Vulturu 25 – Expoziție colectivă de artă plastică

Muzeul Național al Țăranului Român, Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea) și Dr. Adrian Balaban vă invită joi, 12 februarie 2026, ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției colective de artă plastică intitulată Vulturu 25.

Expoziția reunește lucrările realizate în cadrul celei de-a V-a ediții a Taberei de Creație Artistică Maliuc, desfășurată în anul 2025, și prezintă creațiile artiștilor: Elida Veronica Buftei (Butuc), Grigore Carată, Elena Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Mihai Moldovanu, Gheorghe Mosorescu, Veronica Oancea, Traian Oancea, Victoria Țăroi Galbenu.

De la debutul său în 2021, Tabăra de Creație Artistică Maliuc s-a afirmat ca un proiect de referință în peisajul cultural românesc, oferind artiștilor profesioniști un cadru de creație autentic, profund ancorat în peisajul spectaculos al Deltei Dunării. De-a lungul a cinci ediții consecutive, tabăra a celebrat frumusețea acestui spațiu unic, transformat într-o sursă inepuizabilă de simboluri, forme, culori și emoții, lăsând în urmă o moștenire artistică valoroasă.

Într-o epocă dominată de efemer, Maliuc a oferit un spațiu durabil pentru dialog artistic, colaborare și o relație vie cu natura. Proiectul a fost conceput de Dr. Adrian Balaban, la sugestia artistului Ion Drăghici, și realizat în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea), Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Primăria Comunei Maliuc.

Cea de-a cincea ediție, desfășurată în iunie 2025, a reconfirmat angajamentul taberei față de excelența artistică și valorizarea patrimoniului natural și cultural. Cei nouă artiști participanți au explorat vizual satul Vulturu și împrejurimile sale, iar vernisajul în aer liber a constituit un moment de deschidere către comunitatea locală, subliniind legătura profundă dintre artă, peisaj și oameni. Lucrările realizate alcătuiesc expozițiile prezentate la Muzeul de Artă din Tulcea (decembrie 2025) și la Muzeul Național al Țăranului Român (februarie 2026).

De-a lungul celor cinci ediții, numeroși artiști au contribuit la conturarea identității Taberei Maliuc, unii revenind constant și consolidând spiritul de continuitate și colaborare care definește acest proiect.

De la o primă expoziție locală la o prezență constantă în importante spații muzeale din București, Tabăra de Creație Artistică Maliuc a devenit un punct de convergență pentru artiștii români, o celebrare a Deltei Dunării și o dovadă a modului în care arta poate uni comunități și inspira generații.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Tancred Bănățeanu, în perioada 12 februarie – 1 martie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” vă invită într-o incursiune fascinantă în lumea muzicală a lui Johann Strauss-fiul și a lui Emmerich Kálmán

Programul lunii februarie cuprinde șapte reprezentanții ale celor mai iubite spectacole de operetă din întreaga lume – Voievodul țiganilor, Sânge vienez și Liliacul – pe muzica vibrantă a lui Johann Strauss – fiul, alături de Prințesa Circului – pe ritmuri tradiționale maghiare, în nota personală a lui Emmerich Kálmán.

Anul trecut, Teatrul de Operetă a sărbătorit bicentenarul nașterii lui Johann Strauss oferindu-i publicului spectator festivalul Re:Strauss. A fost ocazia ideală pentru o premieră inedită: Sânge vienez, un spectacol creat cu economie de mijloace și foarte multe idei regizorale semnate de Rareș Zaharia.

Succesul peren al Voievodului țiganilor se datorează frumuseții muzicii lui Strauss. După 140 de ani de la premiera mondială, spectacolul sfidează cu umor tabuurile sociale.

Liliacul este o satiră socială inegalabilă, în care comicul de situații bagatelizează toate dramele vieții burgheze. Însă acest sarcasm al libretului este înnobilat de cea mai elegantă muzică scrisă vreodată de Strauss.

Povestea de dragoste din Prințesa circului este punctul de plecare al unei aventuri pe cât de incredibile, pe atât de amuzantă, din care nu lipsesc identitățile furate, personajele contrastante și lumi complet diferite. Este cocktailul muzical perfect preparat de Emmerich Kálmán.

Programul reprezentaţiilor în perioada imediat următoare este: Prințesa Circului – 12 și 13 februarie, ora 19.00, Sânge Vienez – 15 februarie, ora 18.00, Liliacul – 19 și 20 februarie, ora 19.00

Semnal editorial: Aşa să fie de Patrick Stewart

De la triumfurile sale pe scenă până la rolurile legendare de pe marile și micile ecrane, Sir Patrick Stewart a captivat publicul din întreaga lume și din mai multe generații, într-o carieră care se întinde pe parcursul a șase decenii.

