O explozie de talent, de energie şi nu în ultimul rând un exemplu de exigenţă profesională, Cezar Ouatu are harul, mijloacele şi resursele pentru a mulţumi cel mai pretenţios public. O carieră impresionantă care cu siguranţă va continua şi mai spectaculos. Pentru că azi e ziua lui, îi dorim lui Cezar sănătate, bucurii, noroc şi succes pe orice scenă din lume s-ar afla!
După un debut care a atras peste 80 de invitați din 12 țări și mai bine de 5 000 de participanți în cele 4 zile de evenimente, NOD – International Literary Rights Festival se pregătește pentru cea de-a doua ediție care va avea loc și anul acesta în ultimul weekend al lunii septembrie, la Brașov.
Festivalul își dorește să facă un nod între literatură, teatru și film, domenii pe care le reunește sub umbrela drepturilor de autor, creând astfel o tradiție pentru profesioniști, dar și un minunat loc de întâlnire cu publicul larg dornic de experiențe culturale de calitate.
„NOD Festival răspunde unei nevoi a industriei și a devenit, încă de la prima ediție, o poveste de succes. Ne-am dorit ca festivalul să aibă o componentă profesională care lipsea din peisajul românesc. Astfel, am lansat un open call de manuscrise, o oportunitate pentru autorii români să intre în contact direct cu editori și agenți literari cărora să le prezinte lucrări inedite, făcând în acest fel un prim pas spre publicare. Nu ne-am așteptat ca lucrurile să se lege atât de repede, dar ne putem lăuda cu proiecte deja concretizate“, spune Liviana Tane, fondatorul festivalului.
Primul rezultat concret a fost publicarea volumului pentru copii Eschimos, de Oxana Greadcenco, pe care Editura Vellant l-a lansat la doar două luni de la festival, la Gaudeamus. Cartea este disponibilă în librării și a fost extrem de bine primită de cititorii din România, Republica Moldova și Olanda.
Din cele peste 115 manuscrise primite, 35 au fost selectate de organizatori, iar autorii lor au fost conectați cu editori și agenți literari. Alte șase lucrări vor fi publicate în perioada următoare ca urmare a sesiunilor de pitching organizate la NOD Festival.
Organizat de Reading is Cool și Matca, NOD – International Literary Rights Festival își propune să conecteze lumile celor care scriu, publică, vând și promovează cărți, astfel încât poveștile să-și împlinească destinul și să ajungă cât mai rapid în mâinile cititorilor. Aflat la a doua ediție, NOD vrea să încurajeze apariția unor colaborări inedite și a unor noi forme de expresie în cultură. Este un proiect curajos, care urmărește să conecteze profesioniștii din domeniul literar și artiștii din domeniile influențate de literatură – muzică, teatru, film – cu publicul consumator de cultură.
Institutul Cultural Român de la Londra deschide Sezonul Brâncuși 150 vineri, 20 februarie 2026, la ora 19:00, printr-un eveniment imersiv multidisciplinar, conceput ca un omagiu contemporan adus lui Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea artistului. Organizat cu ocazia Zilei Brâncuși și realizat în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Jiu, evenimentul marchează începutul unui amplu program cultural dedicat uneia dintre figurile fondatoare ale artei moderne, desfășurat pe parcursul anului 2026, declarat la nivel național Anul Brâncuși.
Gândit ca un parcurs artistic prin spațiu, lumină și sunet, evenimentul se va desfășura la sediul ICR Londra, invitând publicul să descopere universul brâncușian printr-o experiență care reunește muzica live, designul contemporan și sunetul ambiental. Programul îi are ca protagoniști pe violonistul Alexandru Tomescu și pianista Sînziana Mircea, alături de designerii Alina Moise și Iustin Băisan (Project Para), propunând o abordare interdisciplinară care explorează, din perspective actuale, esența și forța de sugestie ale operei lui Brâncuși.
La parter, publicul va putea vedea expoziția de design imersiv „Endless Light & Sculpture Garden“ semnată de Project Para – o instalație luminoasă tridimensională, evocând Coloana fără sfârșit, un peisaj sculptural alcătuit din obiecte imprimate 3D, inspirate de formele arhetipale ale artistului și realizate integral din materiale reciclate. Expoziția este completată de o instalație sonoră originală semnată de sound designerul Vlad Dodoiu, stabilit la Londra, care recreează, prin înregistrări autentice realizate în Parcul Central din Târgu Jiu, ambientul natural din jurul ansamblului monumental brâncușian. De asemenea, Alina Moise și Iustin Băisan vor susține o prezentare dedicată procesului creativ al expoziției, influenței operei lui Brâncuși asupra designului contemporan, rolului sustenabilității și al narațiunilor digitale în practica artistică actuală.
