Muzeul Național de Istorie a României expune, în februarie, două tăblițe cerate de la Alburnus Maior și alte trei monumente epigrafice, în cadrul programului Exponatul lunii. Expunerea marchează împlinirea a 1895 de ani de la întocmirea celei mai timpurii tăblițe cerate cunoscute, datată la 6 februarie 131 p. Chr. Cele două piese sunt prezentate publicului alături de trei inscripții descoperite în cursul cercetărilor arheologice desfășurate la Roșia Montană în primul deceniu al secolului XXI. Una dintre aceste inscripții a fost recent descifrată și publicată, având o istorie cu totul aparte. Ambele tăblițe cerate provin din lotul descoperit în anul 1854 și se află astăzi în colecțiile muzeului. Tabula Cerata D. XVIII este cea mai veche dintre tăblițele cerate de la Alburnus Maior. Documentul reprezintă un contract de muncă, încheiat la 6 februarie 131 p. Chr., în localitatea Alburnus Maior. Din tripticul original, confecționat din lemn de brad, s-a păstrat doar una dintre părți. Textul menționează, pe lângă elementele de datare, activitatea unui jurist – Valerius Firmus, autorul actului – care redactează contractul. Cea de-a doua piesă, Tabula Cerata D. XI, este, de asemenea, un contract de muncă (închiriere a forței de muncă), încheiat la 20 mai 164 p. Chr., într-o localitate numită Immenosum Maius. Dintre inscripțiile expuse se distinge o stelă funerară, descoperită în anul 2004 într-una dintre necropolele romane situate în apropierea galeriilor miniere. Textul a fost descifrat integral de dată recentă. Stela marca mormântul unui miner pe nume Annaeus, fiul lui Valens, care a murit la vârsta de 40 de ani. Inscripția oferă un detaliu rar și impresionant: Annaeus a fost ucis de o prăbușire de mină, un accident de muncă frecvent în exploatările miniere din Antichitate. Exponatele prezentate în cadrul programului Exponatul lunii vor constitui nucleul unei expoziții aflate în curs de realizare la MNIR, programată pentru primăvara anului 2026, dedicată descoperirilor de la Roșia Montană aflate în patrimoniul muzeului. De asemenea, sunt prevăzute mai multe evenimente asociate acestei expuneri. Piesele pot fi admirate până la jumătatea lunii martie, în Holul central al muzeului, în aripa Stavropoleos, redeschisă recent publicului.

Festivalul Jazz in Church revine la București pentru ediția a XI-a, care va avea loc între 23 și 26 aprilie, la Biserica Luterană. Programul din acest an reunește artiști de prim-plan ai jazzului internațional și ai muzicii contemporane, propunând patru seri de concerte construite în jurul improvizației, dialogului și explorării sonore.

Ediția din 2026 propune un program construit în jurul unor nume de referință ale jazzului internațional, incluzând doi artiști distinși cu Premii Grammy — Bill Frisell și Grégoire Maret. Selecția artistică este completată de concerte-tribut dedicate muzicii de film, precum și de reinterpretări contemporane ale tradițiilor muzicale europene, într-un program care pune accent pe dialog, improvizație și diversitate stilistică.

Program:

Joi, 23 aprilie, ora 19:00

Luciano Biondini (acordeon) / Klaus Falschlunger (sitar)

Duo-ul Once in a Blue Moon aduce împreună jazzul european, improvizația și influențe ale muzicii indiene. Muzica lor este construită din ascultare reciprocă, spațiu și detaliu, într-un discurs coerent și matur. Luciano Biondini este unul dintre cei mai apreciați acordeoniști ai scenei europene, iar Klaus Falschlunger este cunoscut pentru activitatea sa la intersecția dintre jazz și muzicile tradiționale indiene.

