La mulţi ani, Grigore Leşe!

A coborât tocmai din Ţara Lăpuşului pe drumuri – mai cu seamă – nebătătorite, până a ajuns în capitala României, dar mai ales în inimile noastre. Cântecul lui spune poveşti de viaţă şi de (ne)moarte, de lumină şi împăcare, de taină şi veselie, toate desprinse din marea poveste a unui neam hâtru, discret şi cumsecade. Grigore Leşe ţine la noima strămoşească, la autentic şi la rânduieli. Şi, pentru că aşa e bine şi frumos, ne învrednicim a-i spune: La mulţi ani faini, sănătoşi şi veseloşi!

Un nou premiu la TIFF în memoria lui Janovics Jenő

Începând cu ediția aniversară TIFF.25, programată între 12 și 21 iunie 2026 la Cluj-Napoca, Festivalul Internațional de Film Transilvania introduce Premiul Janovics Jenő. Dedicată memoriei unui pionier al cinematografiei clujene și europene, distincția va fi acordată anual unei personalități mondiale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune și capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie.

Numele lui Janovics Jenő (1872 – 1945) este strâns legat de începuturile cinematografiei din Cluj — și din această parte a Europei. Om de teatru, director al Teatrului Maghiar din oraș, Janovics a înțeles extrem de devreme că filmul nu este o curiozitate tehnică, ci noua artă populară a secolului XX. La începutul anilor 1910, când cinemaul era încă un experiment ambulant, el a transformat Clujul într-un centru de producție. În 1913, Janovics inițiază primele filmări de ficțiune realizate aici, în colaborare cu compania franceză Pathé, la Sárga csikó (Mânzul șarg), producție care ajunge să circule internațional și demonstrează că filmele se pot produce și exporta din Transilvania, nu doar din marile capitale europene.

În anii următori creează sau sprijină mai multe companii locale de producție – în 1914 înființează Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producție Transsylvania. A dezvoltat infrastructura (a transformat teatrul de vară, Teatrul Maghiar de astăzi, în cinema) și a format echipe tehnice și actori de film. Sub patronajul său au lucrat regizori care vor ulterior au devenit figuri majore ale cinemaului mondial, printre care Mihály Kertész, devenit la Hollywood Michael Curtiz, autorul celebrului Casablanca, și Alexander Korda, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film.

Între 1913 și începutul anilor ’20, la Cluj se realizează peste 60 de filme mute — melodrame, adaptări literare, filme istorice — iar orașul devine unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Centrală. Moștenirea lui Janovics rămâne decisivă: el a creat primul ecosistem cinematografic din regiune, a format profesioniști, a conectat producția locală la rețele internaționale și a demonstrat că filmul poate deveni industrie culturală în regiune. A pus Clujul pe harta cinemaului european înainte ca ideea unei industrii românești de film să fie stabilă.

De-a lungul anilor, figura lui Janovics Jenő a fost frecvent evocată în cadrul TIFF: de la proiecții speciale cu operele sale, prezentate sub formă de cine-concerte – Világrém (Din grozăviile lumii) sau A tolonc (Escortata, r. Michael Curtiz) pe care l-a produs – la lansări de carte, expoziții sau proiecția documentarului Janovics Jenő, un Pathé maghiar (r. Balint Zagoni). Din 2026, numele lui va fi legat mereu de festival, prin acest trofeu omonim.

Mai multe detalii despre programul TIFF.25 vor fi comunicate în curând.

Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – Concert The Power of Four

Proiectul Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – „The Power of Four” aduce împreună într-un dialog muzical de înalt nivel artistic una dintre cele mai respectate voci ale saxofonului european de jazz, maghiarul Tony Lakatos, și unul dintre cele mai active și apreciate trio-uri de jazz contemporan din România, avându-i în componență pe Sorin Zlat la pian, Adrian Flautistu la contrabas și Iulian Nicolau la baterie.

Programat sâmbătă 21 februarie, orele 19:==, la Centrul Cultural Maghiar din Bucureşti, concertul Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – „The Power of Four” propune un repertoriu variat și dinamic, alcătuit din compoziții originale semnate de Tony Lakatos, compoziții originale ale lui Sorin Zlat, precum și standarde jazz rearanjate într-o manieră proprie, adaptată acestei formule camerale. Întâlnirea dintre discursul melodic matur și profund al saxofonului lui Tony Lakatos și limbajul contemporan, cinematic și ritmic al Sorin Zlat Trio generează un spațiu sonor viu, în care tradiția jazzului se împletește natural cu explorarea modernă. Rezultatul este un concert construit pe dialog, spontaneitate și expresivitate, în care fiecare muzician își păstrează identitatea artistică, contribuind totodată la un demers comun coerent și intens comunicativ — o experiență jazz autentică, actuală și deschisă către public.