La etaj, în Sala Enescu, publicul este invitat la recitalul de muzică clasică „În lumea lui Brâncuși“, inspirat de universul interior și rădăcinile culturale ale sculptorului. Susținut de violonistul Alexandru Tomescu și pianista Sînziana Mircea, recitalul va fi completat de proiecții video ce includ imagini fotografice realizate de Ioana Hameeda, în cadrul Turneului Stradivarius, la Târgu Jiu și Hobița, locuri esențiale pentru înțelegerea parcursului artistic și spiritual al lui Constantin Brâncuși. Programul muzical va reuni lucrările: Ciuleandra– creație populară, Manuel de Falla – Suită populară spaniolă, Béla Bartók – Șase dansuri românești, George Enescu – Sonata nr. 3 pentru vioară și pian în la minor, op. 25, în caracter popular românesc. Violonistul Alexandru Tomescu a fost desemnat ambasador al Anului Brâncuși, la propunerea Primăriei Târgu Jiu, Consiliului Județean Gorj și Primăriei Peștișani. Astfel, reputatul muzician va susține o serie de concerte în țară și în străinătate, primul dintre acestea având loc la Londra. În anul 2026, Turneul Stradivarius îi va fi dedicat lui Constantin Brâncuși.
Accesul publicului este liber, cu rezervare prealabilă.
O nouă premieră la Teatrul Excelsior din București, singurul teatru din Capitală dedicat adolescenților și tinerilor adulți: Muzici și faze după romanul cult al lui Ovidiu Verdeș, în regia lui Cristian Ban.
Un spectacol ce sună a bandă de casetă întoarsă cu creionul, a valuri ce se izbesc de stâncile litoralului românesc și a prima vară în care simți că lumea începe, în sfârșit, să fie a ta.
Primele reprezentații vor avea loc în 19 și 20 februarie 2026, ora 19:00, în Sala Ion Lucian.
La baza spectacolului stă romanul-cult Muzici și faze de Ovidiu Verdeș, publicat în 2000, o carte care a devenit rapid reper pentru o generație întreagă. Romanul imaginează adolescența anilor ’70 cu o libertate de expresie care ar fi fost de neconceput în plin regim comunist.
Verdeș scrie direct, curajos, cu un vocabular viu, plin de argou, ritm și imagini concrete – o limbă care se simte, nu doar se citește. Tocmai această scriitură neîmblânzită, rebelă și extrem de plastică a stârnit controverse la apariție, dar a și făcut din Muzici și faze o carte iubită, pentru că nu idealizează adolescența, ci o surprinde exact așa cum e – intensă, confuză, muzicală, cu faze bune și faze care dor.
Deși plasat în 1978, spectacolul vorbește despre o vârstă care nu se schimbă niciodată: momentul în care începi să te desprinzi de părinți, să îți alegi muzica, prietenii și felul în care vrei să fii în lume.
Montarea lui Ban păstrează acest ADN al romanului: textul curge ca un mixtape, cu fragmente de memorie, umor fin, autoironie și acel tip de tandrețe care nu se declară, ci se simte.
Muzici și faze este un spectacol regizat de Cristian Ban, regizor cunoscut pentru rigoarea construcției scenice și pentru felul în care transformă repetiția într-un spațiu de cercetare vie și descoperire continuă.
Teatrul lui are umor, ritm și o candoare vibrantă, iar Muzici și faze se înscrie perfect în această linie: un spectacol cald, cu nerv și muzică bună, în care adolescența devine contagioasă și provoacă aduceri-aminte periculos de vii.
Distribuția spectacolului este formată din actorii Teatrului Excelsior: Matei Arvunescu, Ioana Niculae, Alex Popa, Dan Pughineanu, Ana Udroiu, Maria Alexievici, Mihaela Coveșeanu. Din echipa de creație fac parte, alături de regizorul Cristian Ban, care a semnat și adaptarea și ilustrația muzicală, Irina Chirilă (scenografie), Amalia Tănase (asistență regie & dramaturgie), Cristian Șimon (lighting design), Maria Alexievici (aranjament muzical & pregătire muzicală).
Teatrul Excelsior continuă să facă ceea ce îl definește: să vorbească direct cu adolescenții – fără să îi edulcoreze, fără a le simplifica sau cosmetiza realitatea, ci cu sinceritate. Pentru părinți, Muzici și faze poate însemna o reîntoarcere la senzația de „prima dată”. Pentru adolescenți, poate fi o confirmare că neliniștile lor nu sunt nici noi, nici solitare. Că fiecare generație își are muzicile și fazele ei – și că, dincolo de diferențe, există un ritm comun al maturizării.