Sokratis Sinopoulos (liră) / Yann Keerim (pian)

Proiectul Topos (ECM Records) explorează relația dintre folclor și limbaj contemporan, incluzând improvizații inspirate din cele șase Romanian Folk Dances de Béla Bartók. Sinopoulos revine la Jazz in Church după prezența sa din ediția 2024, alături de pianistul și compozitorul grec Yann Keerim.

Vineri, 24 aprilie, ora 19:00

Grégoire Maret (muzicuță) / Romain Collin (pian)

Un proiect de duo construit în jurul muzicii lui Ennio Morricone, abordată într-o lectură personală, de chamber-jazz. Concertul propune o reinterpretare sobră și clară a unui repertoriu iconic, păstrând spiritul original fără a urmări fidelitatea formală.

Bill Frisell (chitară electrică) / Eyvind Kang (violă)

Punctul central al ediției. Bill Frisell, una dintre figurile majore ale jazzului american din ultimele patru decenii, revine într-un duo deschis, bazat pe repertoriu flexibil și improvizație extinsă. Alături de violistul și compozitorul Eyvind Kang, Frisell construiește concerte care se schimbă de la seară la seară, în funcție de context și public.

Sâmbătă, 25 aprilie, ora 19:00

Răzvan Filip Cipcă (chitară) / Alexandru Olteanu (pian)

Un duo românesc care aduce tradițiile muzicale ale trecutului într-un limbaj actual, orientat spre viitor. Compozițiile lui Răzvan Cipcă se află la intersecția mai multor stiluri, reunite prin libertatea expresivă a jazzului.

Jacky Terrasson (pian)

Unul dintre cei mai importanți pianiști de jazz europeni, câștigător al Thelonious Monk Competition și artist Blue Note Records. Jacky Terrasson este recunoscut pentru echilibrul dintre tradiție, virtuozitate și libertate improvizatorică.

Yom / Théo Ceccaldi / Valentin Ceccaldi

Trio francez care explorează jazzul contemporan prin construcții ample și acumulări progresive de tensiune. Muzica lor, construită ca o singură mișcare continuă, se apropie de o formă de trance sonoră.

Duminică, 26 aprilie, ora 19:00

Shai Maestro (pian)

Unul dintre cei mai apreciați pianiști ai jazzului contemporan, cu albume lansate la ECM Records și produse de Manfred Eicher. Pianistul israelian Shai Maestro prezintă proiectul solo Solo: Miniatures & Tales, un discurs concentrat între compoziție și improvizație.

Julia Biel

Vocalistă și pianistă britanică, prezentă în formulă de quartet. Muzica sa combină jazzul cu songwriting-ul și improvizația, într-un concert axat pe groove, structură și claritate expresivă.

Festivalul este organizat de asociația JAZZ.RO, în parteneriat cu Biserica Evanghelica C.A. din Bucuresti.

Exponatul lunii februarie – „Descoperiri epigrafice de la Alburnus Maior”

Muzeul Național de Istorie a României expune, în februarie, două tăblițe cerate de la Alburnus Maior și alte trei monumente epigrafice, în cadrul programului Exponatul lunii.

Expunerea marchează împlinirea a 1895 de ani de la întocmirea celei mai timpurii tăblițe cerate cunoscute, datată la 6 februarie 131 p. Chr.

Cele două piese sunt prezentate publicului alături de trei inscripții descoperite în cursul cercetărilor arheologice desfășurate la Roșia Montană în primul deceniu al secolului XXI. Una dintre aceste inscripții a fost recent descifrată și publicată, având o istorie cu totul aparte. Ambele tăblițe cerate provin din lotul descoperit în anul 1854 și se află astăzi în colecțiile muzeului.

Tabula Cerata D. XVIII este cea mai veche dintre tăblițele cerate de la Alburnus Maior. Documentul reprezintă un contract de muncă, încheiat la 6 februarie 131 p. Chr., în localitatea Alburnus Maior. Din tripticul original, confecționat din lemn de brad, s-a păstrat doar una dintre părți. Textul menționează, pe lângă elementele de datare, activitatea unui jurist – Valerius Firmus, autorul actului – care redactează contractul.

