Un debut de excepție pentru adolescenta Yeliz Mustafa, alături de Matei Saizescu, Tudor Chirilă, Judith State, Elias Ferchin, Turchian Nasurla și Amuly

Kîzîm, noul film al lui Radu Potcoavă, își lansează astăzi posterul oficial și trailerul, aducând în prim-plan, pentru prima dată, o poveste inspirată din comunitatea tătară din România. Realizat după scenariul semnat de Elias Ferchin, cunoscut actor, regizor și scenarist de origine tătară, filmul marchează debutul în lungmetraj al tinerei Yeliz Meryem Mustafa.

Yeliz joacă rolul Seldei, o adolescentă de 15 ani dintr-o familie tradițională de tătari din Constanța, care vrea să-și trăiască liber cei mai frumoși ani de liceu, dar se luptă cu prejudecățile părinților despre modul în care ar trebui să urmeze tradițiile. O seară alături de prieteni și de iubitul ei, Tudor (Matei Saizescu), se transformă într-o aventură periculoasă, iar o ceartă cu părinții (Elias Ferchin, Turchian Güzin Nasurla) o determină să-și piardă încrederea în sprijinul și înțelegerea lor.

Tudor Chirilă și Judith State sunt Adi și Cristina, părinții lui Tudor (iubitul Seldei). Cunoscutul trapper Amuly are o apariție extraordinară, în rolul lui Mihai, fiul lui Adi (Tudor Chirilă). Din distribuție mai fac parte  Anastasia Udrea, Luca Adrian Fieraru, Tudor Milan Palade, Elias Bogdan Farcaș, Marian Capotă, Gabriela Valentir și mulți alții.

„Îmi plac foarte mult poveștile cu adolescenți în general și coming-of-age-urile în mod deosebit. Cred că în fiecare film al meu există fie un copil, fie un adolescent care are probleme de maturizare – iar asta cred că e o temă care vă rămâne mereu fresh.

Kîzîm este povestea Seldei, o fată de 16 ani din Constanța, aflată în acel prag frumos, dar și extrem de dificil dintre copilărie și maturitate. Și, mai mult, este de etnie tătară – o provocare foarte plăcută pentru mine de a investiga astfel cât de relevante mai sunt tradițiile etnice în ziua de astăzi, pentru un adolescent.

E prima oară când regizez un film vorbit parțial în altă limbă decât română (și anume tătara), prima oară când filmez o rugăciune din Coran, prima oară când am ascultat muzica tătărească, prima oară când am intrat în rutina zilnică a unei familii aparținând acestei etnii”, a declarat regizorul Radu Potcoavă.

Distribuit de Forum Film, lungmetrajul Kîzîm va intra în programul cinematografelor din România din 24 februarie. Liviu Mărghidan semnează imaginea filmului, iar Tudor Chivulescu a realizat montajul. De sunet s-a ocupat Mihai Bogos, de scenografie Bogdan Ionescu, iar de costume Francisca Vass. Muzica filmului este semnată de Alin Zăbrăuțeanu.

Kîzîm a fost produs de Ruxandra Flonta și Liviu Mărghidan (Scharf Film Production) și realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

Bucharest Jazz Club: #4 O seară cu Berti Barbera și Nicu Patoi

Nu se putea un început de an muzical mai bun decât un concert la Goethe Institut, mai exact în intimitatea clubului organizat de Sebastian Burneci. Berti Barbera și Nicu Patoi, doi artiști care formează un act unic pe scena noastră revin cu chef de cântat pentru o seară în care știu să facă ce știu mai bine: să celebreze mari reușite muzicale, aranjate pentru formula de duet.

Vom avea ocazia să ne delectăm cu un repertoriu care cuprinde cultura pop de la blues la Beatles, cu un set de piese interpretate in felul lor unic.

Așadar, special pentru o seară, vineri 23 ianuarie, Berti Barbera și Nicu Patoi au pregătit câteva piese preferate, ca un omagiu adus artiștilor care au schimbat muzica pentru totdeauna.