Niciun alt actor britanic aflat încă în activitate nu se bucură de o asemenea varietate de roluri, de un respect universal și de o popularitate neîntreruptă, lucru demonstrat de rolurile sale emblematice – fie că vorbim despre căpitanul Jean-Luc Picard din Star Trek, de profesorul Charles Xavier din franciza de succes X-Men de la Marvel, de cei peste patruzeci de ani petrecuți în cadrul Royal Shakespeare Company, de adaptarea după Poveste de Crăciun de Charles Dickens sau despre rolurile sale din American Dad!, Ted, Extras și Blunt Talk, printre multe altele.

Acum, el își prezintă memoriile remarcabile: un portret revelator al unui artist animat de o voință neobosită, a cărui viață extraordinară – de la începuturile sale modeste în Yorkshire, Anglia, până când a ajuns pe culmile Hollywoodului și la recunoașterea mondială – se dovedește a fi o poveste la fel de exuberantă, definitorie și durabilă precum autorul însuși.

„Sunt atât de multe de spus despre Sir Patrick. Este un actor extraordinar, foarte plăcut de privit, extrem de amuzant și pregătit pentru orice. Este un om bun… plin de compasiune și sensibilitate, dar, așa cum veți descoperi citind această carte, cea mai mare calitate a sa ca ființă umană este faptul că este, pe deplin și fără scuze, el însuși“ – Whoopi Goldberg

„Viața timpurie a lui Patrick este o poveste dickensiană despre violență domestică și nenoroc, transformată de hazard și de câțiva oameni buni în destinul actorului admirat și iubit pe plan internațional. Scrie la fel de bine precum joacă: cu inteligență, adevăr și pasiune. Un nou triumf marca Stewart!“ – Sir Ian McKellen

Expozitia Iwajla Klinke – Hypnopomp. Prima expoziție a anului 2026 la Muzeul de Artă Contemporană, Muzeul Național Brukenthal Sibiu

Muzeul Național Brukenthal, prin Muzeul de Artă Contemporană, are plăcerea de a invita publicul la expoziția Hypnopomp semnată de artista germană Iwajla Klinke, la sediul de pe Strada Tribunei nr. 6, Sibiu.

Cu expoziția Hypnopomp, artista de origine germană Iwajla Klinke prezintă o instalație fotografică complexă, care se concentrează pe starea dintre somn și trezire – așa-numitul moment hipnopompic. În această stare de tranziție, în care percepția, memoria și imaginația se contopesc, Klinke îşi situează portretele enigmatice, încărcate de simbolism.

Fotografiile conduc vizitatorii printr-o colecție de personaje care devin „ghizi” prin această lume liminală. Ele întruchipează transformarea, revenirea şi supraviețuirea sacrului în memoria vizuală contemporană. Tinerețea apare aici ca un loc deosebit de sensibil al schimbării – un spațiu în care identitățile devin fluide şi iau forme noi.

Expoziția reunește lucrări din mai multe serii realizate la nivel internațional, printre care The Bee King II (Canada, 2013), Mexican Diaries II (2016-2017), Therian Infantes (2016-2017), Grammar of Grief (2015) și Pearls in Herod’s Eyes (România, 2017). În ciuda contextelor culturale şi geografice diferite, aceste lucrări intră într-un dialog comun, atemporal.

Limbajul vizual al lui Klinke este caracterizat de o compoziție sobră, dar în același timp poetică, inspirată din pictura olandeză din secolul al XVII-lea, a cărei gramatică vizuală este transpusă în fotografie. În acest fel, diferențele culturale nu sunt nivelate, ci transformate în variații ale unei teme comune: crearea unui spațiu tranzitoriu, hipnopompic, în care identitatea, mitul și percepția se reordonează.

H Hypnopomp invită la intrarea într-o lume fragilă, asemănătoare unui vis, în care fotografia de portret devine un mediu de transformare.

Accesul la vernisaj este gratuit. Expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9:00–17:00, în perioada 5 februarie – 29 martie 2026.

Iwajla Klinke (n. 1976) este o artistă plastică care trăiește în Berlin, a cărei activitate se concentrează pe identitatea culturală, memoria istorică, genul și masculinitatea, prin intermediul fotografiei și al tehnicilor mixte. Cu o formare în istoria artei, studii iudaice și studii islamice la Freihe Universität Berlin, ea şi-a expus lucrările în numeroase ocazii în Germania și la nivel internațional, printre altele în Paris, Viena, São Paulo, Toronto şi New York. Retrospectiva Iwajlei Klinke, „The Nymphs are Departed”, a avut loc la Muzeul Diözesan din München/Freising (martie-august 2025) şi a prezentat aproape 40 de lucrări de format mare. În cadrul expoziției Schöne Neue Welt” (Lumea nouă şi frumoasă), galeria Anita Beckers din Frankfurt a prezentat noul ei proiect, „Lachrymal Saber”. Klinke este cunoscută pentru narațiunile sale vizuale impresionante şi măiestria sa tehnică.