Cea de-a doua piesă, Tabula Cerata D. XI, este, de asemenea, un contract de muncă (închiriere a forței de muncă), încheiat la 20 mai 164 p. Chr., într-o localitate numită Immenosum Maius.

Dintre inscripțiile expuse se distinge o stelă funerară, descoperită în anul 2004 într-una dintre necropolele romane situate în apropierea galeriilor miniere. Textul a fost descifrat integral de dată recentă. Stela marca mormântul unui miner pe nume Annaeus, fiul lui Valens, care a murit la vârsta de 40 de ani. Inscripția oferă un detaliu rar și impresionant: Annaeus a fost ucis de o prăbușire de mină, un accident de muncă frecvent în exploatările miniere din Antichitate.

Exponatele prezentate în cadrul programului Exponatul lunii vor constitui nucleul unei expoziții aflate în curs de realizare la MNIR, programată pentru primăvara anului 2026, dedicată descoperirilor de la Roșia Montană aflate în patrimoniul muzeului. De asemenea, sunt prevăzute mai multe evenimente asociate acestei expuneri.

Piesele pot fi admirate până la jumătatea lunii martie, în Holul central al muzeului, în aripa Stavropoleos, redeschisă recent publicului.

13 februarie – Ziua Mondială a Radioului

Şi anul acesta, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) invită toate posturile de radio şi organizaţiile care activează în domeniu să i se alăture şi să susţină celebrarea Zilei mondiale a radioului pe 13 februarie.

Aflată la a 15-a ediţie, această zi marchează prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, din 1946.

Obiectivele Zilei mondiale a radioului sunt orientate spre conştientizarea marelui public şi a mass-mediei asupra importanţei radioului, spre încurajarea factorilor de decizie pentru facilitarea accesului la informaţii prin intermediul radio, spre creşterea şi dezvoltarea reţelelor de transmisie şi spre cooperarea internaţională între radiodifuzori.

Ideea celebrării Zilei mondiale a radioului a venit din partea Academiei Spaniole de Radio. Delegaţia Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de a 187-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, a fost aprobată înfiinţarea Zilei mondiale a radioului, potrivit site-ului diamundialradio.org.

Urăm tuturor colegilor şi colaboratorilor noştri care sărbătoresc azi unul dintre cele mai venerabile, redutabile şi iubite mijloace de comunicare media La mulţi ani şi la cât mai mulţi, educaţi şi fideli ascultători!

Expoziția „Ștefan Bertalan. În ritmul lumii — O retrospectivă”

Expoziția Ștefan Bertalan este curatoriată de Bernard Blistène, Director onorific al Centrului Pompidou – Muzeul Național de Artă Modernă și beneficiază de colaborarea Iunei Șerban, curator la MARe.

Ștefan Bertalan a explorat legătura dintre om, natură și tehnologie, observând lumea ca pe un sistem viu, aflat într-un echilibru fragil între ordine și haos. Fascinat de lumină, ritm și creștere, își nota zilnic observațiile despre plante și medii naturale. După 1981, când este concediat din motive politice de la catedra de arhitectură din Timișoara, viața și arta lui intră într-o fază de melancolie lucidă. Autoexilat, izolat și deziluzionat, Ștefan Bertalan a pictat cartofi, transformând banalul în simbol al supraviețuirii și al declinului. În această perioadă, lumina solară a anilor ’70 se stinge într-o lumină difuză, interioară, expresia unei conștiințe care continuă să caute sens în întuneric.

Expoziția are un aranjament tematic și nu cronologic pentru a sublinia subiectele și procesele care au punctat cercetările și explorările artistului: primele studii și lucrări din Cluj-Napoca, urmate de perioada din Timișoara, unde a studiat și predat între 1970 și 1981, exilul forțat la Öhringen (Germania) între 1986 și 2012, până la întoarcerea în Timișoara, orașul pe care l-a ales și unde a desfășurat o muncă esențială prin activitatea sa didactică la Academie și prin contribuția la viața culturală intensă a orașului.