Programul clubului începe la ora 19.00 și se termină la ora 21.30.

– 19.00 Se deschid ușile și barul Gramofon Wine

– 19.30 – 20.30 Setul live – O seara cu Berti Barbera și Nicu Patoi

– 20.30 – 21.30 Prima auditie absoluta a discului Platonic Band 360 A Circle of Time

Bucharest Jazz Club este un proiect cultural demarat de trompetistul Sebastian Burneci și susținut de Goethe-Institut și Radio România Muzical. Planul clubului este să ofere publicului bucureștean unele dintre cele mai consistente și interesante proiecte de jazz contemporan și muzică improvizată într-un cadru propice, special amenajat pentru sesiunile muzicale creative, astfel încât atât actul artistic cât și confortul audienței să fie la cel mai înalt nivel. Gazda clubului va fi Sebastian Burneci căruia i se vor alătura atât artiști autohtoni cât și invitați internaționali a căror participare vă fi susținută de institutele culturale ale țărilor de proveniență. Seria de concerte lunare se va desfășura sub titulatura Stagiunea de Jazz a Goethe-Institut cu Sebastian Burneci

Premiul Scena.ro pentru 2025 și lansarea numărului special Tadeusz Kantor

Luni, 26 ianuarie, de la ora 19.00, la sala Studio Gabroveni a Teatrului Mic, are loc la București un dublu eveniment Scena.ro: înmânarea Premiului Scena.ro pentru 2025 și lansarea numărului 70 al revistei, care include un dosar special dedicat personalității regizorului polonez Tadeusz Kantor. Lansarea va fi susținută de Oana Cristea Grigorescu, redactoare-șefă adjunctă a Scena.ro, și Pawel Rutkowski, din partea Institutului Polonez, care a sprijinit apariția numărului 70 al revistei.

Premiul Scena.ro a fost inițiat în urmă cu trei ani, într-un moment definit de confuzia valorilor în teatrul românesc, în care dimensiunea comercială prevalează tot mai mult, un moment în care prezervarea unui status quo care a erodat dimensiunea etică a ecosistemului teatral pare uneori o miză mai importantă decât rolul teatrului în societate. Ne propunem să atragem atenția asupra unor personalități și/sau colective care au dovedit constant de-a lungul timpului curajul și perseverența de a susține un demers esențial pentru dezvoltarea scenei românești.

Un grup alcătuit din colaboratorii constanți ai revistei: Miruna Runcan, Mirella Patureau, Florentina Bratfanof, redactoarea șefă adjunctă Oana Cristea Grigorescu și redactoarea-șefă, co-fondatoare a revistei, Cristina Modreanu, a făcut mai multe propuneri, alegând pentru Premiul Scena.ro pe 2025 o personalitate unică a teatrului românesc, o voce distinctă a dramaturgiei europene, scriitoarea și dramaturga – Alina Nelega.

Premiul revistei Scena.ro are o valoare de 1000 euro și va fi înmânat pe 26 ianuarie 2026, de la ora 19.00 la sala Gabroveni a Teatrului Mic, cu ocazia prezentării spectacolului Între noi totul e bine de Dorota Maslowska, regia Slava Sambriș, o producție a Teatrului „Alexie Mateevici” din Chișinău. Turneul spectacolului la București este posibil cu sprijinul Institutului Polonez și organizat în parteneriat cu Teatrul Mic.

Alex Koo (Belgia/Japonia) – în premieră în România

Alex Koo este starul pianului belgian de jazz, cu premii, acolade și recenzii în publicații prestigioase din Statele Unite și Europa. Lăudat ca fiind „uimitor de original” de Downbeat Jazz Magazine, este cunoscut pentru o muzică ce transcende granițele, îmbinând jazz, indie, muzica clasică contemporană și muzica de film cu o libertate inovatoare. Impecabil tehnic, atrage atenția prin tușe surprinzătoare (nostalgicii concertelor lui Harry Tavitian se vor entuziasma văzându-l), iar compozițiile sale sunt puternice, pline de energie și amintesc de muzica filmelor americane de acțiune din anii ’70.

