima ediție, programul „București RE:imaginat” este unul dintre instrumentele de susținere și implicare a artiștilor și a altor persoane fizice din comunitatea creativă a Bucureștiului, active în dezvoltarea orașului.

Selecția ofertelor culturale se face de către o comisie de experți culturali cu o activitate de referință în diferite domenii culturale (politici publice, arhitectură, urbanism, design, arte plastice, patrimoniu, proiecte comunitare, marketing și comunicare), din care fac parte: Corina Șuteu (consultant cultural internațional, expert în politici publice culturale, fost ministru al culturii), Andrei Borțun (CEO The Institute), Teodor Frolu (arhitect, antreprenor în industrii creative, co-fondator DC Communication & The Ark), Ștefan Ghenciulescu (arhitect, critic şi cercetător în domeniul arhitecturii şi urbanismului, redactor-şef al revistei Zeppelin, conferenţiar universitar în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”), Dorothee Hasnaș (consilier pe patrimoniu şi curator Street Delivery din partea Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecţilor din România), Attila Kim (arhitect și Comisarul României pentru Bienala de la Veneția), Tamina Lolev (arhitect și co-fondator Nod Makerspace).

Scopul programului este de a dezvolta un portofoliu de idei care oglindesc nevoile culturale majore ale orașului și de a contribui astfel la creșterea calității și atractivității spațiului public pentru cetățenii orașului, la descentralizarea ofertei culturale din oraș, consolidând și dezvoltând în același timp sectorului creativ din București.

În urma apelului, vor fi selectate 35 de idei de proiecte culturale care vor fi susținute ulterior în vederea dezvoltării și implementării atât de către ARCUB, cât și de către partenerii programului și alți parteneri și finanțatori publici sau privați, prioritizând implicarea câștigătorului bursei în acest proces.

Principalele obiective ale programului „București RE:imaginat” sunt identificarea unor idei de proiecte transformatoare pentru București care pot genera o schimbare în ce privește calitatea vieții în oraș la nivel micro sau macro, dezvoltarea unui portofoliu de idei care răspund temelor și nevoilor culturale majore ale orașului, încurajarea ideilor de proiecte inter/transdisciplinare care propun noi perspective și moduri de acțiune, cu impact pe termen lung și, nu în ultimul rând, dezvoltarea unei rețele și a unui mecanism de implementare și susținere financiară a celor mai bune idei în colaborare cu alți operatori și finanțatori publici sau privați. Alături de aceste obiective prioritare, noul mecanism de sprijin încurajează adresarea în subsidiar și a altor obiective subordonate Strategiei Culturale a Municipiului București 2016-2026.

Ideile propuse vor răspunde, în mod specific, cel puțin uneia din următoarele teme ale programului „București RE:imaginat”:

• REconectarea afectivă a locuitorilor Bucureștiului la orașul în care trăiesc prin proiecte participative, colaborative;
• REcuperarea spațiului public de către locuitorii orașului prin proiecte care propun modalități noi de folosire a spațiului public;
• REdescoperirea istoriei orașului prin proiecte care documentează și pun în valoare istoria orașului, a cartierelor sau a locuitorilor orașului;
• REinventarea / REconectarea digitală prin proiecte care utilizează noile tehnologii digitale sau multimedia ca instrument de reconectare a locuitorilor cu orașul;
• REciclarea, REfolosirea, REsponsabilitatea față de mediu prin proiecte care au în vedere aspectele legate de mediu și dezvoltare sustenabilă.

Programul se adresează domeniilor culturale care includ, dar nu sunt limitate la: arte vizuale, arte performative, arhitectură, peisagistică, arte digitale, educație culturală, intervenție artistică.

Apelul este deschis exclusiv persoanelor fizice sau grupurilor de persoane active în viața creativă din București, care pot face dovada activității culturale, artistice, educaționale prin prezentarea unui portofoliu din care să reiasă experiența sa în domeniile enumerate mai sus. În cazul solicitanților cu o experiență mai mică de un an, se va lua în considerare voluntariatul în cadrul unor programe și proiecte din domeniile enumerate, însoțit de o scrisoare de recomandare.