Bertalan apare ca o figură carismatică și alertă, atentă atât la lumea sensibilă, cât și la schimbările sociale și politice profunde la care a fost martor și actor indispensabil.

Două dintre săli pun în prim-plan relația lui Ștefan Bertalan cu ceilalți co-fondatori ai grupurilor 111 și SIGMA, două mișcări artistice la care a contribuit în mod decisiv. Pe lângă lucrările adunate în această secțiune, printre care se numără și faimoasa instalație Multivision, realizată în 1978 împreună cu Constantin Flondor și Doru Tulcan, vor fi expuse diverse lucrări, arhive și documente mai puțin cunoscute care îmbogățesc înțelegerea acestor două momente esențiale ale neo-avangardei românești și europene a anilor 1960–80.

Expoziția de la MARe, deschisă între 6 februarie și 3 mai 2026, reprezintă cea de-a doua etapă a retrospectivei dedicate lui Ștefan Bertalan, în continuarea prezentării inaugurale inițiate de Art Encounters la ISHO Center Timișoara (3 aprilie – 29 iunie 2025).

Miron Agafiței revine în România, după 35 de ani, cu expoziția „Ferestre către o lume interioară”

După o absență de peste trei decenii din spațiul expozițional românesc, pictorul Miron Agafiței revine în atenția publicului cu o amplă expoziție personală, găzduită de Muzeul de Artă Constanța.

Intitulată Ferestre către o lume interioară, expoziția propune un parcurs introspectiv printr-o pictură profund marcată de dimensiunea spirituală și de o relație subtilă cu memoria, tăcerea și structurile interioare ale imaginii. Lucrările lui Miron Agafiței se situează la granița dintre abstract și figurativ, construind spații fragile, suspendate, care invită privitorul la contemplație și reflecție.

Evenimentul este prezentat de criticul de artă Doina Mândru, iar curatoria expoziției este semnată de Principele Șerban Dimitrie Sturdza, care propune o lectură coerentă și nuanțată a operei artistului. Expoziția marchează nu doar o revenire simbolică, ci și o reconectare a pictorului cu scena artistică românească, într-un moment de maturitate creativă.

Miron Agafiței aparține unei generații pentru care pictura a fost, mai degrabă, un exercițiu de interiorizare decât unul de reprezentare. Lucrările sale deschid „ferestre” către un univers personal, în care culoarea, materia și gestul pictural funcționează ca forme de mediere între lumea vizibilă și cea lăuntrică.

Expoziția de la Muzeul de Artă Constanța se poate vizita până la 5 martie anul curent şi oferă publicului prilejul rar de a redescoperi un artist important al diasporei românești și de a intra în dialog cu o pictură discretă, densă și profund reflexivă.

Festivalul Jazz in the Park va avea loc între 5 și 7 iunie. Lisa Simone, fiica legendarei Nina Simone, printre artiștii confirmați

Festivalul Jazz in the Park, ajuns la cea de-a 14-a ediție, va avea loc între 5 și 7 iunie, în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. La această ediție va fi prezentă muziciana Lisa Simone, fiica legendarei Nina Simone, transmit organizatorii evenimentului.

„Primul mare nume confirmat pentru ediţia din 2026 este Lisa Simone, fiica unuia dintre cei mai importanţi muzicieni care au trăit vreodată, Nina Simone.

Lisa este la rândul ei muzician, compozitor, producător de filme şi activist pentru egalitate, adunând o nominalizare la Oscar pentru un film documentar despre mama ei şi multiple nominalizări la Grammy pentru compoziţii proprii.

Muzical, Lisa Simone aduce aminte de acel jazz pe care toată lumea îl ştie, care are în spate o voce puternică şi pe care îţi vine să dansezi”, transmit organizatorii.