Tony Lakatos este un saxofonist de renume internațional, cu o carieră impresionantă ce se întinde pe mai bine de patru decenii. Născut la Budapesta într-o familie de muzicieni, s-a afirmat rapid pe scena jazzului european, devenind unul dintre cei mai respectați saxofoniști ai generației sale. Tony Lakatos a colaborat de-a lungul timpului cu artiști legendari ai jazzului mondial precum Al Foster, Randy Brecker, Joanne Brackeen, Kenny Wheeler, George Mraz, Billy Hart, Terri Lyne Carrington, Adam Nussbaum, Bob Mintzer sau Mike Stern. A fost membru al formației Pili Pili și este, de mulți ani, solist al HR Big Band (Frankfurt), una dintre cele mai importante orchestre de jazz din Europa. Activitatea sa discografică este extrem de vastă, participând la peste 280 de albume ca lider sau sideman.

Printre cele mai apreciate albume semnate ca lider se numără Gipsy Colours, The News, Presenting Tony Lakatos, I Can See Clearly Now, Pearl, The Lakatos Project, precum și albumul recent Blue Chili, un material reprezentativ pentru etapa sa artistică actuală. Compozițiile de pe Blue Chili reflectă un limbaj jazz modern, energic și rafinat, în care groove-ul, expresivitatea melodică și libertatea improvizatorică se află într-un echilibru matur, o parte dintre acestea regăsindu-se și în repertoriul concertelor Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – „The Power of Four”. Această colaborare nu este una întâmplătoare, ci se bazează pe o relație artistică deja consolidată între Tony Lakatos și pianistul Sorin Zlat. Cei doi au mai concertat împreună în cadrul Jaffa Jazz Festival, precum și în cadrul stagiunii de jazz a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești , experiențe care au contribuit la dezvoltarea unui limbaj comun și a unei chimii muzicale autentice. Noul featuring reprezintă o continuare firească și aprofundată a acestui dialog artistic, extins acum în formula de trio.

Sorin Zlat este unul dintre cei mai apreciați pianiști și compozitori de jazz ai generației sale, cu o carieră internațională solidă și numeroase distincții importante. Este câștigător al unor premii de prestigiu precum Jacksonville Jazz Piano Competition (SUA), Monaco Jazz Piano Competition și Montreux Jazz Solo Piano Competition, fiind recunoscut pentru stilul său personal, expresiv și modern. De asemenea, Sorin Zlat deține titlul de Yamaha Artist, o distincție acordată artiștilor cu impact și relevanță internațională.

Sorin Zlat Trio este unul dintre cele mai reprezentative proiecte de jazz contemporan din România, cu o activitate intensă pe scene internaționale de prestigiu. Fondat în 2008 de pianistul și compozitorul Sorin Zlat, trio-ul este cunoscut pentru identitatea sa sonoră modernă, pentru echilibrul dintre lirism, energie și improvizație, precum și pentru modul personal de a reinterpreta tradiția jazzului. De-a lungul timpului, Sorin Zlat Trio a concertat în festivaluri și cluburi emblematice precum Montreux Jazz Festival, London Jazz Festival, Jacksonville Jazz Festival, Ronnie Scott’s Jazz Club, Blue Note Jazz Club sau Birdland, bucurându-se de o apreciere constantă din partea publicului și a criticii.

Formula trio-ului este completată de Adrian Flautistu la contrabas și Iulian Nicolau la tobe. Adrian Flautistu este apreciat pentru soliditatea sa ritmică, profunzimea discursului armonic și capacitatea de a susține dialogul muzical cu sensibilitate și autoritate. Iulian Nicolau se remarcă printr-un limbaj ritmic modern, energie controlată și o excelentă capacitate de interacțiune în contexte improvizatorice variate.