Prezentul apel se va desfășura în trei etape: depunerea, selectarea ideilor și acordarea burselor (octombrie – decembrie 2021), Incubatorul de idei (ianuarie-februarie 2022) și Târgul de idei: prezentarea publică a ideilor selectate (martie 2022).

Proiectele pot fi înscrise până la data de 27 noiembrie 2021, ora 15.00, prin e-mail, la adresa bursedeidei@arcub.ro. Lista documentelor necesare înscrierii este disponibilă pe arcub.ro în secțiunea Finanțare – Burse de idei. Selecția ideilor finaliste din cadrul programului va fi anunțată pe 7 decembrie 2021.

Lista documentelor necesare pentru înscriere, Regulamentul de finanțare, Calendarul programului, precum și lista membrilor comisiei de evaluare sunt disponibile pe site-ul ARCUB, secțiunea Finanțare – Burse de idei.

#Dostoievski200 – Zilele marelui scriitor rus la Iași

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, partener al Centrului Rus de Știință și Cultură – Casa Rusă din București, alături de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, invită publicul să viziteze, la Palatul Culturii, în perioada 2 – 14 noiembrie 2021, o expoziție a Muzeului „Dostoievski” din Sankt Petersburg, consacrată vieții și operei marelui scriitor.

În noiembrie 2021, se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui clasic al literaturii universale, scriitorul Feodor Mihailovici Dostoievski, autor al unor opere celebre, precum „Crimă și pedeapsă”, „Frații Karamazov”, „Idiotul”, „Demonii”, „Jucătorul”.

Expoziția „Viața și opera lui Dostoievski” este găzduită de Muzeul de Istorie a Moldovei.

Desfășurat sub genericul #Dostoievski200 – Zilele marelui scriitor rus la Iași, programul cuprinde și o serie de proiecții de film, publicul având ocazia să vizioneze și să discute despre cele mai bune creații cinematografice inspirate de operele sale. Proiecțiile vor avea loc în Sala „Ștefan Procopiu”, după cum urmează:

• 10 noiembrie, ora 14.30, „Idiotul” (regia I. Pyriev, 1958; durata: 1h 55’59”);
• 11 noiembrie, ora 14.30, „Umiliţi și obidiţi” (regia A. Eshpai, 1991; durata: 1h 47′ 58″);
• 12 noiembrie, ora 14.30, „Nopți albe” (regia I. Pyriev, 1959; durata: 1h 32′ 01″).

Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile. Participarea se face respectând normele în vigoare la data desfășurării evenimentului.

În curând în librării: Secolul singurătății de Noreena Hertz

Secolul singurătății este una dintre cele mai bune cărți ale anului conform publicațiilor Wired și The Daily Telegraph și, potrivit Inc., una dintre cele mai bune 25 de cărți ale speakerilor TED.

Rezultat a peste zece ani de cercetare, Secolul singurătății ne arată cum dependența de tehnologie, schimbările majore de la locul de muncă și deceniile de politici publice care au pus pe primul loc interesele de grup, iar nu binele general, ne-au afectat comunitățile și ne-au făcut să fim mai izolați ca niciodată.  Distanțarea socială poate deveni punctul de cotitură al luptei noastre împotriva epidemiei de singurătate, iar Noreena Hertz propune în Secolul singurătății o viziune limpede cu privire la ce avem de făcut pentru a vindeca această lume dezbinată.