Lineup-ul la această a 14-a ediţie a festivalului este completat de nume remarcabile precum Marcos Valle, unul din pionierii genului bossa nova şi muzician de legendă; Venna, saxofonist britanic premiat cu Grammy pentru colaborarea sa cu Burna Boy, cu peste 1 milion de urmăritori pe Spotify; Yilian Canizares, violonistă şi solistă de origine cubaneză; un supertrio scandinav format din Bugge Wesseltoft, Arild Andersen şi Gard Nilssen, o întâlnire între trei generaţii ale jazzului nordic; Kraak & Smaak, pionieri ai fuziunii dintre jazz şi muzica electronică; Rabih Abou-Khalil Quartet, un nume de referinţă în zona de arabic jazz şi world fusion; dar şi de artişti emergenţi lansaţi chiar de festival: JEMMA, câştigători ai competiţiei Jazz in the Park 2025, şi MINDTHEGAP Trio, desemnat cel mai bun proiect românesc la aceeaşi ediţie.

„Am vrut să avem un headliner care să reprezinte mai mult decât muzică: să reprezinte valori puternice şi să aibă o poveste de spus. Ne-am uitat la cum au arătat ştirile în 2025 şi am văzut cum a crescut numărul de cazuri în care femeile au fost abuzate sau mai rău. Apoi, ne uităm în jurul nostru şi ne dăm seama că societatea are nevoie de mesaje pozitive.

Ne-am dorit astfel să avem pe cineva alături de noi cu o voce şi un mesaj puternic şi cine altcineva mai bun decât Lisa Simone, moştenitoare a talentului şi a spiritului mamei ei, care a fost una dintre cele mai importante figuri americane ale muzicii”, a declarat fondatorul Jazz in the Park, Alin Vaida, citat în comunicatul menţionat.

După experimentul început cu JazzyBIT ediţia trecută, Jazz in the Park continuă tradiţia rezidenţelor artistice, avându-l în acest an invitat pe Nik Bartsch, unul dintre cei mai creativi pianişti ai jazzului european, relatează Agerpres.

Nik Bartsch va sta pe toată durata festivalului şi va susţine trei concerte diferite: un recital solo de pian, un recital duo de pian, acompaniat de pianista grecoaică Tania Giannouli, şi în cele din urmă, un super concert cu formaţia sa, Ronin. De asemenea, el va susţine un Masterclass pentru muzicienii interesaţi şi va participa la conferinţa „Întâlniri pe prispă” din cadrul festivalului.

Jazz in the Park este un festival manifest care combină muzica bună cu promovarea de valori pozitive în comunitate. Festivalul a găzduit până acum peste 550 de concerte de jazz cu artişti internaţionali şi este astăzi unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen.

În 2019, Jazz in the Park a câştigat trofeul categoriei „Best Small European Festival”, la cea de-a XI-a ediţie a prestigioasei competiţii European Festival Awards. A devenit, astfel, primul festival de jazz din Europa (şi implicit din România) care a obţinut o distincţie la acest eveniment.

De asemenea, festivalul a fost finalist de opt ori în Topul celor 10 festivaluri din Europa la aceeaşi categorie, ultima nominalizare fiind chiar pentru ediţia de anul trecut. Evenimentele marca Jazz in the Park sunt organizate de Fapte, asociaţie care dezvoltă oameni şi comunităţi prin evenimente culturale.

La mulţi ani, Mişu Cernea!

Lume, lume! Batem toba mare căci azi îl sărbătorim pe unul dintre cei mai cei creatori de muzică de la noi. Mihai Cernea e cunoscut şi iubit pentru activitatea din Sfinx dar nu numai. Pentru că e o ocazie mai specială, azi (şi nu numai azi) îi dorim ani mulţi, cu bucurii şi noroc! Un trecut glorios cere un viitor cât mai progresiv. Să fie rock şi să fie pe săturate!