La mulţi ani, Victor Rebengiuc!

Azi împlineşte 93 de ani. Bine, astea sunt detalii sau glume ale timpului care – oricum – trece. În realitate, Victor Rebengiuc are acelaşi entuziasm, aceeaşi acurateţe în profesie şi aceeaşi curiozitate dintotdeauna. În vremuri pitoreşti şi amestecate, Domnia Sa a rămas o autoritate morală, o prezenţă discretă şi un talent cu personalitate. Poate de aceea nu vedem aşa des la televizor – pentru că deşi e un actor uriaş şi are multe de povestit, omul îşi vede de treaba lui. Ce altă dovadă mai concludentă de vitalitate există pe lume? Să faci ce ştii mai bine, cu credinţă, seriozitate şi eleganţă.

Spor în toate şi sănătate, Maestre!

Cea de-a treia ediție a „Pianoforte” reunește muzicienii Diana Ichim, Botond Szőcs și Róbert Erdős la ICR Budapesta

Institutul Cultural Român de la Budapesta organizează joi, 12 februarie 2026, la ora 18:00, recitalul cameral „Pianoforte 3”, propunând de această dată un program dedicat genului vocal-cameral. Recitalul va fi susținut de pianiștii Diana Ichim și Botond Szőcs, alături de baritonul Róbert Erdős, la sediul institutului din strada Izsó nr. 5, continuând seria concertelor tinerilor muzicieni.

Conceptul acestei ediții urmărește stabilirea unei legături între spațiul cultural românesc și cel maghiar prin intermediul liedului. Programul a fost conceput pentru a evidenția nuanțele și rigoarea interpretativă specifice acestui gen, fiind adaptat spațiului intim al Galeriei ICR. Selecția muzicală propune o analiză comparativă între creațiile școlilor naționale, punând accent pe modul în care elementele de folclor sunt integrate în muzica cultă.

Repertoriul include lucrări de referință semnate de George Enescu, printre care Toccata din Suita op. 10 nr. 2 și o selecție de cântece pe versuri de Clément Marot, alături de Balada de Ciprian Porumbescu și piesa De ce nu-mi vii? de Gheorghe Dima. Acestora li se alătură creații semnate de Béla Bartók și Zoltán Kodály, piloni ai culturii muzicale maghiare, precum și lucrarea lui Nicolae Bretan, compozitor care ilustrează prin creația sa interferențele culturale din spațiul transilvănean. Programul este completat de lucrări semnate de Serghei Rahmaninov și Astor Piazzolla, evenimentul încheindu-se cu piesa „Sakura”.

Prezența celor trei artiști pe scena din Budapesta reflectă parcursuri profesionale și academice distincte. Diana Ichim, în prezent doctorandă și profesor asociat la Universitatea „Transilvania” din Brașov, are în portofoliu recitaluri susținute în cadrul Expo Dubai 2020 și Expo Osaka 2025. Pe lângă activitatea pianistică, s-a specializat în interpretarea la clavecin sub îndrumarea unor mentori precum Raluca Enea și Steffen Schlandt.

Baritonul Róbert Erdős, născut la Târgu Mureș, este absolvent al Academiei de Muzică „Liszt Ferenc” din Budapesta și și-a continuat formarea la Milano cu maestrul Anatoli Goussev. În prezent, acesta își desfășoară studiile doctorale la Brașov, după ce a colaborat de-a lungul timpului cu interpreți precum Elena Moșuc sau Fiorenza Cossotto.

Pianistul Botond Szőcs, în vârstă de 29 de ani, este asistent universitar doctor în cadrul aceleiași facultăți din Brașov, unde și-a finalizat studiile doctorale în anul 2024 sub îndrumarea prof. univ. dr. Stela Drăgulin. Activitatea sa profesională îmbină dimensiunea academică și de cercetare cu o prezență constantă în spațiul artistic performativ. Botond Szőcs deține poziția de pianist și lider de orchestră la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, unde coordonează direcția muzicală pentru diverse producții teatrale și proiecte multidisciplinare.

Eveniment organizat în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov.

România pe harta impactului global: Muzeul Abandonului, câștigător World Summit Awards 2025

Muzeul Abandonului, entitate muzeală independentă, dedicată recuperării memoriale a uneia dintre cele mai adânci traume sociale ale României, este câștigător al World Summit Awards (WSA) 2025, la categoria Cultură & Patrimoniu. WSA este una dintre cele mai importante competiții internaționale dedicate inovației digitale cu impact social, desfășurată sub egida Națiunilor Unite. Această recunoaștere vine la cinci ani de la inițierea cercetării Muzeului Abandonului, un muzeu-forum digital și participativ care cartografiază fenomenul abandonului și instituționalizării copiilor în România, generând dialog public, reflecție și mediere socială în jurul acestui subiect.