Muzici și faze este cea de-a patra premieră a stagiunii 2025-2026, după Tristețe și bucurie în viața girafelor de Tiago Rodrigues, regia Irisz Kovacs, Dark Play de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, Metamorfoza de Franz Kafka, regia Yuri Kordonsky.
Vă invităm să celebrați feminitatea într-o seară memorabilă, dedicată femeilor și tuturor celor care doresc să le fie alături, într-un cadru elegant, încărcat de emoție, rafinament și inspirație. O experiență artistică în care muzica, povestea și sensibilitatea se împletesc pentru a transmite mesaje esențiale despre echilibru, frumusețea interioară și armonia dintre sănătatea fizică și emoțională.
Seara va debuta cu un concert simfonic de excepție, construit pe ritmuri pasionale de tango și muzică latino-americană. Repertoriul ales cuprinde piese încărcate de emoție, rafinament și inspirație, cu texte puternice și mesaje esențiale, menite să atingă sufletul și să celebreze forța, grația și autenticitatea. O experiență artistică în care muzica, povestea și sensibilitatea se împletesc pentru a transmite mesaje despre echilibru, frumusețe interioară și armonia, în acord cu sărbătorile lunilor februarie și martie: Ziua Îndrăgostiților, Dragobete, Mărțișorul și Ziua Femeii.
„Volver” integrează o importantă dimensiune socială, in foierul salii vor fi amplasate urne de donații, în parteneriat cu Asociația Umanitară „Speranța pentru România” (Asociatia cu sediul in Arad) publicul fiind invitat să contribuie, prin gesturi mici, la susținerea cazurilor medicale și sociale din întreaga țară. O experiență muzicală și emoțională unică, pe care nu trebuie să o ratați!
Pe scenă, alături de Analia Selis, vor evolua: Julio Santillán – chitarist, venit din Argentina special pentru acest proiect, Mariano Castro – pianist, dublu nominalizat la Latin Grammy Awards. Alături de ei, va cânta o orchestră de muzicieni de cea mai înaltă calitate, sub numele Camerata Atheneum. Concertul va fi dirijat de maestrul Tiberiu Soare.
Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției tematice „Domnii Mavrocordați în patrimoniul Muzeului Municipiului București”, care se va deschide în ziua de vineri, 20 februarie 2026, de la ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2, București).
În ziua deschiderii – vineri, 20 februarie 2026, accesul la această expoziție – „Domnii Mavrocordați în patrimoniul Muzeului Municipiului București” – va fi gratuit (10.00-17.30).
Expoziția prezintă patrimoniul documentar al muzeului legat de domniile greco-românizate ale familiei Mavrocordați în Țara Românească și Moldova, între secolele XVII-XVIII. Vizitatorii pot descoperi acte domnești autentificate cu semnătura și sigiliul voievodului, dării și reconfirmări de drepturi boierești, precum și detalii despre reformele și ctitoriile marilor domni ai familiei – Nicolae, Ioan și Constantin Mavrocordat.
Expoziția oferă o privire unică asupra vieții politice, administrative și culturale din epoca fanariotă, dar și asupra influenței Mavrocordaților asupra capitalei și regiunii.
După execuția bărbaților Brâncoveni în Piața Yali Kiosk din Istanbul și scurta domnie prefanariotă a lui Ștefan Cantacuzino (1714-1716), sultanul a hotărât numirea directă în scaunul domnesc de la București a unor greci sau grecizați, întrucât se considera că ar prezenta o mai mare garanție pentru Imperiul Otoman. Astfel, Moldova și Țara Românească au fost conduse până către jumătatea secolului al XVIII-lea de domni proveniți din familiile Mavrocordat, Racoviță și Ghica, ce au alternat succesiv în tronurile de la Iași și București.
Familia Mavrocordat, originară din insula Chios, s-a înălțat în sfera de putere a Porții prin Alexandru Mavrocordat numit și Exaporitul (~ consilier de taină al sultanului). Debutul carierei sale l-a constituit anul 1671, când a obținut postul de secretar al marelui dragoman creștin Panaghiotis Nikoussios. După dispariția protectorului său, Alexandru a fost numit în funcția de mare dragoman, în anul 1673. Din această poziție s-a remarcat în calitate de negociator al Sublimei Porți în cadrul Păcii de la Karlowitz din ian. 1699.