Ziua națională a lecturii la MNLR | 2026

Prima parte a zilei este dedicată celor mici prin lecturi din scrierile lui Marin Sorescu, prin ateliere de creativitate și de benzi desenate. La atelierul 3D a fost ales un vers-surpriză al Ninei Cassian pe care îl vom imprima împreună. Locurile sunt limitate, nu uitați să vă înscrieți la adresa relatiipublice@mnlr.ro

Cât de important este rolul formator al lecturii în educația noastră și care a fost relația lui Spiru Haret cu învățătorii din vremea sa ne va vorbi Cristina Ștefan, autoarea unui studiu dedicat părintelui învățământului modern românesc.

Un eveniment inedit al ediției din acest an îl reprezintă întâlnirea cu Adrian Mitu, care ne va vorbi despre pictura cu cafea și ne va prezenta câteva dintre lucrările sale, printre care și cele inspirate de romanul „Moromeții”.

Vom încheia ziua cu o întâlnire cu artistul macedonean Gligor Kuzmanovski, ale cărui obiecte sunt expuse în sălile de la parterul și etajul I ale sediului MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8.

Casele memoriale ale MNLR au pregătit activități de educație muzeală și ateliere creative în școli și la sediile MNLR. „Cartea prinde glas” este o continuare a proiectului „Muzeele în școli”, o activitate organizată de Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”, Casa Memorială „George și Agatha Bacovia” și Casa Memorială „Anton Pann”, o avanpremieră la Ziua națională a lecturii. Activitatea va avea loc în 13 februarie 2026, la Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu” din București și va fi susținută de muzeografii Lelia Spirescu, Mădălina Șchiopu și Adrian David. Tot în data de 13 februarie, la Casele Memoriale ,,Liviu Rebreanu” și ,,Ion Minulescu” se va desfășura evenimentul „Casele memoriei, casele cuvintelor”. Astfel, casele memoriale devin locuri ale lecturii vii, în care poeme și fragmente de proză vor prinde viață în cadrul unui dialog între muzeografi și public.

Baletul simbol al sărbătorilor de iarnă – Spărgătorul de nuci – pe 30 noiembrie la Sala Palatului

Spărgătorul de Nuci (The Nutcracker) – celebrul balet care transpune spiritul Craciunului intr-un spectacol de neuitat, este titlul cu care Ukrainian Classical Ballet va reveni în faţa publicului din România, după reprezentaţia cu casa închisă a „Lacului Lebedelor” – poezie a iubirii eterne, a devotamentului şi sacrificiului. Ukrainian Classical Ballet, companie de prestigiu, cu show-uri în întreaga lume, prezintă pe scena Sălii Palatului capodopere ale baletului mondial, în montări clasice, puse în scenă de balerini de renume ce aduc spectacolul la rang de artă.

„Ne străduim să prezentăm cele mai frumoase și interesante spectacole de balet clasic cu ajutorul tehnologiilor moderne. În expresia artistică, păstrăm tradiția baletului clasic în mișcările noastre și acceptăm cu deschidere elemente moderne de coregrafie. Cufundă-te în frumusețea, eleganța și armonia Spărgătorului de nuci!”, a declarat Ivan Zhuravlov – fondator al companiei Ukrainian Classical Ballet.

Spărgătorul de Nuci (The Nutcracker) este unul dintre cele mai îndrăgite balete clasice din lume, o poveste plină de magie, eleganță și emoție, care transformă spiritul Crăciunului într-un spectacol de neuitat. Prin muzica inconfundabilă a lui Ceaikovski, coregrafii spectaculoase, costume strălucitoare și decoruri feerice, publicul este purtat într-un univers al viselor, unde copilăria, imaginația și iubirea se împletesc într-o celebrare a frumuseții și a speranței, adresată tuturor vârstelor.

Sunteţi, aşadar invitaţi să trăiți magia baletului The Nutcracker pe 30 noiembrie 2026, la Sala Palatului din București!