Noreena Hertz, scriitoare, profesor universitar și om de televiziune, este în prezent, conform publicației The Observer, „unul dintre cei mai influenți lideri de opinie“, iar Vogue o consideră „una dintre cele mai puternice femei din zilele noastre“. Articolele ei apar în publicații de renume, precum The New York Times, The Washington Post, The Wall Street Journal, The Guardian, The Financial Times, Die Zeit, El País, The South China Morning Post. E invitată adesea în emisiuni TV de referință la CBS, BBC și NHK și a fost creatoarea și gazda a patru documentare pentru televiziune. De asemenea, este gazda unei emisiuni la cea mai importantă companie de radiodifuziune din Statele Unite, SiriusXM, și redactor economic la ITV, cel mai important post de televiziune comercial din Marea Britanie. Noreena Hertz are un doctorat la Cambridge University și un MBA la Wharton School de la Pennsylvania University. După ce a predat zece ani la Cambridge, în 2014 a ajuns la University College London, unde este profesor onorific la Institutul pentru Prosperitate Globală. Ea oferă de asemenea consultanță mai multor corporații și face parte din consiliul Warner Music Group. Cărțile ei, The Silent Takeover, The Debt Threat și Eyes Wide Open, au fost publicate în peste 20 de țări.

Deschiderea expoziției „Partituri metalice. Cutii muzicale din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României”

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunţă deschiderea microexpoziţiei „Partituri metalice. Cutii muzicale din colecțiile MNIR”. Proiectul expoziţional se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi va fi accesibil publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Microexpoziția prezintă istoria cutiilor muzicale și surprinde atmosfera de final de secol XIX, prin cântecele ce pot fi ascultate, mecanismele ce pot fi văzute funcționând sau detalii legate de gusturile muzicale din epocă. Apariția acestei noi forme de divertisment in vogue, după cum constata revista Science în 1888, a însemnat încercarea de a recrea execuția muzicianului printr-un mecanism elaborat, concentrând emoția trăită în sălile de spectacol și aducând-o în interiorul căminului, printr-un instrument accesibil pentru un public mai larg.

Finalul de secol XIX, perioada în care cutia muzicală a devenit o industrie, se reflectă în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, prin prezentarea atât a două principale tipologii de mecanisme, cea cu cilindru și cea cu disc de metal, dar și a celor doi poli ai Europei care au stat la baza realizării de cutii muzicale, spațiul elvețian și cel german. Cutia muzicală cu cilindru, care poartă eticheta Musique de Genève, a fost produsă de Nicole Frères. Cutia muzicală putea reda 6 cântece, care puteau fi notate pe etichetă alături de seria cutiei muzicale. Înființată la Geneva în 1814 de François Nicole, firma Nicole Frères a îmbunătățit calitatea cutiilor muzicale cu cilindru, adăugând noi elemente, cum ar fi mici tobe, clopoței.

Symphonion, cutia muzicală care folosește discuri metalice, a fost realizată de compania care a brevetat această invenție. Folosirea acestui sistem a conferit o deosebită versatilitate acestui instrument prin posibilitatea de a reda orice tip de muzică. Discurile ce aparțin acestei cutii muzicale cuprind de la valsuri, Polka Mazurka, până la cântece românești cum ar fi Battuta (Danțu Național) sau Hora Moldovenească (Hora Moldoveanca). De asemenea, toate prezintă numărul de serie și au marcat pe acestea Breveté SGDG (Breveté Sans Garantie Du Gouvernement). Compania Symphonion se remarcă prin diversitatea de tipuri, stiluri și modele produse. Compania a fost, de asemenea, un pionier în utilizarea motoarelor electrice în cutiile muzicale cu discuri, primul model echipat cu un motor electric fiind promovat în 1900.

Trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra acestor intrumente, care au necesitat lucrări de conservare și restaurare pentru a-și păstra calitatea sunetului. Restaurarea cutiilor muzicale a urmărit îndepărtarea semnelor timpului de pe aceste instrumente apreciate și care au fost intens folosite. Protejarea cutiilor de rezonanță și a mecanismelor cutiilor muzicale au asigurat funcționalitatea acestora, ceea ce a determinat ca la peste un secol distanță să poate fi recreată atmosfera din perioada Belle Époque.

Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 29 octombrie –  25 noiembrie 2021, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică.

Colecție despre procesul creativ în metafore, la Celula de artă

Până pe 15 noiembrie, la galeria neconvențională Celula de artă, artistul Semantix deschide ușa secretă care duce până în spatele creației, în colecția Motion Madness ce surprinde ideile care se transformă ulterior în lucrări de artă și procesele creative într-o serie de metafore vizuale. Invitați la Motion Madness sunt bine-cunoscutul artist muralist IRLO și Eli Stancu, vernisajul va avea loc pe 1 noiembrie la ora 19:00 iar expoziția se poate vedea la orice oră în spațiul de pe Bd. Carol, nr. 53.

