afis lista iubirii 2026

Premieră: „Lista iubirii”, comedia romantică a lunii februarie, la Teatrul Naţional „Aureliu Manea” din Turda

Februarie, luna iubirii, aduce pe scena Fabricii de Teatru premiera Lista iubirii de Norm Foster, regia artistică Muriel Manea.

Lista iubirii o poveste actuală și savuroasă despre așteptări, compromisuri și surprizele pe care viața ni le oferă atunci când credem că totul este deja stabilit. În centrul acțiunii se află un personaj care descoperă că iubirea nu poate fi planificată ca o listă de dorințe și că adevăratele întâlniri apar, adesea, dincolo de criterii și calcule.

Cuvintele regizorului Muriel Manea despre spectacol: „Lista Iubirii, de Norm Foster, prezintă o viziune hilară asupra unui stil nou și inedit de căutare a perechii. Piesa este concepută de scriitorul canadian, veteran de comedii, scriitor care infuzează piesa cu elemente de realism magic, stil care estompează granițele dintre fantezie și realitate. Ca orice comedie romantică are confuzie, înșelăciune, confruntare, justificare și bineînțeles un final fericit”.

Scenografia este semnată de Eliza Labancz iar din distribuție fac parte actorii: Vali V. Popescu, George Sfetcu, Raluca Gheorghiu.

Următoarele reprezentaţii vor avea loc în 20 şi 21 martie, orele 19:00.

afis lista iubirii 2026

Familia Addams. Teatrul Excelsior. foto Vlad Catana 204

Familia Addams – două reprezentații speciale în luna martie, la Palatul Național al Copiilor

Celebrul musical Familia Addams semnat de Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior din București va avea două reprezentații la Palatul Național al Copiilor – miercuri, 18 martie și joi, 19 martie 2026, de la ora 19:00.

Cele două reprezentații marchează o întâlnire amplă cu publicul, într-un spațiu care permite accesul unui număr mai mare de spectatori, confirmând succesul de care se bucură producția în repertoriul teatrului.

Musicalul „Familia Addams”, inspirat de celebra poveste creată de Charles Addams, aduce pe scenă umorul gotic, energia debordantă și atmosfera inconfundabilă a uneia dintre cele mai îndrăgite familii din cultura pop. Spectacolul propune o reinterpretare contemporană, cu ritm alert, momente coregrafice spectaculoase și o distribuție tânără, în perfect acord cu publicul căruia i se adresează teatrul.

Excentrica familie Addams, care la începutul anilor ‘90 cucerea publicul larg prin versiunea cinematografică omonimă, i-a inspirat pe Marshall Brickman, Rick Elice și Andrew Lippa în crearea unei adaptări muzicale originale care revizitează universul Addams dintr-o perspectivă surprinzătoare, confruntându-i pe Gomez și pe Morticia cu ceea ce s-ar putea numi „coșmarul” oricăror părinți: copiii cresc (prea repede).

Ajunsă la vârsta adolescenței, Wednesday, unica lor fiică, se îndrăgostește de Lucas Beineke, un băiat drăguț dintr-o familie respectabil de „normală” și decide să îi încredințeze secretul tatălui ei, care nu doar că este nevoit să accepte cruda realitate, ci și să facă ceva ce nu a mai făcut vreodată: să îi ascundă adevărul iubitei sale soții. Totul va lua o întorsătură neașteptată în noaptea când „prea normalii” Beineke ajung să cineze în casa „ciudaților” Addams – un festin nocturn care va confrunta cele două familii cu limitele (a)normalității și cu rezistența în fața schimbării.

Răzvan Mazilu semnează regia, coregrafia și costumele, producția muzicală a fost asigurată de Alexandra și Alexei Țurcan, decorurile au fost realizate de Sabina Spatariu, lighting design-ul este semnat Costi Baciu, iar echipa de creație a spectacolului este completată de Octavian Mardale (peruci, machiaj), Maria Alexievici (pregătirea muzicală), Cristian Niculescu (video), Monica Petrică (asistent coregrafie), Andrei Șova (asistent scenografie, recuzită), Daniel Măndiță (consultant tango argentinian).