Două familii, două moduri diferite de comunicare cu adolescenții, reprezentate în filmul Kîzîm de Meryem Yeliz Mustafa, Elias Ferchin Musuret, Turchian Güzin Nasurla, Matei Saizescu, Tudor Chirilă și Judith State

Kîzîm, noul film regizat de Radu Potcoavă, unește două familii în grija pentru copiii lor adolescenți, în ciuda diferențelor culturale. Distribuit de Forum Film, Kîzîm intră în cinematografele din toată țara din 24 februarie.

Selda (Meryem Yeliz Mustafa) e mereu certată de părinții ei, Aynur (Elias Ferchin Musuret) și Ghiulfer (Turchian Güzin Nasurla) pentru faptul că își petrece prea mult timp cu prietenii ei români și ignoră tradițiile comunității tătare. Ba chiar îi interzic orice relație cu un român.

Doar că Selda este îndrăgostită de Tudor (Matei Saizescu) și pleacă împreună cu el și prietenii lor (Tudor Milan Palade, Anastasia Udrea și Luca Adrian Fieraru) într-o noapte spre Vama veche, fără știrea părinților. O întâmplare nefericită și o ceartă cu părinții umplu paharul și Selda decide să plece de acasă și să caute sprijinul iubitului. În timp ce părinții Seldei par să arate că țin mai mult la obiceiuri și tradiții, ignorând dorințele și sentimentele ei, părinții lui Tudor privesc cu relaxare și încredere către fiul lui. Până într-un moment, când lumile lor se intersectează și sunt nevoiți să se confrunte cu o situație neprevăzută, și ajung să vadă că au un obiectiv comun: protejarea propriilor lor copii.

Kîzîm este, în limba tătară, un termen de alint folosit de părinți pentru fiicele lor („draga mea”/ „fetița mea”).

Filmările pentru Kîzîm au avut loc în Vama Veche, Constanța și București (în 2024 și 2025), iar regizorul Radu Potcoavă, scenaristul Elias Ferchin și producătorii Ruxandra Flonta și Liviu Mărghidan au lucrat intens cu actorii adolescenți și o echipă tânără. Alături de profesioniștii în domeniu au fost sprijiniți de asistenți adolescenți, la departamentele de scenografie, sunet, costume, cameră, machiaj.

„Ne-am dori să facem un film bun, care prezintă într-un mod autentic și interesant lumi, povești și generații diferite. Și sperăm ca publicul să rezoneze cu multe din temele, întâmplările și întrebările lui, să-l vadă în cinematografe și să-l recomande mai departe”, spune producătoarea Ruxandra Flonta.

Aflată la primul rol într-un lungmetraj, Meryem Yeliz Mustafa, elevă în clasa a XII-a, în Tulcea, și-a impresionat colegii experimentați din distribuție cu forța și expresivitatea sa.

Cu personajul Seldei are în comun originea și dorința de libertate. Visează să studieze actoria și să joace în multe alte filme de acum încolo.

Actori tătari cunoscuți, atât în teatru, cât și în film, Elias Ferchin Musuret și Turchian Güzin Nasurla, originari din Constanța, reprezintă, pentru prima oară, în cinematografia română, un cuplu din comunitatea tătară și au alături alți actori tătari din generații diferite.

Matei Saizescu a crescut pe platourile de filmare, alături de părinții săi, a jucat în spectacole, filme, și își dorește o carieră în actorie. În Kîzîm are primul său rol important, cel al unui adolescent cuminte și timid, ajuns într-o situație periculoasă.

Tudor Chirilă joacă în acest film, rolul lui Adi, unui un tată modern, relaxat, pasionat de jocuri video, care are încredere în băieții săi și în comunicarea deschisă cu aceștia. Majoritatea responsabilităților cad însă în sarcina soției sale, Cristina (Judith State), o femeie energică, și glumeață care își iubește enorm copilul. Celebrul trapper Amuly este Mihai, fiul cel mare al lui Adi, prieten de încredere pentru fratele său mai mic Tudor, căruia îi oferă sfaturi și protecție.

Din distribuție mai fac parte Bogdan Farcaș, Marian Capotă, Gabriela Valentir și mulți alții. Imaginea filmului este semnată de Liviu Mărghidan, iar montajul a fost realizat de Tudor Chivulescu. De sunet s-au ocupat Alexandru Dumitru și Mihai Bogos, de scenografie Bogdan Ionescu, iar de costume Francisca Vass. Muzica filmului este semnată de Alin Zăbrăuțeanu. Kîzîm a fost produs de Ruxandra Flonta și Liviu Mărghidan (SCHARF FILM PRODUCTION) și realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

Idilă românească – Concert Corul de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu

Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește marți, 24 februarie 2026, de la ora 19.00, în Sala Tancred Bănățeanu, concertul Idilă românească, susținut de Corul de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu.