Alex Koo va concerta în premieră în România în noiembrie și va prezenta proiectul său „Studii pentru pian”, realizat la comanda BOZAR Bruxelles, în care arată cum pasiunea pentru jazz și muzica clasică se îmbină perfect – un aliaj între Debussy, Chopin, Reich și Rahmaninov, pe de o parte, și Keith Jarrett, Craig Taborn, Brian Eno și Philip Glass, pe de altă parte.

Fiu al unui misionar belgian trimis în Japonia în anii șaptezeci și al unei activiste japoneze pentru pace, Alex Koo refuză să fie încadrat în vreo categorie tradițională. „Alex Koo sfidează orice categorizare”, scrie Jazzthetik. Concertul este programat joi 22 ianuarie, orele 19:00, la Pavilion Goethe, Calea Dorobanților 32.

TAG EDU | Muzica din Jocuri cu Cosmin Mîrza

Cu o experiență de 15 ani în sound design și compoziție de muzică pentru jocuri, Cosmin Mîrza vine la București pentru o serată dedicată întâlnirii cu cei care îi împărtășesc pasiunea și vor să exploreze posibilitatea unei astfel de meserii, joi, 22 ianuarie, la Arcub în contextul The Art of the Game.

Cosmin Mîrza este singurul sound designer de pe scena locală expus în sala dedicată creatorilor români din TAG, iar creațiile lui pot fi ascultate în expo până pe 1 martie. Autodidact pasionat de psihologie și extratereștri, Cosmin și-a propus să lucreze cu toate studiourile din România (WIP), iar filosofia lui de business este „valoarea se oferă înainte de a fi cerută”. Mai precis, Cosmin este un sprijin real pentru comunitatea de game dev, în special pentru scena indie, foarte prezent și activ în contexte educaționale sau de dezvoltare comunitară (meetups, festivaluri, workshops).

Printre jocurile semnate de el ca și compozitor se numără Door Kickers 2 (KillHouse Games), Bullet Noir (WOLCEN Studio), Urban Strife (White Pond Games), iar ca sound designer Ghost Recon Frontline (Ubisoft), Trinity Fusion (Angry Mob Games), Breachway (Edgeflow), Robo Revenge Squad (Rikodu).

Preferatele lui ca muzică și sunet sunt Diablo IV, Far Lone Sails, Firewatch, Subnautica, Overwatch, Escape from Tarkov.

Spectacolul de teatru „Dragi părinți” revine cu o reprezentație suplimentară, luni, 19 ianuarie 2026, de la ora 17:00, pe scena mare a Teatrul Național București.

„Dragi părinți”, reprezentație specială la cererea publicului, pe scena TNB în ianuarie

„Dragi părinți”, reprezentație specială la cererea publicului, pe scena TNB în ianuarie

Dragi părinți

12 Ianuarie 2026, 00:35

Spectacolul de teatru „Dragi părinți” revine cu o reprezentație suplimentară, luni, 19 ianuarie 2026, de la ora 17:00, pe scena mare a Teatrul Național București.

Datorită cererii mari de bilete și a epuizării acestora pentru reprezentația de la ora 20:00, comedia ce îi reunește în distribuție pe actorii Carmen Tănase, Marius Manole, Medeea Marinescu, Marius Bodochi, Șerban Pavlu, se bucură de o reprezentație în plus, în aceeași zi.

„Dragi părinți” de Emmanuel Patron și Armelle Patron este una dintre acele comedii contemporane care pornesc de la un pretext aparent lejer și ajung, aproape pe nesimțite, în miezul unor teme extrem de sensibile și actuale.