Nicolae Mavrocordat (n. 3 mai 1680, Constantinopol – † 3/14 sept. 1730, București), fiul omului politic, diplomat și cărturar, Alexandru Exaporitul, era înrudit prin mama sa, Sultana Hrisoscoleu, cu vechea familie domnitoare a Mușatinilor, întrucât cobora pe linie feminină din Alexandru Iliaș vv. A fost căsătorit, mai întâi, cu domnița Casandra Cantacuzino cu care i-a avut pe Tarsia, Scarlat și pe Ruxandra. Ulterior, cu Pulheria Ciuki a avut-o pe Maria, pe viitorul domn Constantin, Ioan vv. Moldovei (1743-1747), și pe Toma. Un al treilea mariaj l-a încheiat cu Smaranda Stavropoleos, cu care i-a avut pe Alexandru, Sultana și pe Ștefan. În cadrul Imperiului Otoman a îndeplinit dregătoria de mare dragoman al Porții (1699-1709).
Era socotit de Sublima Poartă drept un om de încredere, care trimitea vești legate de viața politico-diplomatică a țărilor din sud-estul și din centrul Europei, și chiar i se cerea sfat în diverse probleme. După înlăturarea ultimului voievod cantacuzin, Imperiul Otoman l-a desemnat în tronul bucureștean începând cu 25 dec. 1715/5 ian. 1716, după o scurtă domnie moldavă (1711-1715), instituită după fuga antecesorului său, Dimitrie Cantemir (1710-1711), în Rusia. A exercitat câte două domnii în Moldova (1709-1710 și 1711-1715) și în Țara Românească (1716, 1719-1730).
Numele său a fost legat de Mănăstirea Văcărești (1716-1723), socotită o culme a marelui stil brâncovenesc, așezată ca metoh al Patriarhiei Ierusalimului, în 1721, și înzestrată cu tipografie, școală grecească și mai ales cu o valoroasă bibliotecă, ce a dus faima Mavrocordaților în întreaga lume europeană. Răpus de ciumă, Nicolae Mavrocordat și-a încetat existența pământeană la 3/14 sept. 1730, fiind astrucat în splendida sa ctitorie de la Văcărești.
Ioan Mavrocordat (n. 23 aug. 1684, Constantinopol – † 23 nov. 1719, București) a fost căsătorit cu Zamfira Gulianò, fiind dăruiți de Pronia divină cu un singur fiu, Alexandru. A domnit doar în Țara Românească între anii 1716 și 1719.
Constantin Mavrocordat (n. 27 febr. 1711, Constantinopol – † 21 nov. 1769, Iași). A fost căsătorit cu Smaranda Cantacuzino, în anul 1728, fără a avea și moștenitori. Peste doar patru ani a încheiat o nouă căsătorie cu Ecaterina Rosetti, cu care a avut mai mulți descendenți – Alexandru, zis Delibei, vv. Moldovei (1782-1785), Maria, Ioan, Ecaterina, Smaranda și Dimitrie. Relațiile, dublate de consistente sume cheltuite la Poartă, i-au asigurat lui Constantin Mavrocordat tronul muntean de șase ori (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758 și 1761-1763) și de patru ori scaunul ieșean (1733-1735, 1741-1743, 1748-1749 și 1769), fiind socotit de către marele istoric Nicolae Iorga drept un candidat național. S-a remarcat printr-o serie de reforme – desființarea văcăritului și a pogonăritului; scutirea mănăstirilor și a clericilor de dajdie; desemnarea de boieri ispravnici în toate județele; salarizarea dregătorilor și a slujbașilor; generalizarea ruptei (sau ruptoare); restrângerea diverselor categorii de privilegiați fiscali (poslușnicii); crearea a trei noi tribunale, care judecau după vasilicale sau Legile lui Justinian; obligativitatea redactării hotărârilor în dublu exemplar și înscrierea lor în condici, cu foi pecetluite etc.