Proiectul a fost selectat printre cei 40 de câștigători globali ai ediției 2025, în urma unui proces internațional de evaluare care a analizat, comparat și discutat peste 400 de proiecte selectate din 182 de țări. Selecția finală a fost realizată de Marele Juriu WSA, format din 27 de experți din 25 de țări, care au analizat inițiativele din perspectiva impactului social, a relevanței locale, a utilizării etice a tehnologiei și a alinierii la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

Recunoașterea primită poziționează Muzeul Abandonului ca bună practică internațională în domeniul patrimoniului cultural și al memoriei sociale, demonstrând că un proiect digital poate deveni un spațiu de siguranță capabil să medieze teme sensibile, cu relevanță profundă pentru societate. Muzeul Abandonului arată că experiențe istorice dureroase pot fi transformate în instrumente de educație, dialog public și impact cultural, cu rezonanță globală.

„Într-un context socio-politic marcat de fragilitatea memoriei colective, de reapariția discursurilor cu nuanțe extremiste și de o erodare a empatiei sociale, Muzeul Abandonului rămâne un spațiu al memoriei și al compasiunii. Suntem un mic – mare muzeu, o inițiativă privată, cu o echipă mică, dar care a adunat în cinci ani mii de documente și a atins sute de mii de vizitatori digitali și câteva mii de vizitatori fizici. Acest premiu este o recunoaștere care vine din exterior, la nivel global, și ne aduce încrederea că drumul acesta greu, pe care am pornit, este necesar și valoros”, a declarat Oana Drăgulinescu, fondator Muzeul Abandonului.

Ca parte a acestui parcurs internațional, Muzeul Abandonului va fi prezentat în cadrul WSA Global Congress, care va avea loc în luna mai 2025, la Viena, alături de inițiative din întreaga lume dedicate construirii unui viitor digital mai incluziv și mai responsabil. World Summit Awards este o platformă globală care identifică și promovează soluții digitale inovatoare cu impact social, cultural și educațional, facilitând schimbul de bune practici și colaborarea între organizații, instituții și creatori de schimbare din întreaga lume.

Alături de Muzeul Abandonului, România mai este reprezentată în ediția 2025 a World Summit Awards de un alt proiect câștigător: Vote Monitor, dezvoltat de Commit Global, distins la categoria Guvernare și implicare civică. Această dublă recunoaștere confirmă relevanța internațională a ecosistemului românesc de inovație civică și culturală.

Muzeul Abandonului este primul muzeu digital și participativ din România, dedicat unei cauze sociale și o veritabilă instituție a viitorului, care, prin inovație digitală și dezvoltarea unei aplicații de realitate virtuală, a ajuns pe lista scurtă a The Museums and Heritage Awards de la Londra, la categoria Best Use of Digital, fiind una dintre cele mai bune cinci implementări digitale din lumea muzeală în 2024. Muzeul Abandonului a fost, de asemenea, distins în anul 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural și la Gala Societății Civile cu trei Premii I, la secțiunile: Artă și Cultură, Impact Social, Campanii de comunicare pe teme sociale.

Exit 8 – un joc al percepției. O experiență de cinema, pe marile ecrane din România

Exit 8, noul film regizat de Genki Kawamura, transformă un joc indie devenit viral într-o experiență cinematografică imersivă. Păstrând regulile simple ale jocului, filmul le extinde într-o poveste despre blocaj, decizie și responsabilitate, construită ca un test de percepție pentru spectator.

Un bărbat rămâne blocat într-un pasaj de metrou aparent nesfârșit. Singura lui șansă este să găsească Ieșirea 8, urmând un set de reguli simple și nemiloase: dacă observă o anomalie, trebuie să se întoarcă imediat; dacă nu vede nimic ieșit din comun, poate merge mai departe. O singură greșeală îl trimite înapoi, la început. Pe măsură ce spațiul se repetă obsesiv, iar diferențele devin tot mai greu de detectat, filmul construiește o tensiune constantă, în care fiecare detaliu poate schimba totul.

Criticul Jonathan Romney de la Screen International descrie Exit 8 drept „unul dintre rarele filme inspirate din jocuri video care chiar reușesc să funcționeze ca un joc, cu reguli ingenioase și provocatoare”, anticipând că filmul „are toate șansele să devină un titlu cult dincolo de Japonia”.

Rolul principal din Exit 8 este interpretat de Kazunari Ninomiya, un artist cu o carieră complexă. Cunoscut inițial ca membru al trupei Arashi, Ninomiya a debutat în cinema în Letters from Iwo Jima, în regia lui Clint Eastwood, fiind ulterior distribuit în numeroase adaptări manga. În Exit 8, personajul său evoluează într-un spațiu minimalist, populat de detalii tulburătoare, într-o experiență construită mai degrabă pe tensiune psihologică decât pe efecte explicite.