Povestea începe cu o situație recognoscibilă și aparent banală, părinții își convoacă cei trei copii adulți pentru un anunț important. De aici, textul se transformă rapid într-un joc de oglinzi emoționale, în care iubirea, resentimentele, frustrările și așteptările nespuse ies la suprafață cu o luciditate tăioasă. Ce părea o întâlnire de familie se dovedește a fi un adevărat test de loialitate, maturitate și sinceritate.

Unul dintre marile atuuri ale piesei este felul în care umorul inteligent coexistă cu momente de disconfort profund. Replica amuzantă este adesea urmată de o tăcere grea, iar râsul se blochează exact acolo unde publicul se recunoaște.

„Dragi părinți” vorbește despre raportul dintre generații, despre dependență emoțională, despre bani, moșteniri și iubire condiționată, fără să moralizeze și fără să ofere soluții facile.

În esență, „Dragi părinți” este o comedie amară despre familie, despre ceea ce ne leagă și despre ceea ce ne rănește cel mai tare tocmai pentru că vine de la cei mai apropiați. Este genul de spectacol din care pleci râzând și ajungi acasă gândindu-te serios la propriii părinți, la propriii copii și la lucrurile pe care nu le-ai spus niciodată.

Textul semnat de Emmanuel Patron și Armelle Patron a devenit rapid un succes de public tocmai pentru că vorbește despre lucruri pe care aproape toată lumea le trăiește, dar rar le spune cu voce tare, relația cu părinții, tensiunile dintre frați, iubirea amestecată cu dependență și interese materiale.

În Franța, spectacolul s-a bucurat de săli pline și prelungiri succesive de reprezentații, fiind reluată în mai multe stagiuni, semn clar că nu este vorba despre un „hit de moment”, ci despre un text care rămâne relevant. Publicul a reacționat imediat la echilibrul dintre comedie accesibilă și subtext emoțional profund.

La mulţi ani, Carmen Tănase!

O actriţă puternică, spectaculoasă, un om generos şi cald, Carmen Tănase îşi aniversează azi ziua de naştere. Îi mulţumim pentru energie, prietenie şi inspiraţie şi îi dorim sănătate, un an plin de veşti bune şi bucurii!

Concertele anului 2026: Metallica, Chris Isaak, Russell Crowe și alte nume mari vin în România

Anul 2026 se anunţă unul excepţional pentru iubitorii muzicii din România, cu o ofertă bogată de concerte live ce vor avea loc pe scene din Bucureşti şi nu numai. Pe lângă nume consacrate ale scenei internaţionale, organizatorii au pregătit spectacole diverse care acoperă genuri de la rock şi pop până la evenimente cu personaje surpriză.

Printre cele mai aşteptate evenimente se numără concertul legendarei trupe Metallica, care va susţine un spectacol amplu pe Arena Naţională din Bucureşti pe 13 mai 2026. Show-ul face parte din turneul mondial M72 World Tour, iar Gojira și Knocked Loose sunt trupele care vor cânta în deschidere, oferind o producţie grandioasă cu scenă circulară amplasată în centrul arenei.

Un alt nume important confirmat pentru anul viitor este artistul american Chris Isaak, cunoscut pentru hituri precum Wicked Game, care va urca pe scena din Bucureşti pentru un concert ce promite o atmosferă intimă şi rafinată, îmbinând rock-ul clasic cu influenţe blues şi pop.

Actorul Russell Crowe, cunoscut în întreaga lume pentru rolurile legendare din „Gladiator”, „A Beautiful Mind” sau „Les Misérables”, vine în România pe 4 iulie, la Sala Palatului Spectacolul său va aduce un concept eclectic ce combină elemente de muzică live cu o prezenţă scenică neconvenţională.

Pe lângă aceste nume, programul muzical pe 2026 mai include şi artiști şi trupe locale şi internaţionale variate. Printre acestea se numără formaţii rock ca Iron Maiden, Bere Gratis şi Trooper, artişti precum Ovidiu Lipan Țăndărică, Richard Clayderman, Arash, Eros Ramazzotti sau celebra voce franceză Mireille Mathieu.