Patrimoniul Muzeului Municipiului București, prin Colecția de Documente, cuprinde un număr însemnat de înscrisuri, redactate pe hârtie sau pe pergament, emise în răstimpul domniilor deținute în Țara Românească de către cei trei reprezentanți ai ilustrei familii a Mavrocordaților – Nicolae vv., Ioan vv. și Constantin vv. Atât marii boierii Manolache Lambrino, Iordache Crețulescu, Constantin Băleanu și Dumitrașco Caragea, cât și Sfânta Mitropolie a Ungrovlahiei sau Mănăstirea Cotroceni au primit diverse danii sau le-au fost reconfirmate drepturile de stăpânire asupra unor proprietăți din București ori din alte locuri ale țării. Majoritatea actelor domnești au ca loc de emitere orașul București și sunt autentificate cu semnătura autografă a domnilor, liberă sau cuprinsă într-un cartuș frumos decorat, dar și cu sigiliul mijlociu domnesc, în ceară roșie, peste care a fost așezat un timbru de hârtie frumos decorat, ori imprimat în chinovar, precum și cu sigiliul inelar, de formă octogonală, în chinovar. În câmpurile sigilare este redată acvila cruciată sau stema unită a Țării Românești și Moldovei, înconjurată de particula „Io”, inițialele domnului emitent, calitatea de „voievod” și uneori data la care a fost confecționată respectiva matrice sigilară. Sub conţinutul textelor sunt scrise monogramele domneşti cu soluție de aur sau cu chinovar, precedate sau nu de invocaţia simbolică.
În perioada 26 martie – 9 aprilie 2026, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” susține Turneul de Paște „Săptămâna Patimilor”, cu evenimente în 5 orașe din România. Spectacolul Extraordinar „Săptămâna Patimilor”, dirijat de Anna Ungureanu, va fi prezentat la Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu și București.
De la bucuria intrării în cetate, la momentele de agonie petrecute pe Cruce, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” vă invită să fiți martorii ultimei săptămâni a lui Iisus pe pământ, într-un spectacol special, încărcat de emoție, conceput pentru a reda prin muzică, artă dramatică și scenografie, simbolismul zilelor premergătoare Învierii Mântuitorului.
Experiența profundă a publicului din sălile de spectacol va fi completată de textele sacre interpretate de actorii Marius Turdeanu și Richard Bovnoczki, precum și de vocile copiilor din corurile Programului Național Cantus Mundi.
Programul Turneului de Paște „Săptămâna Patimilor” 2026
26.03 | 19:00 | Sala Sporturilor „Constantin Jude”, Timișoara
28.03 | 19:30 | Sala Mare, Casa de Cultură a Sindicatelor, Oradea
03.04 | 19:00 | Sala Héritage, Academia Națională de Muzică „Gh. Dima”, Cluj-Napoca
05.04 | 19:30 | Sala Transilvania, Sibiu
08.04 | 19:00 | Aula Magna a Universității Politehnica București
09.04 | 19:00 | Aula Magna a Universității Politehnica București
Cu un repertoriu de lucrări de muzică sacră românească și universală, programul spectacolelor este dedicat celei mai mari sărbători a creștinătății și include fragmente din celebrul „Florilegiu bizantin” – impresionanta colecție de muzică pascală structurată de Marin Constantin, „Prohodul Domnului”, în aranjamentul lui Nicolae Lungu, „Credo” din „Missa în do minor” de W. A. Mozart, precum și multe alte compoziții spirituale emblematice.
Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” | Dirijor Anna Ungureanu | Regia și scenariul Emil Pantelimon | Invitați: Marius Turdeanu și Richard Bovnoczki | Scenografia Vladimir Turturica | Organizare Leila Popovici | Cu participarea copiilor din corurile Cantus Mundi.
Fondat în anul 1963 de legendarul muzician și dirijor Marin Constantin (1925 – 2011), Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a devenit un reper al vieţii muzicale și diplomaţiei culturale.
Corul Madrigal este definit prin sonoritatea sa specifică, tehnica non-vibrato, amplasamentul stereofonic în scenă și costumele impunătoare. Repertoriul său este îndreptat către Renaștere, muzica preclasică și clasică, Romantism, muzica bizantină și creaţia contemporană românească și universală. Prezenţa scenică și componenţa ansamblului au fost în permanenţă rafinate, performanţa sa fiind comparată de critici cu „o vioară Stradivarius în mâna lui Paganini”.
Distins cu numeroase premii internaționale, Corul Madrigal a fost prezent pe cele mai importante scene ale lumii, cu mii de concerte și spectacole. În noiembrie 2016, Madrigalul a fost recunoscut oficial ca Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primind premiul „Jean Nussbaum și Eleanor Roosevelt” la Palatul Naţiunilor Unite din Geneva, în cadrul Summit-ului Global de Religie, Pace şi Securitate.