Regizat de Genki Kawamura, unul dintre cei mai importanți creatori japonezi contemporani, filmul a fost prezentat în secțiunea Midnight Screenings a Festivalului de Film de la Cannes, dedicată filmelor de gen și experimentale, și s-a numărat printre titlurile care au generat cel mai mult interes în cadrul selecției, iar afișul filmului a fost distins cu Prix Luciole, premiul pentru cel mai bun poster din selecția Cannes.

Artist extrem de prolific, Kawamura își construiește universul creativ la intersecția mai multor forme de expresie: este scriitor, producător, scenarist și regizor. După ce a co-semnat scurtmetrajul Duality, prezentat în competiția oficială a Cannes în 2018, Exit 8 devine al doilea său film selectat în cadrul celui mai mare festival de film din Europa. Genki Kawamura este, de asemenea, și autor multipremiat și tradus în peste 15 țări, inclusiv în România.

Cinema Ritrovato on Tour la București – 11-15 februarie 2026

Il Cinema Ritrovato on Tour în România împlinește trei ani! Este un proiect la care țin în mod deosebit, pentru că celebrează ceea ce, după părerea mea, este cel mai frumos festival de film din lume: Cinema Ritrovato de la Bologna. Mulțumiri se cuvin încă o dată Cineteca di Bologna, care, prin laboratoarele sale de restaurare L’immagine ritrovata, este astăzi un reper internațional în restaurarea patrimoniului cinematografic mondial și care organizează, de 39 de ani, acest festival considerat adevăratul paradis al cinefililor.

Evenimentul se va desfăşura pe lângă București, la Cluj-Napoca și Timișoara, orașe care se alătură într-o călătorie emoționantă în universul marilor clasici și maeștri ai cinemaului italian și mondial, de la Visconti din Vaghe stelle dell’orsa — omagiu adus splendidei Claudia Cardinale, la Pasolini din Evanghelia după Matei, sau Scola din O zi specială, film cu care celebrăm Ziua Îndrăgostiților. Nu vor lipsi nici câteva bijuterii semnate de regizori precum Jacques Demy, Straub-Huillet și Márta Mészáros.

Selecția este din nou curatoriată de criticul Călin Boto, care, an de an, ne susține cu pasiune în crearea acestui festival. – Laura Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din București.

Program Cinema Elvire Popesco

• 02.2026, ora 20.00 – Sandra / Tremurătoarele stele ale Ursei, dramă, Italia-Franța, 1965, 1h45, regia: Luchino Visconti, cu: Claudia Cardinale, Jean Sorel, Michael Craig

O repovestire modernă a mitului Electrei, filmul urmărește întoarcerea Sandrei, acum adultă și căsătorită, acasă în Volterra, acolo unde trecutul dă peste ea: moartea tatălui, ucis de naziști, boala mamei, înnebunită de durere și… vină?, și marele secret, marele lor secret care i-ar putea compromite căsnicia și pe care fratele său vrea să îl facă public într-o autoficțiune.

• 02.2026, ora 21.15 – Le bel indifférent + Pink Narcissus
• Le bel indifférent, melodramă, Franța, 1957, 28 minute, regia: Jacques Demy, cu: Jeanne Allard, Angelo Bellini

O femeie își așteaptă neliniștită iubitul, sfâșiată de gândul că ar putea fi mințită și înșelată. Când acesta intră pe ușă, femeia răbufnește, îi spune tot ce are pe suflet, într-un pasional și suferind monolog despre iubire nebună. Iar el, frumos și indiferent, răsfoiește ziarul.

• Pink Narcissus +16, experimental, SUA, 1971, 71 minute, regia: James Bidgood, cu: Bobby Kendall

Filmul urmărește un tânăr extrem de chipeș, egocentric și tulburat, care evadează din realitățile vieții de stradă printr-o serie de fantezii incredibil de frumoase. Obsedat de propria perfecțiune, trăiește într-un tărâm de vis cu culori fantastice, muzică magnifică, costume elaborate și bărbați fabuloși.