Calendarul concertelor începe încă din primele zile ale anului, cu evenimente ce acoperă diverse gusturi muzicale, de la spectacolul simfonic Viena, La Belle Époque la Opera Naţională Română și continuă cu recitaluri de jazz, pop şi rock într-un program ce promite să ţină ritmul vieţii culturale treaz pe tot parcursul anului, scrie Agerpres.

Un festival deschis tinerilor

La final de an, Classix Festival 2026 anunță câștigătorii burselor pentru artiștii emergenți, lansează castingul pentru roluri solistice și deschide apelul de voluntari

Classix Festival revine între 1 și 8 martie 2026, la Iași, și anunță debutul pregătirilor pentru noua ediție prin trei direcții-cheie: desemnarea câștigătorilor burselor Classix in Art 2026, lansarea castingului național pentru opera Vulpița cea isteață de Leoš Janáček și deschiderea apelului de voluntari pentru ediția din 2026.

Una dintre direcțiile-cheie Classix este programul de burse Classix in Art, dedicat susținerii creației emergente, inițiat de Asociația Industrii Creative, co-organizator al festivalului, cu sprijinul partenerului principal, BRD Groupe Société Générale.

Apelul lansat în această ediție a atras un interes semnificativ la nivel național, reunind 28 de proiecte înscrise din orașe și regiuni diverse ale României. Propunerile primite au reflectat o varietate de abordări artistice și o maturizare vizibilă a discursului creativ, ceea ce a făcut ca procesul de selecție să fie unul atent și riguros, construit în jurul criteriilor de calitate artistică, coerență conceptuală și relevanță interdisciplinară.

În urma selecției, au fost desemnați câștigătorii burselor Classix in Art 2026: Andrei Popovici (Iași) – Arte vizuale, Alina Tofan (București) – Artele spectacolului, Mariana Preda (Dâmbovița) – Muzică.

De la lansarea programului, în 2021, Classix in Art a susținut 18 proiecte artistice, oferind tinerilor creatori nu doar sprijin financiar, ci și un cadru de vizibilitate, dialog și experiment artistic. În ediția 2026, fiecare bursă are o valoare de 1.000 de euro, iar proiectele selectate vor fi dezvoltate în lunile următoare și prezentate publicului în cadrul Classix Festival 2026, într-un context curatorial care reflectă direcția contemporană și interdisciplinară a festivalului.

În aceeași linie de susținere a tinerilor artiști și de deschidere a scenei festivalului către nume tinere, Classix a lansat castingul național pentru producția operei Vulpița cea isteață de Leoš Janáček.

Evenimentul va avea loc pe 7 martie 2026, în cadrul Classix Festival, și este propus într-o variantă adaptată pentru copii și familii, cu libretul tradus și interpretat integral în limba română. Această formulă urmărește apropierea publicului tânăr de universul operei, printr-un format accesibil, care păstrează expresivitatea și forța muzicii originale.

Castingul este deschis studenților universităților publice de muzică din România și Republica Moldova, precum și absolvenților care au finalizat studiile nu mai devreme de promoția 2018. Rolurile disponibile sunt cele de soprană, mezzosoprană și bariton, selecția oferind tinerilor soliști șansa de a urca pe scena unui festival internațional și de a face parte dintr-o producție profesionistă.

Spectacolul va fi realizat alături de ansamblul Classix Collective, sub conducerea dirijorală a norvegianului Kristoffer Wøien. Înscrierile sunt deschise până la data de 15 ianuarie 2026, iar rezultatele castingului vor fi anunțate pe 20 ianuarie 2026.

De la prima ediție, Classix Festival a fost construit nu doar ca un spațiu de întâlnire artistică, ci și ca un cadru de implicare activă pentru tineri interesați de viața culturală și de organizarea evenimentelor. De-a lungul celor șase ediții desfășurate până în prezent, festivalul a înregistrat o cerere constant ridicată din partea tinerilor care și-au dorit să se implice activ, reunind peste 800 de voluntari prezenți în echipele Classix.