Evenimentele susţinute de Corul Madrigal în ultimii ani au îmbogăţit amprenta spirituală și culturală a muzicii românești în întreaga lume. În anul 2023, Madrigalul a concertat în Statele Unite ale Americii după 35 de ani, într-un amplu turneu de pe Coasta de Est până la Coasta de Vest. În 2024, a susţinut 4 turnee internaţionale, cu concerte în Peru, în premieră, și în Europa – de la Roma, la Chișinău și de la Luxemburg, la Bruxelles. Anul 2025 a adus primul turneu Madrigal în Kazahstan, „Madrigal: Drumul Mătăsii” și o revenire spectaculoasă după 35 de ani în Japonia, la EXPO 2025 Osaka și Festivalul Internațional Coral de la Yokohama. În luna noiembrie 2025, Corul Madrigal, dirijat de Anna Ungureanu, s-a reîntâlnit cu publicul din Spania după mai bine de trei decenii, în cadrul evenimentelor culturale care au inclus filmări în vestigiile romane de la Mérida, expoziții ale Galeriei Madrigal și concerte în cele mai grandioase catedrale și spații culturale din Córdoba și Madrid.
Din anul 2011, Corul Madrigal derulează Programul Național Cantus Mundi, cel mai mare program de integrare socială prin muzică a copiilor din România, inițiat de renumitul dirijor Ion Marin, ce reunește în prezent 2.510 coruri și peste 87.000 de copii din România și diaspora.
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 12 februarie 2026, de la ora 18.00, la Sala Media, la vernisajul expoziției Brâncuși: între modă și tehnologie (work in progress). Expoziția face parte din programul „Anul Constantin Brâncuși”, pentru aniversarea a 150 de ani de la nașterea artistului. Curatori: Iulia Gorneanu (Institutul Național al Patrimoniului), Monica Morariu (Muzeul Național al Literaturii Române).
Expoziția Brâncuși: între modă și tehnologie propune o traducere contemporană a formelor și conceptelor brâncușiene în limbaj vestimentar, completată de intervenții vizuale, sonore și multimedia care explorează relația dintre formă, spațiu și percepție.
Proiectul este centrat pe creațiile Flaviei Nistor, ale cărei lucrări investighează reinterpretarea operei lui Constantin Brâncuși prin design de tip cultural fashion, într-o abordare situată la intersecția dintre cercetare culturală, simbolistică și experiment al formei.
Piesele vestimentare realizate de Flavia Nistor fac referire directă la sculpturi emblematice, precum Domnișoara Pogany, Muza adormită sau Coloana fără sfârșit, dar și la concepte recurente în opera brâncușiană – verticalitatea, zborul și ideea de axis mundi – transpuse prin volumetrie, construcție și tehnici contemporane. Dimensiunea experimentală a proiectului este susținută de proiecții video și componente multimedia care extind lectura formelor în spațiul performativ și imersiv.
Expoziția se îndepărtează de formatul muzeal clasic, propunând o formulă contemporană și accesibilă de transmitere a conținutului cultural, în care moda funcționează ca mediu de interpretare artistică și de reactivare a patrimoniului.
Flavia Nistor este designer vestimentar român stabilit la Londra, unde urmează programul MA Fashion la Royal College of Art. Practica sa explorează integrarea patrimoniului cultural în designul contemporan, prin colecții construite pe cercetare interdisciplinară, colaborare și reinterpretarea simbolurilor tradiționale.
Interesul său pentru opera lui Constantin Brâncuși se materializează într-un demers artistic care investighează esențializarea formei și dimensiunea spirituală a obiectului. Colecțiile dedicate sculptorului sunt rezultatul unui studiu aprofundat, urmărind transpunerea principiilor estetice ale artistului în structuri vestimentare contemporane.
Flavia Nistor a realizat una dintre cele mai sustenabile colecții lansate pe platforma NET-A-PORTER, în colaborare cu The King’s Foundation, și a făcut parte din echipele de design ale unor branduri internaționale precum Tom Ford. Creațiile sale, care reinterpretează elemente ale patrimoniului românesc într-o cheie contemporană, au fost prezentate și analizate în publicații precum Vogue Business.
Artiști Invitați
Mircea Modreanu
Intervențiile grafice realizate de Mircea Modreanu asupra fotografiilor urbane contemporane propun o lectură ludică și intuitivă a spațiului construit. Desenul suprapus peste imaginea fotografică funcționează ca o realitate paralelă, activând un strat imaginar care transformă arhitectura într-un spațiu al proiecției simbolice.
În contextul expoziției, lucrările sale pot fi privite ca o extensie vizuală a procesului de reinterpretare practicat de Flavia Nistor, unde realitatea devine suport pentru rescriere și transformare formală. Orașul devine astfel o suprafață-reflector, permeabilă între concret și ficțiune, evocând preocupările brâncușiene pentru relația dintre formă, lumină și percepție.