Din distribuția spectacolului fac parte actorii Lucian Ionescu (Gomez Addams), Oana Predescu / Camelia Pintilie (Morticia Addams), Ana Udroiu (Wednesday Addams), Mihai Cheregi (Pugsley Addams), Mihai Mitrea (Unchiul Fester), Oana Pușcatu (Bunica), Mircea Alexandru Băluță (Lurch), Maria Alexievici (Alice Beineke), Doru Bem (Mal Beineke), Dan Pughineanu (Lucas Beineke) și Andreea Hristu (Marchiza), Iulia Samson (Mireasa), Cristina Danu (Balerina), Alex Popa (Clownul), Dan Clucinschi (Soldatul), Ovidiu Ușvat (Gangsterul).

 

Dunărea, fluviul care a modelat o lume

Dunărea, fluviul care a modelat o lume

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” Tulcea (ICEM), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța (MINAC), Muzeul Civilizației Dunării de Jos – Călărași (MCDJ), Muzeul Banatului Montan – Reșița (MBM), Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” – Galați (MJIPP), Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin (MRPF), Muzeul Olteniei – Craiova (MOC), Muzeul Județean Teleorman – Alexandria (MJTR), invită publicul să descopere o nouă expoziție dedicată Dunării romane, axă strategică, economică și culturală a Imperiului Roman: „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră”.

De-a lungul cursului său inferior, Dunărea a fost una dintre cele mai dinamice frontiere ale Imperiului Roman. Mai mult decât o linie de apărare, fluviul a funcționat ca o infrastructură majoră de circulație, schimb și control, modelând peisaje, așezări și comunități. Expoziția propune o lectură actualizată și profund contextualizată a acestui spațiu, de la Porțile de Fier până la Marea Neagră.

Având drept punct de pornire și fundament documentar albumul Limesul dunărean din România, realizat în cadrul Programului Național Limes, dedicat înscrierii acestor situri pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, expoziția depășește cadrul unei sinteze cunoscute și aduce în prim-plan piese arheologice rezultate ale unor cercetări arheologice recente sau ale unor reinterpretări bazate pe cele mai noi date științifice. Aceste artefacte sunt expuse într-un discurs care le restituie contextul istoric, funcțional și peisagistic.

Expoziția reunește piese din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, alături de obiecte provenite din colecțiile a opt instituții muzeale partenere, reflectând unitatea culturală și strategică a frontierei dunărene romane pe întreg sectorul cuprins între Porțile de Fier și Marea Neagră. Această colaborare interinstituțională permite, pentru prima dată, o prezentare coerentă și comparativă a descoperirilor arheologice de-a lungul Dunării.

Un segment distinct al expoziției este dedicat dinamicii cercetărilor arheologice din ultimii ani. Campaniile sistematice, cercetările preventive și proiectele interdisciplinare desfășurate în situri dunărene au adus informații esențiale despre fortificații, așezări civile, porturi, infrastructuri militare și zone funerare. Rezultatele acestor cercetări contribuie la o înțelegere mai nuanțată a vieții cotidiene, a mobilității populațiilor și a relației dintre armata romană, mediul natural și comunitățile locale.

Proiectul expozițional combină aceste date de ultimă oră cu fotografie ambientală și documentară, realizată în siturile de pe Dunăre, surprinzând fluviul ca peisaj istoric și cultural. Imaginea completează discursul științific și facilitează apropierea publicului de realitatea concretă a frontierei romane. Traseul de vizitare este conceput ca o călătorie în sensul cursului Dunării, de la vest la est, iar narațiunea curatorială este susținută de spații ale MNIR redeschise publicului, într-o zonă a muzeului renovată în urmă cu aproape două decenii. Detaliile arhitectonice ale clădirii sunt integrate în parcursul expozițional, contribuind la ideea de continuitate, redescoperire și reactivare a patrimoniului. Prin această expoziție, Dunărea este prezentată nu doar ca frontieră a Imperiului Roman, ci ca un spațiu viu și conectiv, în care descoperirile recente și cercetarea contemporană oferă perspective noi asupra trecutului.

Expoziția este deschisă la MNIR, până în toamna anului 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică (9:00 – 17:00, conform orarului de iarnă, respectiv 10:00-18:00, program de vară).