Pentru ediția din 2026, Classix deschide din nou apelul de voluntari, adresat tinerilor care își doresc să facă parte din echipa festivalului și să descopere din interior mecanismele unui eveniment cultural internațional. Voluntarii vor fi implicați în zone precum relația cu publicul, suport pentru artiști și invitați, organizare și logistică de festival, precum și în activități de comunicare și documentare.

Experiența de voluntariat în cadrul Classix Festival este gândită ca un proces de învățare și colaborare, bazat pe lucru în echipă, responsabilitate și contact direct cu artiștii, echipa de organizare și publicul. Apelul pentru voluntari face parte din angajamentul festivalului de a construi o comunitate activă și de a oferi tinerilor contexte reale de implicare culturală.

Înscrierile pentru voluntariat sunt deschise până la data de 25 ianuarie 2026, iar selecția se va realiza pe baza formularului disponibil pe website-ul oficial al festivalului, classixfestival.ro

În paralel cu aceste demersuri, programul concertistic al Classix Festival 2026 începe să se definitiveze, publicul putând descoperi deja o parte dintre titlurile care conturează direcția artistică a ediției, Art & Mind.

Pe 2 martie, concertul Voces del Amor va avea loc la Casa de Cultură a Studenților, urmat pe 3 martie de Rhapsody in Motion, găzduit în aceeași locație. Pe 4 martie, publicul este invitat la Palatul Culturii pentru concertul Love Frequencies, iar pe 5 martie, In Between se va desfășura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Ziua de 7 martie aduce la Sala Unirii – Cinema Victoria atât spectacolul pentru copii Vulpița cea isteață, cât și concertul The Sound of Us. Ediția se va încheia pe 8 martie, cu concertul de gală La Bellezza, programat la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Expoziția tematică „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici”, la Palatul Suțu

Vineri, 23 ianuarie, ora 17.00, vă invităm la vernisajul expoziției tematice „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici”, care va avea loc la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2).

Accesul la vernisaj este gratuit în limita locurilor disponibile. Expoziția se va putea vizita până la data de 7 iunie 2026 la Palatul Suțu. Program de vizitare miercuri-duminică, 10.00-18.00 (17.30 ultima intrare).

Expoziția aduce împreună numeroase piese de ceramică produse în patru ateliere moderne de olărie din țară, care au funcționat în primele decenii ale secolului XX: Domeniile Coroanei Regale, Troița, Gheorghe Niculescu și Frații Tompa. Vor fi expuse ulcioare, farfurii, talere, sfeșnice sau ploști din ceramică păstrate în colecțiile Muzeului „Dr. Nicolae Minovici”. Alături de prezentarea bunurilor culturale, variate ca morfologie și decor, demersul expozițional țintește către recuperarea istoriei acestor ateliere și fabrici, a modului lor de funcționare, precum și a rolului jucat în procesul de modernizarea tehnicilor de realizare a ceramicii.

Încercând să răspundă noilor gusturi și cerințe ale clientelei urbane, care redescoperea arta populară grație atmosferei culturale fervente a perioadei amintite, atelierele au combinat mai multe surse de inspirație din tradițiile locale, realizând piese deosebite, cu un decor modernizat. Contribuind la crearea unor arte aplicate cu specific românesc – proiect major al epocii – artizanii au folosit elemente de ornamentică tradițională, precum și formule ale Artei 1900 sau inovații proprii. Totodată, formele produselor au rămas strâns legate de funcționalitate acestora.

Produsele create de artiștii și meșteșugarii care au lucrat la atelierele Domeniile Coroanei de la Cocioc-Periș, Troița (găzduit de Fabrica Rüffer în 1921) și Gheorghe Niculescu din capitală, respectiv, la fabrica Frații Tompa din Turda au fost expuse și premiate atât în țară cât și în străinătate, în cadrul expozițiilor menite să reflecte progresul artistic și industrial național. Sporirea producției a dus, în unele cazuri, la crearea mai multor puncte de desfacere interne și peste hotare, și, consecutiv, la creșterea economiei românești.