• 02.2026, ora 18.00 – Prospecție în Palestina pentru Evanghelia după Matei + Oedipus Re:Dux
• Prospecție în Palestina pentru Evanghelia după Matei, documentar, Italia, 1965, 54 minute, regia: Pier Paolo Pasolini

Condamnarea pentru blasfemie religioasă, pronunțată de Tribunalul din Roma la 7 martie 1963 împotriva lui Pier Paolo Pasolini pentru scurtmetrajul său La ricotta, pare să fi amenințat toate noile sale proiecte cinematografice, inclusiv un film inspirat din Evanghelia lui Matei. Producătorul Alfredo Bini a avut ideea de a organiza o călătorie în Țara Sfântă, de-a lungul căreia poetul-regizor urma să fie însoțit de Don Andrea Carraro și Lucio Settimio Caruso de la Asociația Pro Civitate Christiana din Assisi, pentru a realiza un documentar care să convingă eventualii finanțatori că intențiile lui Pasolini nutreau un respect sincer pentru textele sfinte. (Roberto Chiesi)

• Oedipus Re:Dux, documentar, experimental, România, 2025, 13 minute, regia: Cosmin Nicolae

În 1967, Pier Paolo Pasolini a călătorit în România, în căutarea unui decor primordial, arhaic pentru Oedipus Rex. Deși era o țară în plină industrializare, România lăsa totuși să se întrezărească imagini ale lumii vechi și sălbatice pe care Pasolini dorea s-o înfățișeze. Regizorul a plecat doar cu o colecție de muzică, care a fost folosită, aproape în întregime, drept coloană sonoră pentru filmul care a fost în cele din urmă turnat în Maroc. Oedipus Redux este o prospecție speculativă a locațiilor care invită spectatorii să contempleze un „ce-ar fi dacă” al istoriei cinematografice. O serie de vignete intercalate cu imagini din film constituie o invitație la o călătorie spectrală, un rit cinematografic de tranziție între un trecut nebulos, mitic și un prezent hiperreal.

– 13.02.2026, ora 20.00 – Evanghelia după Matei, biografic, Italia, 1964, 2h17, regia: Pier Paolo Pasolini

„În cel care urma să rămână cel mai important film al său, Pasolini face din Iisus un revoluționar, împăcând simpatiile lui comuniste cu catolicismul transmis de mama sa (pe care a și distribuit-o în rolul Fecioarei Maria) și cu propria orientare sexuală. După cum spunea Andrei Ujică: « filmul a ieșit atât de bun pentru că Pasolini a văzut în Iisus un protorevoluționar, de aici criza de furie împotriva fariseilor – adică a intelectualilor vremii care aveau putere asupra discursului oficial. Pentru Pasolini, Iisus a fost și prototipul artistului revoltat »” (Iulia Blaga).

• 02.2026, ora 18.00 – O zi specială, dramă, Italia, 1977, 1h46, regia: Ettore Scola, cu: Sophia Loren, Marcello Mastroianni

Într-o zi oarecare, într-un final specială, toată lumea din Roma merge la ceremonia de întâmpinare a lui Hitler în Roma. Toată lumea mai puțin o gospodină, rămasă de una singură în apartament cu treburi casnice, și un vecin misterios care îi va oferi acesteia ceva neprețuit: poate nu dragostea pe care și-ar dori-o, ci conștiința anti-fascistă de care nu știe că are nevoie.

• 02.2026, ora 20.00 – Fortini/Cani, experimental, Italia, 1977, 1h23, regia: Jean-Marie Straub, Danièle Huillet

În Fortini-Cani, cel de-al doilea lungmetraj despre evreitate al cuplului Straub-Huillet, un poet evreu italian este arătat citind dintr-o cărțulie, I cani del Sinai (Câinii din Sinai) pe care a scris-o cu zece ani înainte, imediat după Războiul de Șase Zile dintre Israel și statele arabe. Sunt arătate și peisaje care amintesc de vremea fascismului italian, în timp ce emoționantul text al lui Fortini amintește propria experiență a autorului din acea perioadă. Iar cele perioade – a fascismului italian, a zilelor imediat următoare Războiul de Șase Zile și a facerii filmului – interacționează și influențează prezentul vizionării filmului (Jonathan Rosenbaum)

• 02.2026, ora 18.00 – Marta Márta Mészáros în București și Budapesta, documentare, România, Ungaria, 1956-1972, 1h30, regia: Márta Mészáros

„…ceea ce m-a adus aici [în România] nu a fost munca, ci iubirea. M-am îndrăgostit de un băiat maghiar din România, la Moscova, un de am făcut studiile de film şi l-am urmat aici. Fiul meu s- a născut în România, la Bucureşti, şi va rămâne întotdeauna aproape de mine.” Deși cei doi divorțează relativ curând și Mészáros se întoarce în Ungaria, cineasta lasă în urmă câteva scurtmetraje perfect complementare cu opera sa viitoare, dintre care vom proiecta trei, alături de alte trei scurtmetraje mature ale sale, recent restaurate de arhiva de film din Budapesta, și ele preocupate de magnificile obsesii ale Mártei Mészáros: copilărie, statul ca figură paternă, condiția femeii și, a priori, propria biografie.