Programat de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români, concertul propune o incursiune în universul afectiv al muzicii corale românești, unde tandrețea, ironia fină și nostalgia se întâlnesc firesc. Spațiul muzeului devine astfel loc de dialog între muzică, poezie și memorie culturală.

Programul reunește lucrări corale semnate de compozitori emblematici ai creației românești – Paul Constantinescu, Gheorghe Cucu, Ion Vasilescu, Martian Negrea, Sabin Drăgoi, Ionel Fernic – într-o selecție ce explorează multiplele fețe ale iubirii: idila rurală, tandrețea ingenuă, ironia urbană, nostalgia și umorul fin. O parte importantă a repertoriului este prezentată în aranjamente corale realizate de Ioan Dobrinescu, care conferă acestor miniaturi muzicale o prospețime și o expresivitate aparte.

Concertul este construit ca un adevărat tablou sentimental, în care poezia – de la lirica eminesciană până la textul de inspirație folclorică sau urbană – se împletește cu rafinamentul scriiturii corale românești. Titluri precum Patru madrigale, Frumosul vine pe apă, Păstorița, Trandafir de pe Răzoare sau Vrei să ne întâlnim sâmbătă seara? dau contur unui parcurs sonor accesibil, cald și plin de savoare.

La pupitrul dirijoral se află Andrei Stănculescu, iar interpretarea este asigurată de Corul de cameră Preludiu-Voicu Enăchescu, ansamblu cu o tradiție remarcabilă în promovarea muzicii corale românești.

Accesul la concert se realizează pe baza biletului de intrare la expozițiile Muzeului Național al Țăranului Român.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”.

La mulţi ani, Maria Ploae!

Delicată, discretă, Maria Ploae reprezintă încă de la debut un talent veritabil, un model de autenticitate şi sensibilitate. Adevărat agent special al emoţiei, pe marele sau micul ecran dar şi pe scenă, actriţa pe care o sărbătorim azi merită toate urările de bine şi de frumos. La mulţi şi sănătoşi ani!

La mulţi ani, Kamara!

Un artist, un sufletist, un om generos, un coleg minunat, o prezenţă specială, o bucurie pentru toţi cel care îl admiră şi îl iubesc, Kamara îşi aniversează azi ziua de naştere. Îi dorim numai bucurii, noroc şi împliniri în plan personal şi profesional! Ani mulţi şi sănătoşi!

La mulţi ani, Irina Loghin!

Supranumită „regina muzicii populare româneşti”, Irina Loghin este o veritabilă legendă, un exemplu aproape unicat de longevitate şi succes profesional. Astăzi, la aniversarea zilei de naştere, îi dorim sănătate, bucurii, noroc şi aceeaşi energie vie contaminantă!

Untold lansează primul val de artiști pentru 2026: Flo Rida, Swae Lee, Kygo, The Chainsmokers, Lost Frequencies și mulți alții

UNTOLD ONE este conceptul sub care va fi organizată ediția din 6 și 9 august 2026 și marchează începutul unei noi decade pentru festival, o etapă care promite a fi una spectaculoasă, ambițioasă și intensă.

Primul val de artiști confirmați pentru UNTOLD ONE 2026 îi include pe Flo Rida, Swae Lee, Kygo, The Chainsmokers, Lost Frequencies alături de multe alte nume care vor transforma ediția din 2026 într-un reper pe scena internațională.

De la hituri care au dominat topurile globale, până la show-uri live care au devenit virale pe marile scene ale lumii, primul anunț de lineup reflectă esența noii ere UNTOLD ONE: premiere internaționale, artiști care definesc sound-ul generațiilor actuale, producții vizuale impresionante și experiențe create special pentru scena UNTOLD.

Flo Rida, unul dintre cei mai de succes artiști din istoria pop-rap-ului, ajunge pentru prima dată pe scena principală a festivalului UNTOLD. Cu peste 80 de milioane de discuri vândute la nivel global și hituri care au depășit pragul de un miliard de ascultări, precum ,,Low” sau ,,Good Feeling”, Flo Rida a redefinit muzica urbană mainstream și a transformat-o într-un fenomen global, fiind o prezență constantă pe radio, în topuri și pe marile scene de festival.