100 de ani de la vizita istorică a Reginei Maria a României în America de Nord – „Prietenii nebănuite”

Muzeul Național al Țăranului Român, Institutul „Frații Golescu” și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina au onoarea de a invita publicul și reprezentanții mass-media sâmbătă, 17 ianuarie 2026, la un eveniment aniversar de excepție, dedicat împlinirii a 100 de ani de la vizita Reginei Maria a României în Statele Unite ale Americii – unul dintre cele mai strălucite momente de diplomație culturală din istoria modernă a României.

Vizita din 1926 a Reginei Maria în America de Nord a reprezentat un moment de glorie neegalat pentru Regatul României și un motiv de mândrie pentru întregul popor român, „de la opincă până la vlădică”. Suverana a fost un veritabil ambasador al demnității, culturii și identității românești, cucerind inimile publicului american prin frumusețe, grație, inteligență și o extraordinară forță morală.

Pe parcursul unei călătorii extenuante de peste 16.094 km (10.000 de mile terestre), Regina Maria a demonstrat o energie și o dăruire remarcabile. A vorbit, a zâmbit și a inspirat mulțimi impresionante de oameni veniți să o întâmpine, fiind constant înconjurată de presa americană și primită cu onoruri deosebite în importante centre universitare. A vizitat triburi amerindiene, a onorat biserica ortodoxă a românilor din America, precum și sinagoga frecventată de evreii originari din România, oferind un exemplu rar de deschidere, respect și dialog intercultural.

Totodată, Regina Maria a contribuit la promovarea patrimoniului artistic românesc, dăruind obiecte de artă Muzeului din Maryhill și Muzeului de Artă din San Francisco, consolidând astfel legături culturale durabile între România și America de Nord.

Evenimentul aniversar va include proiecția filmelor realizate în anul 1926, în timpul vizitei istorice, precum și intervențiile unor invitați de prestigiu: Virgil Nițulescu, Director General / Manager al Muzeului Național al Țăranului Român, Maria Capelos, jurnalist, Constantin Corneanu, istoric, Mihai Nicolae, Institutul „Frații Golescu”.

Sofia’s Last Ambulance, la Centrul Cultural German din Bucureşti

Vineri 16 ianuarie, orele 19:00, Institutul Goethe din Bucureşti, vă invită să vizionaţi filmul „Sofia’s last ambulance”, un documentar observațional despre fragilitatea empatiei în fața colapsului sistemului sanitar bulgar.

Într-un oraș în care 13 ambulanțe se străduiesc să deservească 2 milioane de oameni, Krassi, Mila și Plamen sunt eroii noștri improbabili: fumători înrăiți, plini de umor, salvând vieți fără încetare, împotriva tuturor șanselor. Însă presiunea unui sistem defect își pune amprenta umană: cât timp vor mai putea salva vieți înainte de a-și pierde empatia?

Ultima ambulanță a Sofiei a avut premiera în cadrul celei de-a 51-a ediții a Semaine de la Critique (Critics’ Week) la Festivalul de Film de la Cannes 2012, unde a câștigat nou înființatul Premiu France 4 Visionary (France 4 Prix Révélation). A fost al doilea documentar care a concurat vreodată în cei 51 de ani de existență ai secțiunii.

Regizorul filmului, Ilian Metevm a crescut în Bulgaria și Germania, urmând o carieră de violonist clasic. În 2008 a absolvit National Film and Television School din Marea Britanie. Ultima ambulanță a Sofiei (2012) este primul său lungmetraj.

Al doilea său lungmetraj, 3/4 (2017), o poveste de familie, a avut premiera la Festivalul de Film de la Locarno, unde a obținut Leopardul de Aur (Cineasti del Presente).

Lucrările lui Ilian au fost difuzate și lansate în cinematografe în numeroase țări. Ele au fost prezentate la Museum of Modern Art din New York și au fost distinse cu 45 de premii.