Pornind de la premisa că, intrinsec, creația este un motor neuronal perpetuu, Semantix își dorește să surprindă în lucrările sale de artă digitală momentul zero, gândul care a dat naștere contextului necesar creației.

„Sunt un om care prezintă lumea într-un mod misterios, unii spun că e întunecat, alții că e colorat dar, dacă nu ești în mintea mea, ai liberul arbitru și puterea de a alege. Sunteți liberi să vă creați propria poveste, dar ideea este să lăsați imaginile create de mine să vă fie regizorul. Pentru alte metafore, vă rog să scanați imaginația.”, spune artistul.

Celula de artă este reprezentată de un spațiu cu deschidere stradală, ce își propune să permită lucrărilor să evadeze din spațiul clasic al galeriei pentru a interacționa cu un public nou, care nu obișnuiește să participe la vernisaje și astfel, pentru ca nu mai există o barieră fizică și temporală între obiectul de artă și privitor, se crează un dialog liber, direct și nonconformist.

Galeria vine în sprijinul creaţiei contemporane în ariile tematice ale artelor vizuale și încurajează dezvoltarea de noi forme de expresie artistică accesibilă la orice oră pentru publicul stradal. Cu o prezență de ~ 4 ani (2017 – 2021) pe scena artei din București, Celula de artă a susținut ~70 evenimente (expoziții, performance-uri, live-uri) și a influențat modul de percepție în ceea ce privește expunerea obiectelor sau actelor artistice în fața publicului.

CinémaLITT, de la literatură română la cinema, cu prezentări de Horea Lapteș

Numeroşi regizori, inspirându-se din literatură, au încercat imposibilul: să retranscrie o lume imaginară şi imaterială, în care fiecare cititor este un personaj care înregistrează, pornind de la propriile experienţe, o realitate personală. O provocare pentru iubitorul de operă literară în faţa unui punct de vedere particular, în timp ce printre cuvinte plutesc mii de nuanţe.

ICR Paris doreşte să împărtăşească cu publicul său aceste filme inspirate din literatură, care şi în prezent încântă spectatorii, propunând momente de reflecţie asupra unor subiecte nuanţate, precum modul de viaţă tradiţional, ţăranul român, anii de război, comunismul, fenomenul migraţiei şi întoarcerile acasă, tradiţiile şi superstiţiile româneşti, un amestec deci de elemente decisive, care au schiţat sentimente şi emoţii specifice, iubirea, curajul, curiozitatea, suferinţa, speranţa, melancolia şi mai ales dorul specific românilor.

Fiecare film va avea o introducere făcută de cineastul Horea Lapteş.

• Moromeţii 1, r.: Stere Gulea, după romanul Moromeții de Marin Preda | Dată proiecţie: 9 noiembrie 2021, ora 19
• Moromeţii 2, r.: Stere Gulea, după romanul Moromeții de Marin Preda | 11 noiembrie 2021, ora 19.00
• Parking, r.: Tudor Giurgiu, după romanul Apropierea de Marin Mălaicu-Hondrari | 16 noiembrie 2021, ora 19.00
• Tinereţe fără tinereţe, r.: Francis Ford Coppola, după nuvela Omul fără vârstă de Mircea Eliade | 18 noiembrie 2021, ora 19.00
• Europolis, r.: Corneliu Gheorghiţă, film inspirat de proza scriitorului Jean Bart | 22 noiembrie 2021, ora 19.00 Cu prezenţa regizorului Cornel Gheorghiţă.
• Reconstituirea, r.: Lucian Pintilie, după nuvela Reconstituirea de Horia Pătraşcu | 23 noiembrie 2021, ora 19.00
• Pădurea spânzuraţilor, r. Liviu Ciulei, după romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu | 25 noiembrie 2021, ora 19.00