Swae Lee, una dintre cele mai influente voci ale noii generații de hip-hop și pop, vine la UNTOLD ONE cu un portofoliu de piese care domină platformele de streaming. ,,Sunflower”, colaborarea sa cu Post Malone, a depășit 4,1 miliarde de ascultări pe Spotify, devenind una dintre cele mai ascultate piese din istoria platformei și consolidând statutul său de artist care definește sound-ul mainstream contemporan.

Zona electronică este reprezentată de unii dintre cei mai mari DJ și producători

Kygo, pionierul tropical house, este unul dintre artiștii cu cea mai rapidă ascensiune din istoria muzicii dance. Producțiile sale au depășit pragul de miliarde de streamuri, iar piese precum ,,Firestone” sau ,,It Ain’t Me” au acumulat peste 3 miliarde de ascultări la nivel global. În 2022, Kygo a intrat în istorie ca primul DJ care a susținut un show în cadrul ceremoniei de închidere a Jocurilor Olimpice.

The Chainsmokers, creatorii piesei ,,Closer”, una dintre cele mai ascultate piese din toate timpurile, cu peste 3,5 miliarde de streamuri, au redefinit granița dintre muzica pop și electronică. Câștigători ai unui premiu Grammy și autori ai unor hituri globale precum ,,Something Just Like This” sau ,,Don’t Let Me Down”, duoul rămâne un reper pentru generațiile care au crescut cu piesele lor.

Lost Frequencies, unul dintre cei mai de succes artiști europeni ai ultimului deceniu, a impus un sound melodic house care a cucerit topurile internaționale prin piese precum ,,Where Are You Now” (1,6 miliarde de streamuri) sau ,,Are You With Me” (peste 1,3 miliarde de ascultări).

Line-up-ul primului val este completat de Tash Sultana, Sebastian Ingrosso, Steve Aoki, Mestiza, artiști care aduc pe scena UNTOLD ONE stiluri diferite și perspective muzicale care extind experiența festivalului.

Ingeborg Bachmann și Paul Celan – dublă expoziție la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu

Una dintre cele mai celebre relații artistice și de iubire din literatura europeană contemporană. Două figuri esențiale ale creației literare de limbă germană, Ingeborg Bachmann și Paul Celan, sunt reunite din nou, în mod simbolic, prin două expoziții documentare care le prezintă parcursurile literare și de viață, precum și întâlnirea lor afectivă aflată la originea unei corespondențe tulburătoare, a unor pagini literare de o forță și de o sensibilitate fără egal. Forumul Cultural Austriac și Muzeul Național al Literaturii Române București prezintă în premieră la Sibiu expoziția „Scrieri antirăzboinice – Ingeborg Bachmann 1926-1973”, care va fi vernisată în data de 12 februarie 2026, ora 18.00, la Muzeul de Artă Contemporană/Muzeul Național Brukenthal (Str. Tribunei 6). Cu această ocazie, revine la Sibiu și o expoziție literară cu un important succes internațional – „Paul Celan – printre cuvinte/unter den Wörtern”, un demers ce pune în lumină contextul scrierilor celor doi autori și al legăturii lor de suflet. Expozițiile pot fi vizitate până pe data de 28 februarie.

Acest dublu eveniment este organizat de Centrul Cultural German Sibiu, Muzeul Național Brukenthal și Forumul Cultural Austriac, cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române București, al Goethe-Institut și al Ministerului federal austriac al Afacerilor Europene și Internaționale. Expozițiile sunt realizate în contextul manifestărilor dedicate centenarului nașterii lui Ingeborg Bachmann (1926 – 1973).

„Vreau ca războiul să ia sfârșit” – această afirmație din romanul „Malina” al lui Ingeborg Bachmann ar putea reprezenta mottoul întregii sale opere. Poemele, piesele de teatru radiofonic, povestirile, romanele și studiile sale literar-teoretice reprezintă un vast corpus de scrieri împotriva războiului, sub cele mai variate genuri și forme stilistice.

Având profunde referințe și semnificații actuale, expoziția „Scrieri antirăzboinice – Ingeborg Bachmann 1926-1973” se articulează în jurul volumului „Scrieri antirăzboinice”, o culegere de texte de referință ale lui Ingeborg Bachmann. Expoziția conduce vizitatorul printre principalele repere ale operei scriitoarei, punând accentul pe semnificația politică a creației sale, dar și pe angajamentul său politic direct. Explicațiile sunt completate de imagini de arhivă unor teatre de război din Europa și din lume, împotriva cărora Ingeborg Bachmann a militat activ.