Giulian Dumitriu
Obiectele de design din bronz masiv realizate de sculptorul Giulian Dumitriu introduc în expoziție ideea de cadru și portal simbolic. Oglinda, rama fără suprafață reflectantă și consolele din bronz explorează relația dintre materialitate, reflecție, proiecție și prezență.
În dialog cu universul lui Brâncuși, lucrările invită privitorul să traverseze mental spațiul dintre obiect, imagine și idee. Ele creează o punte între sculptură, design și percepție, integrând designul contemporan într-o reflecție asupra permanenței și transformării formei.
Petru Pap (Peter Gate)
Artist multimedia și muzician experimental, Petru Pap explorează dimensiunea sonoră a percepției artistice, investigând relația dintre matematică, acustică și experiență culturală.
Pornind de la proporțiile utilizate de Constantin Brâncuși, artistul propune o interpretare sonică inspirată de raportul Numărului de Aur, transpus într-o frecvență vibrațională simbolică. Lucrarea sonoră devine o traducere auditivă a principiilor de echilibru și creștere organică prezente în sculptura brâncușiană, extinzând experiența expozițională către un spațiu senzorial și meditativ.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Media, în perioada 12 februarie – 1 martie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.
Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București marchează „Anul Constantin Brâncuși” printr-un eveniment dedicat marelui artist român, la 150 de ani de la nașterea acestuia.
Joi, 19 februarie 2026, publicul este invitat la spectacolul-lectură „Brâncuși contra SUA”, o piesă de Tatiana Niculescu, în regia Irinei Banea. Evenimentul este primul din seria unor spectacole-lectură, organizate în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”.
La baza piesei scrise de Tatiana Niculescu stă controversata poveste din 1926, când lucrarea Pasărea în văzduh a lui Brâncuși nu a fost considerată operă de artă, fiind înregistrată de vameșii americani la obiecte industriale. Autoarea, care a impus în literatura română contemporană genul biografiei, reimaginează în cheie suprarealistă, cu fantezie și umor, celebrul proces care a schimbat definitiv statutul artei moderne. Alături de mari artiști ai vremii – Modigliani, Marcel Duchamp, Ezra Pound – descoperim un Brâncuși uman, viu și intens, dincolo de figura abstractă a geniului, astăzi parte a patrimoniului universal.
Personajul Brâncuși este interpretat de Alexandru Potocean, iar din distribuție fac parte nume cunoscute ale Teatrului Național: Lari Giorgescu, Florentina Țilea, Iuliana Moise, Alexandra Sălceanu, Dorin Andone, Victoria Dicu, Dragoș Stemate, Rodica Ionescu, Ionuț Toader, Daniel Badale și Dragoș Ionescu.
Spectacolul va avea loc la Sala Media, pe 19 februarie, de la ora 18.00 și va fi urmat de o discuție cu publicul, în prezența autoarei. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Omul-spectacol, multi-talentat, neîntrecut în întruchiparea personajelor împrumutate din realitate, înfăţişate dintr-o perspectivă creativă şi comic savuroasă, Mihai Bendeac îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Suntem convinşi că ne pregăteşte mereu surprize plăcute, aşa că ne grăbim să îi urăm sănătate, spor şi inspiraţie!
Adevărat fenomen editorial, Refugiul meu, furtuna mea, prima carte de memorii a scriitoarei Arundhati Roy, apărută sub titlul original Mother Mary Comes to Me, a fost finalistă la Kirkus Prize – Nonficțiune și nominalizată la National Book Critics Circle Award – Autobiografie. Unele dintre cele mai prestigioase publicații și platforme internaționale, printre care New York Times, New York Times Book Review, The New Yorker, TIME Magazine, Guardian, Economist, Elle, BookPage, Booklist, Minnesota Star Tribune, The Times, The Independent, NPR, LitHub, Barnes & Noble, au ales-o „Cartea anului 2025“.
Primul volum de memorii al lui Arundhati Roy, Refugiul meu, furtuna mea, urmărește, cu forța narativă a romanelor sale și cu luciditate, evoluția uneia dintre cele mai puternice autoare ale literaturii contemporane. Acoperind perioada dintre 1962 și 2022, cartea reconstituie traseul interior al unei conștiințe în formare: copilăria fracturată, ruptura necesară, anii de rătăcire fertilă și, în cele din urmă, apariția romancierei și eseistei. Scrise sub impactul unei pierderi decisive, memoriile sunt mai puțin o elegie și mai mult un act de clarificare, o încercare de a înțelege cum se naște o voce, cum se cucerește libertatea și ce preț cere adevărul.