Semnal editorial: Tragedia sovietică. O istorie a socialismului în Rusia, 1917‒1991 de Martin Malia

În anul 1917, țarul Nicolae al II-lea a abdicat, punând astfel capăt șirului de secole în care Rusia s-a aflat sub conducere țaristă. Odată cu preluarea puterii de către Vladimir Ilici Lenin, cea mai întinsă țară din lume a intrat într-o altă epocă.

În volumul de față, Martin Malia, unul dintre cei mai importanți specialiști în istoria Rusiei, explică fenomenul sovietic și circumstanțele care au permis instalarea acestui regim. Lideri politici precum Lenin, Stalin, Hrușciov, Brejnev și Gorbaciov sunt doar câteva dintre personajele istorice a căror influență este analizată în acest magnum opus.

Tragedia sovietică (editura Corint Istorie) reprezintă o cuprinzătoare cronică a evoluției comunismului sovietic de-a lungul a 74 de ani, de la originile sistemului până la sfârșitul său, culminând cu prăbușirea URSS; o lucrare completă despre o eră controversată a omenirii.

Martin Malia (1924–2004), istoric și profesor american specializat în istoria Rusiei. A fost primul student american acceptat la prestigioasa instituție franceză École Normale Supérieur, unde a petrecut doi ani. A obținut diplome de studiu la vestitele universități Yale și Harvard și a predat la Universitatea din California, la Berkeley, între 1958 și 1991.

Printre volumele sale se numără: Alexander Herzen and the Birth of Russian Socialism, 1812–1855 (1961), Understanding the Russian Revolution (1980), Russia under Western Eyes: From the Bronze Horseman to the Lenin Mausoleum (1999) și History’s Locomotives. Revolution and the making of the Modern World (2006).

Expoziția „Continuitate și creativitate în vreme de război: patrimoniul cultural imaterial ucrainean prin ochii copiilor”

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, în parteneriat cu Academia Română – Filiala Iași, organizează la Palatul Culturii, în perioada 28 ianuarie – 28 februarie 2026, expoziția temporară „Continuitate și creativitate în vreme de război: patrimoniul cultural imaterial ucrainean prin ochii copiilor”.

Expoziția marchează finalizarea proiectului „Predarea și învățarea în cadrul comunității a patrimoniului cultural imaterial ucrainean în România”, finanțat de UNESCO și implementat în perioada 2023 – 2025 de JRS România.

Derulat de Academia Română – Filiala Iași, în parteneriat cu Development Center „Democracy through Culture” (Kyiv, Ucraina), JRS România, RHE Initiative (Portugalia), Workshop Intangible Heritage (Belgia), proiectul susținene salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al refugiaților ucraineni din România și promovarea educației pentru pace prin activități participative dedicate copiilor.

„Vă invităm la Palatul Culturii, să descoperiți lucrări realizate de copiii ucraineni, care rămân atașați de patrimoniul cultural imaterial de acasă, chiar în situații de criză, ca un gest de speranță și un apel la pace”, afirmă Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Expoziția poate fi vizitată până pe 28 februarie 2026, în spațiul Muzeului Etnografic al Moldovei, de marți până duminică, între orele 10.00 și 17.00 (ora 16.30, ultima intrare în muzeu).

Au început înscrierile pentru Concursul Internațional George Enescu, ediția a XX-a

În perioada 23 august – 19 septembrie 2026, va avea loc la București ediția a XX-a a Concursului Internațional George Enescu, una dintre cele mai importante platforme internaționale de lansare pentru tinerii muzicieni din întreaga lume și poarta de acces către scena Festivalului Internațional George Enescu.

Concursul, care se desfășoară o dată la doi ani, va avea patru secțiuni: compoziție, violoncel, vioară, pian. Maestrul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului și Concursului Enescu, va susține și în acest an masterclass-urile de dirijat și de interpretare instrumentală, adăugând, pentru ediția aceasta, un masterclass de compoziție ce va fi susținut de membri ai juriului de compoziție.