• 02. 2026, ora 20.30 – Dracula caută sânge de virgine … și moare de sete!, horror erotic, Italia, 1974, 1h46, regia: Paul Morrissey, o co-producție Andy Warhol-Carlo Ponti

Ultimul descendent al lui Dracula, pe care numai sângele de virgină îl poate hrăni, este grav bolnav. Urmând sfatul valetului său, călătorește în Italia, țară catolică, în speranța că acolo va întâlni tinere fecioare aristocrate. Este întâmpinat cu mult entuziasm de către marchizul Di Fiore (Vittorio de Sica în ultima sa apriție pe ecran) și soția lui, nobili faliți care speră să-și mărite fiica pentru bani. O variațiune erotică și tragicomică a mitului lui Dracula, filmul a devenit o bornă a genului horror. Udo Kier joacă vampirul bolnav și patetic, iar Joe Dallesandro îl joacă pe grădinarul comunist care le seduce pe fetele Di Fiore mai repede decât Dracula le poate suge sângele. Distribuția este completată de Milena Vukotic în rolul celei mai mari dintre surori, Stefania Casini în rolul maleficei Rubania și Roman Polanski în rolul unui jucător de cărți irascibil. (Sicilia Queer)

Naționalul turdean din nou la Carnavalul din Veneția

Teatrul Național Aureliu Manea Turda va participa, pentru a III-a oară consecutivă, la prestigiosul Carnaval de la Veneția, în perioada 9-16 Februarie. Actorii teatrului turdean vor încânta publicul internațional al carnavalului cu spectacolul Amăgirile amorului, regizat de Michele Modesto Casarin, oferind spectatorilor 10 reprezentații pe durata festivalului.

„Prezența constantă a echipei artistice românești pe scenele outdoor ale Veneției confirmă abilitatea actorilor TNAMT de a valorifica tradiția commediei dell’arte, ca formă teatrală mereu adaptabilă sensibilităților actuale, reunind un public foarte divers, dincolo de barierele limbii”, a spus Cătălin Grigoraș, manager TNAMT.

Tema Carnavalului de anul acesta este „Olimp – Originile jocului” și evocă mitologia, armonia dintre trup și minte și legătura cu Veneția secolelor trecute, unde Carnavalul oferea competiții, spectacole acrobatice și probe colective, prefigurând spiritul Jocurilor Olimpice moderne.

„Amăgirile amorului, este un spectacol care celebrează Commedia dell’Arte în esența sa cea mai pură și îndrăzneață. Construit din improvizație, fizicalitate și dialog direct cu publicul, spectacolul onorează tradiția, reinterpretând-o însă dintr-o perspectivă contemporană, care face cu ochiul convențiilor teatrale”, a declarat regizorul Michele Modesto Casarin.

Expoziţie Florin Drăgoi – „Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit”

Între 6 și 22 februarie 2026, la Centrul de Proiecte din Timișoara, Florin Drăgoi prezintă expoziția personală Future Tribes – rituals and remnants from a reconstructed future (Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit), un demers artistic care propune o reflecție asupra identității, memoriei și formelor ritualice proiectate într-un timp posibil.

„Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit” prezintă o serie de desene de Florin Drăgoi care construiesc o mitologie speculativă a unei lumi modelate de colaps și regenerare. În acest viitor imaginat, umanitatea nu dispare, ci se reorganizează în triburi hibride, profund conectate cu natura, purtând în același timp urmele tehnologiei, memoriei și cunoașterii acumulate.

Lucrările sunt situate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și o reîntoarcere spirituală către rădăcinile ancestrale. Ele imaginează o realitate post-colaps în care magia și tehnologia se contopesc într-un limbaj intuitiv comun, dimensiuni subtile devin accesibile, iar relația dintre om și natură își recapătă un echilibru sacru și ecologic.

Măștile funcționează ca simboluri ale identității, protecției și rolurilor spirituale, în timp ce veșmintele și ritualurile poartă ecoul tradițiilor arhaice, mitologiei, folclorului și simbolismului păgân, reinterpretate într-o estetică a viitorului. Gesturile cotidiene sunt surprinse cu o semnificație discretă, sugerând o lume în care extraordinarul este integrat firesc în viața de zi cu zi.

Realizate exclusiv în grafit și creion colorat pe hârtie, desenele reflectă un dialog între gestul manual, instinctiv, și procesele contemporane de cercetare digitală. Expoziția reunește lucrări realizate în ultimii doi ani și invită privitorul să contemple viitorul nu ca pe o ruptură, ci ca pe o continuitate mitologică, în care trecutul arhaic și viitorul speculativ converg.

Pe durata expozitiei, pâna in 22 februarie, se vor susține artist talks și întâlniri cu artiștii  Alina Bohoru, Andrei Sopon și Cristian Văduva.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte

Florin Drăgoi (n. 1985, Timișoara, România) este un artist vizual stabilit în Timișoara, cunoscut pentru desenele sale figurative detaliate, realizate în grafit și creion colorat pe hârtie.Lucrările sale prezintă personaje complexe, adesea purtând măști, plasate în cadre naturale sau peisaje post-apocaliptice, unde realismul magic se întâlnește cu simbolismul arhetipal.