Expoziția prezintă și texte în premieră, precum fragmentele din jurnalul de război al scriitoarei (1945), dar și fotografii inedite sau înregistrări sonore originale ale lui Ingeborg Bachmann din arhiva sa privată, care pot fi accesate prin scanarea unor coduri QR. De asemenea, poate fi vizionat și ultimul film-portret al lui Ingeborg Bachmann („Ingeborg Bachmann la Roma” de Gerda Haller, realizat în iunie 1973), un adevărat testament al poetei, în care aceasta critică acerb cursul istoriei omenirii, marcată continuu de război și violență, căruia îi opune o utopie, „Și va veni o zi…”.

Expoziția este curatoriată de Helga Pöcheim, având la bază un concept științific de Hans Höller, iar grafica este semnată de Erika Thümmel. Traducerea și adaptarea versiunii românești aparțin Monicăi-Maria Aldea. Expoziția este prezentată cu sprijinul editurii Humanitas Fiction și al traducătoarelor Ana Mureșan și Ramona Trufin.

Scriitoare și poetă austriacă, Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante autoare mondiale ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale. Născută în 1926 la Klagenfurt (Austria), într-o familie de profesori, Ingeborg Bachmann își manifestă de timpuriu opoziția acerbă față de convingerile politice de extremă-dreapta ale tatălui, adversitate ce devine o constantă a operei sale. După studii de filozofie, psihologie, germanistică și drept la Innsbruck, Graz și Viena, obține titlul de doctor cu o teză despre receptarea critică a lui Heidegger. În 1948, îl întâlnește pe poetul Paul Celan, originar din România, cu care trăiește o relație de iubire și prietenie care va avea o influență hotărâtoare asupra vieții și a operei sale. Trăiește între Austria, Germania și Italia, și trece progresiv de la poezie la proză. O altă întâlnire care își va pune o amprentă puternică pe parcursul său literar este cea cu renumitul romancier și dramaturg Max Frisch (1911-1991). Ingeborg Bachmann a primit Premiul pentru Literatură al orașului Bremen (1957), Premiul Georg Büchner pentru Literatură (1964) și Marele Premiu de Stat al Austriei (1968). Își pierde viața în 1973, într-un accident tragic și anume un incendiu izbucnit în locuința sa de la Roma. Din 1977, „Premiul literar Ingeborg Bachmann” este acordat anual în memoria sa, în orașul său natal, Klagenfurt.

Tradusă în 10 limbi, expoziția „Paul Celan – printre cuvinte/ unter den Wörtern” este una dintre cele mai de succes expoziții literare itinerante din Europa. Inițiată de Forumul Cultural Austriac, ea este realizată în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din București și cu Universitatea din București. Expoziția reunește documente din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române (fondul Alfred Margul-Sperber) și din arhiva personală Petre Solomon, prin amabilitatea fiului său, regizorul Alexandru Solomon, încercând să surprindă scurta existență a poetului, traducătorului și eseistului Paul Celan, parcurgând cele mai importante momente din viața sa, proiectate în contextul istoric.

Unul dintre spiritele care au marcat gândirea poetică europeană a secolului XX, Paul Celan (Paul Antschel) s-a născut la Cernăuți, în 1920, într-o familie evreiască, vorbitoare de limbă germană. Studiile universitare le începe la Tours (Franța), unde pleacă în 1938; revine în România înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. După 22 iunie 1941 este mobilizat în detașamentele de muncă obligatorie pentru bărbații evrei la Rădăzani, Fălticeni şi Tăbăreşti; părinţii săi mor, succesiv, în lagăre din Transnistria, unde fuseseră deportați în iunie 1942. În aprilie 1945 Celan se refugiază la București, unde va locui până în decembrie 1947, când părăsește definitiv România. După șase luni petrecute la Viena (unde o întâlnește pe Ingeborg Bachmann), se stabilește la Paris. Studiază la Sorbona, iar din 1959 ocupă postul de lector de limba germană la École Normale Supérieure. Scriind literatură numai în limba germană, Celan publică  o serie de volume de versuri care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX. De asemenea, va traduce în germană din Paul Valéry, Henri Michaux, René Char, Osip Mandelştam, printre alții, precum şi prima carte franceză a lui Emil Cioran. Paul Celan primește în 1958 Premiul Literar al Orașului Bremen, iar în 1960 i se decernează Premiul Georg Büchner. Bolnav, se sinucide în 1970 aruncându-se în Sena.