Tema ediției din 2026, „In Pursuit of Excellence”, reflectă misiunea Concursului Enescu de a susține excelența artistică, rigoarea interpretativă și curajul creativ al noii generații de muzicieni, într-un context internațional competitiv și inspirat de modelul artistic al lui George Enescu.

Înscrierile pentru ediția din 2026 a Concursului Internațional George Enescu sunt deschise până la data de 10 mai 2026 pentru secțiunile de pian, vioară și violoncel și până în 30 iunie 2026 pentru secțiunea de compoziție, pentru care sunt eligibili artiștii născuți după 1 august 1991.

Masterclass-urile de compoziție și de interpretare dirijorală și aprofundare în studiul muzicii sunt deschise muzicienilor născuți după 1 august 1991, iar masterclass-ul de interpretare instrumentală se adresează muzicienilor născuți după 1 august 2001.

Structura Concursului este aliniată standardelor Federației Mondiale a Concursurilor Internaționale de Muzică și combină repertoriul clasic cu lucrările lui George Enescu, iar masterclass-urile integrate în program aduc o dimensiune dedicată studiului, dialogului și mentoratului, gândită pentru tineri muzicieni care vor să evolueze, să experimenteze și să își depășească propriile limite, fiind singurul concurs din România afiliat acestei organizații.

La București vor avea loc patru etape de concurs, la care vor fi prezenți un număr maxim de 50 de concurenți aleși în urma preselecțiilor, pentru fiecare secțiune instrumentală. Primele două etape de concurs se vor desfășura la Universitatea Națională de Muzică din București, iar semifinalele și finalele vor avea loc la Ateneul Român.

Tradițional, concertul de deschidere, din data de 23 august 2026, va avea ca soliști câștigătorii ediției din 2024 a concursului: Roman Lopatynskyi – pian, Yo Kitamura – violoncel, Mayumi Kanagawa –  vioară și va fi acompaniat de Orchestra Națională Radio, dirijată de Cristian Măcelaru, după modelul concertului de deschidere al Festivalului Enescu.  Maestrul Măcelaru va dirija și concertul de la finalul masterclass-ului de dirijat, alături de 3 dirijori selectați dintre participanții la masterclass, la pupitrul Orchestrei Române de Tineret.

Pe parcursul Concursului Enescu sunt programate 6 concerte simfonice și 6 recitaluri camerale de excepție, susținute la Ateneul Român de mari artiști internaționali, membri ai juriilor și laureați ai edițiilor anterioare ale concursului, iar semifinalele concursului (secțiunile violoncel, pian, vioară) vor fi în format de concert play-conduct (o noutate a acestei ediții), cu participarea Orchestrei de Cameră Radio.

Pe scena Concursului Internațional George Enescu vor urca, în cadrul finalelor secțiunilor instrumentale, trei dirijori internaționali de prim rang, invitați să conducă orchestrele în etapele decisive ale competiției: Case Scaglione, dirijor american apreciat pentru rigoarea și forța expresivă a interpretărilor sale, va conduce finala secțiunii de violoncel la pupitrul Orchestrei Naționale Radio; Harry Ogg, una dintre vocile distincte ale noii generații britanice, recunoscut pentru rafinamentul construcției muzicale, va dirija Filarmonica „George Enescu” în finala de vioară, iar Daniela Candillari, dirijoare cu o carieră solidă în Statele Unite va conduce finala de pian, la pupitrul aceleiași orchestre.

Concertul dedicat secțiunii de compoziție va fi dirijat de Marin Alsop, una dintre cele mai influente și respectate dirijoare ale scenei internaționale, recunoscută pentru angajamentul său constant față de muzica contemporană și pentru susținerea noilor generații de creatori. Aflată pentru prima dată în România, artista se va afla la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, marcând un moment de referință pentru publicul și pentru scena muzicală românească.