Titlul original, Mother Mary Comes to Me, trimite la un vers celebru din piesa Let It Be a formației Beatles, dar și la Mary Roy, mama scriitoarei, pentru care a trăi după regula lui „fie și așa“ era de neconceput. Figura mamei rămâne un catalizator esențial al acestei deveniri: autoritară, vizionară, imposibil de ignorat, o forță redutabilă din care se alimentează scrisul lui Arundhati Roy. Alternând introspecția cu reflecții tăioase despre India, Refugiul meu, furtuna mea este o reconstrucție dureroasă și aproape sacră: o carte despre formarea eului artistic, despre dragostea care rănește, despre rădăcini și despre momentul fragil în care o viață se transformă în roman.
Arundhati Roy, scriitoare și activistă indiană, cunoscută atât pentru romanele sale, cât și pentru eseistica politică incisivă, s-a născut la 24 noiembrie 1961 în Shillong, Meghalaya, India, și a studiat la Școala de Arhitectură din Delhi, unde locuiește și în prezent. Debutează în 1997 cu romanul Dumnezeul lucrurilor mărunte (The God of Small Things; Humanitas Fiction, 2018, 2022), câștigător al Booker Prize și tradus în peste patruzeci de limbi. Douăzeci de ani mai târziu, în 2017, îi apare cel de-al doilea roman, Ministerul fericirii supreme (The Ministry of Utmost Happiness; Humanitas Fiction, 2019), nominalizat la Man Booker Prize și finalist la National Book Critics Circle Award în același an. Arundhati Roy a scris numeroase eseuri și volume de non-ficțiune care abordează teme politice, sociale și ecologice.
Printre cele mai cunoscute se numără Power Politics (2001), The Algebra of Infinite Justice (2002), War Talk (2003), Public Power in the Age of Empire (2004), Field Notes on Democracy: Listening to Grasshoppers (2009), Broken Republic: Three Essays (2011), Capitalism: A Ghost Story (2014), Things That Can and Cannot Be Said (2016, împreună cu John Cusack), The Doctor and the Saint: Caste, Race, and Annihilation of Caste (2017), My Seditious Heart. Collected Non-Fiction (2019), Azadi: Freedom. Fascism. Fiction (2020). În 2025 publică Refugiul meu, furtuna mea (Mother Mary Comes to Me; Humanitas Fiction, 2026), volum finalist la Kirkus Prize – Nonficțiune și nominalizat la National Book Critics Circle Award – Autobiografie, unul dintre titlurile de top ale New York Times Book Review în 2025 și „Cartea anului“ în numeroase publicații și platforme internaționale. Este în curs de apariție în peste douăzeci și cinci de țări. De-a lungul carierei sale, Arundhati Roy a fost distinsă cu numeroase premii de prestigiu, printre care Lannan Cultural Freedom Prize în 2002, Sydney Peace Prize în 2004 pentru activismul non-violent, Norman Mailer Prize for Distinguished Writing în 2011, Ambedkar Sudar Award în 2015, St. Louis Literary Award în 2022, European Essay Prize în 2023, Pinter Prize în 2024. De asemenea, a fost inclusă în lista Time 100 a celor mai influenți oameni din lume în 2014.
Muzeul Național de Artă al României anunță prelungirea expoziției „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, cu încă o lună, respectiv în perioada 12 februarie – 15 martie 2026, cu program normal de vizitare, miercuri – vineri 10.00 – 18.00 și sâmbătă – duminică 11.00 – 19.00.
Locul lucrării lui Matisse, care se va întoarce la Centrul Pompidou din Paris, va fi ocupat de intervenţia in situ realizată de artistul vizual Mircea Cantor şi intitulată Mai aproape de departe (desen în tuș aplicat direct pe perete, țesături brodate și fragmente de hârtie). Lucrării murale i se va alătura, începând de miercurea viitoare, o piesă arheologică de excepție – Statueta antropomorfă feminină realizată cu peste 6000 de ani în urmă, din lut modelat, incizat și ars, aparținând Culturii Cucuteni – împrumutată de la Complexul Muzeal Național Neamț.
În completarea programului expozițional, MNAR va organiza în parteneriat cu Asociația Moara de hârtie din Comana, o serie de ateliere de țesut și brodat dedicate grupurilor de elevi. Participanții vor descoperi meșteșugurile tradiționale lucrând la mini-războaie de țesut sau exersând cusătura în punct de cruce, realizând câte un covoraș sau o mini ie din lemn pe care le vor lua acasă.