Dragobetele, Ziua Îndrăgostiților la Români

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită în perioada 21 – 22 februarie 2026 să sărbătorim împreună venirea primăverii și unul dintre cele mai tandre momente ale începutului de primavară:  Dragobetele, sau, aşa cum este consemnat în calendarul tradiţional popular, Ziua Îndrăgostiţilor.

A devenit o tradiţie să sărbătorim Dragobetele la muzeu împreună cu artişti și meşteri populari, care vor prezenta în cadrul unui târg tradiţiile legate de începutul primăverii.

Anul acesta, evenimentul cunoscut în popor și sub denumirea de Cap-de-Primăvară, sau sărbătoarea împăcării şi reînnoirii întregii firi, va debuta pe 21 februarie a.c. la ora 11.00,  cu a XIII-a ediție a Carnavalului Lunea Curată. Iniţiat de Uniunea Elenă din România, evenimentul promovează tradiţiile greceşti ocazionate de intrarea în Postul Paştelui. Grecii de pretutindeni întâmpină prima zi de post – Lunea Curată (Kathara Deftera) într-o lume a personajelor de poveste. Vor participa membri ai comunităţilor teritoriale ale Uniunii Elene din România şi invitaţi din partea altor minorităţi.

Nu i-am uitat nici pe cei mici care vor putea participa la un atelier de ilustrație și colaj coordonat de Daniela Olaru, intitulat Baba Dochia, atelier ce face parte din programul Călător prin Tradiții. Pentru inscrieri si detalii, puteti accesa linkul https://forms.gle/RpR3moJUYyGzHC8t7

Duminică, 22 februarie 2026, de la ora 12.00, vă invităm la vernisajul expoziției de fotografie  Cioplitorul de Gânduri, ce va avea loc în Sala Foaier H. H. Stahl. Evenimentul, organizat împreună cu Centrul Județean de Cultură și Artă Olt și Muzeul Județean Olt și Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, va cuprinde și o proiecție de film în memoria sculptorului Nicolae M. Nica.

De la ora 13.00, rapsodul Gelu Voicu și Ansamblul ”Lăutarii” din Teleorman ne vor oferi un spectacol folcloric cu melodii alese special pentru sărbătoarea de Dragobete, iar de la ora 14.00, Nicu Mâță și Beatrice Bandoiu vor susține recitalul intitulat  De Dragostea Aniței.

Accesul se face pe baza biletului de intrare in muzeu.

Stagiunea Internațională de Teatru ARCUB 2026 debutează cu „Gaviota”, spectacol prezent la Wiener Festwochen

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București anunță ediția 2026 a Stagiunii Internaționale de Teatru care se va desfășura în primăvara și toamna acestui an, la ARCUB – Hanul Gabroveni.

Stagiunea se deschide pe 7 martie cu spectacolul „Gaviota”, în regia argentinianului Guillermo Cacace, o reinterpretare contemporană a piesei Pescărușul de A.P. Cehov. Prezentat pe scene internaționale importante, inclusiv în cadrul Wiener Festwochen, spectacolul  aduce la București o experiență teatrală intensă, construită în jurul intimității, confesiunii și fragilității relațiilor umane. După această reprezentație, regizorul Eugen Jebeleanu, care a montat la rândul său Pescărușul, va intra în dialog cu echipa artistică a spectacolului, într-o conversație deschisă cu publicul.

Lansată în 2025, Stagiunea Internațională de Teatru continuă direcția începută anul trecut, când selecția a inclus spectacole prezentate la Festivalul de la Avignon, producții ale unor mari teatre europene (Schaubühne) și producții semnate de creatori de referință ai scenei europene, precum Milo Rau, confirmând ARCUB ca un spațiu de referință pentru teatrul internațional la București.

Pentru ediția din 2026, curatoarele Oana Borș și Ioana Anghel propun o selecție construită în jurul unei teme care traversează profund prezentul: Criză / Crize. Dacă ediția precedentă a pus accent pe poveștile personale ale creatorilor, noua ediție mută perspectiva spre mecanismele care fragilizează realitatea de azi – fisurile individuale și sociale, tensiunile care se acumulează și se manifestă atât în spațiul public, cât și în cel intim.