Practica sa artistică explorează triburi imaginare și identități ale unei umanități viitoare, aflate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și reconectarea spirituală cu rădăcinile ancestrale. Mitologia, folclorul, misticismul și relația ecologică dintre om și natură se află în centrul narațiunilor sale vizuale. El utilizează tehnici tradiționale de desen, completate de instrumente digitale în etapele de cercetare și documentare, construind un dialog între gestul manual și procesele contemporane de explorare vizuală.

Florin Drăgoi a studiat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, apoi Grafica la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest (2008). A urmat studii de animație la CSIA Lugano în Elveția și un master în Animație 3D la Universitatea din Bournemouth NCCA (2011) în Marea Britanie. A colaborat cu studiouri din România și Londra, iar din 2024 se dedică exclusiv practicii sale artistice, expunând în țară și în străinătate.

Anul 2025 a reprezentat un moment de consolidare și evoluție clară în parcursul artistic al lui Florin Dragoi. Debutul anului a fost marcat de participarea la expoziția „TALP Open” din Nottingham, UK, un prim context internațional important, urmat de o schimbare esențială în practica sa artistică: trecerea de la desenul exclusiv monocrom la utilizarea culorii. Această decizie s-a dovedit a fi una inspirată, deschizând noi direcții vizuale și expresive în lucrările sale.

În același an, patru desene au fost selectate în cadrul „Almenara Art Prize 2025 – Online Exhibition, The Almenara Collection”, în două categorii distincte. Lucrarea „Încoronarea nebunului / The Fool’s Coronation” a primit o mențiune de onoare, iar ulterior a fost inclusă și în catalogul oficial Almenara Art Prize 2025, confirmând recunoașterea internațională a demersului său artistic.

Fără îndoială, punctul culminant al anului a fost participarea la expoziția „Another Time Has Other Lives to Live”, curatoriată de Diana Marincu, în cadrul Art Encounters, Timișoara. Florin Dragoi a expus cinci lucrări alături de alți 11 artiști, într-un context expozițional de anvergură, care i-a oferit ocazia de a intra în contact direct cu curatori și profesioniști internaționali din domeniul artei contemporane.

Spre finalul anului 2025, participarea la târgul de artă contemporană „Art Your Christmas”, organizat de artouching, s-a dovedit a fi deosebit de fructuoasă, atât din punct de vedere al vizibilității, cât și al interacțiunii directe cu publicul și colecționarii. Tot în această perioadă, a fost invitat să participe la ediția a III-a a expoziției Balul Artelor, continuând astfel prezența constantă în contexte expoziționale relevante.

La începutul anului 2026, parcursul său a continuat firesc cu participarea la expoziția „Bright as a Black Hole”, confirmând continuitatea și coerența direcției sale artistice.

Expoziția Penumbre și Măști: Redefinirea valorilor morale în universul grafic al lui Marcel Chirnoagă

Muzeul Național Brukenthal are deosebita plăcere de a invita publicul ăn perioada 4 – 28 februarie să viziteze expoziţia Penumbre și Măști: Redefinirea valorilor morale în universul grafic al lui Marcel Chirnoagă, în Sala cu Coloane a Palatului.

Expoziția oferă o incursiune rară și cuprinzătoare în universul grafic al artistului, reunind peste 40 de lucrări inedite din colecția Muzeului Național Brukenthal, reprezentative pentru diferite etape de creație și cicluri tematice. Parcursul expozițional este completat de secvențe filmate în atelierul lui Marcel Chirnoagă, oferind vizitatorilor o perspectivă intimă asupra procesului său creativ.

Curatoriată de Nicoleta Niță, expoziția evidențiază evoluția vizuală și conceptuală a artistului: de la compozițiile timpurii, influențate de estetica realismului socialist, până la lucrările mature, în care masca și penumbra devin instrumente ale reflecției filosofice și sociale. Prezența operelor de început, rar expuse și aproape uitate, dar remarcabile prin rigoarea execuției, accentuează prin contrast traiectoria organică a creației sale și capacitatea de a transcende constrângerile ideologice ale epocii, prin forța unei viziuni autentice.

Marcel Chirnoagă (1930–2008), maestru al liniei, luminii și umbrei, a fost inițial format în domeniul științelor exacte, studiind matematica și fizica, înainte de a se consacra artei grafice. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 1953, Chirnoagă s-a afirmat pe scena internațională prin ciclul emblematic Apocalipsa, un reper fundamental al gravurii românești moderne.

Publicul este invitat să pătrundă într-un univers artistic dens și provocator, care stimulează reflecția asupra valorilor morale și a condiției umane, lăsând o impresie durabilă și profundă.