Dunărea, fluviul care a modelat o lume

The Strangers - Chapter 3

Totul are un sfârșit: Necunoscuții: Capitolul final e în cinematografe

„Da, acest nou film este mai bun decât Capitolul 2!” (Fangoria). Necunoscuții se întorc pentru ultima dată pe marile ecrane în ultima parte a trilogiei care a marcat genul horror. În România Necunoscuții: Capitolul final este distribuit de CAY Films și este deja în cinematografele din toată ţara.

„La fel ca filmul lui Tarantino, Kill Bill: The Whole Bloody Affair, trilogia The Strangers a fost gândită ca un singur film” (Bloody Disgusting), filmat intergral și ulterior împărțit în trei capitole. În ultimul lungmetraj din serie, Maya se confruntă pentru ultima oară cu ucigașii mascați, într-o confruntare brutală, care închide cercul supraviețuirii și al răzbunării.

Necunoscuții: Capitolul final „este genul de horror aproape «claustrofobic», care funcționează cel mai bine într-o sală de cinema, unde luminile de ieșire par puțin prea departe…” scriau cei de la UK

Filmul a avut premiera în Statele Unite în urmă cu mai bine de o săptămână iar fanii nu au încetat să exclame: „cea mai bună dintre cele trei părți – momentele neașteptate grozave, crime brutale și emoții puternice”; „am ajuns să îndrăgesc cu adevărat trilogia, iar după ce am văzut și ultima parte pot spune cu siguranță că a fost un final frumos…”; „atât de bun, ca întotdeauna!” (surse: Imdb, Rotten Tomatoes, Letterboxd). Iar cei de la Looper.com punctau: „Renny Harlin ne amintește și aici de ce este unul dintre cei mai îndrăgiți regizori de film horror ai anilor ’80 și ’90.”

Strangers: Chapter 3 | Necunoscuții: Capitolul final poate fi văzut în prima săptămână în cinematografele din: București, Alexandria, Arad, Bacău, Bistrița, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Focșani, Galați, Gherla, Gura Humorului, Iași, Lugoj, Ploiești, Sibiu, Sighetul Marmației, Slobozia, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara și Vaslui.

Literatura granițelor

„Literatura granițelor” – două romane puternice în dialog

Miercuri, 25 februarie, începând cu ora 19:00, Rezidența9 devine scena unui eveniment special dedicat literaturii granițelor, în care două romane contemporane puternice, traduse recent în limba română în cadrul imprintului Anansi.World Fiction de la Editura Trei, intră în dialog pentru a ne provoca și inspira: Parădais de Fernanda Melchor (Mexic) și Reginele din Parcul Sarmiento de Camila Sosa Villada (Argentina).

Sub tema „Literatura granițelor”, dezbaterea îi va reuni pe scriitoarea și jurnalista Diana Popescu, pe poeta Mina Decu, traducătoarea romanului Camilei Sosa Villada, alături de Ionuț Sociu, dramaturg și jurnalist, moderatoare fiind Oana Boca Stănescu, manager cultural.

Evenimentul va include prezentarea celor două romane și o dezbatere pe tema granițelor sociale și identitare: despre violență, marginalizare și puterea literaturii de a explora lumi ignorate sau ascunse.

Este o seară dedicată celor care vor să înțeleagă fragilitatea umană, să simtă curajul și solidaritatea celor marginalizați și să descopere literatura care nu se teme să traverseze granițele lumii în care trăim. Pentru că, uneori, literatura ne obligă să privim acolo unde nu vrem: la marginile societății, spre spațiile întunecate ale violenței, spre viețile celor pe care lumea îi ignoră sau îi condamnă.

În Parădais, Fernanda Melchor explorează fragilitatea umană în fața unei societăți hiperviolente, intolerante și pline de inechități. Franco și Polo, doi adolescenți prinși între obsesiile proprii și brutalitatea mediului în care trăiesc, plănuiesc o evadare – sau poate doar o izbucnire – într-un complex rezidențial mexican care oglindește întreaga cruzime a lumii. Romanul este o coborâre în iadul cotidian, scrisă cu furie și precizie, o voce nemiloasă care ne obligă să vedem ceea ce adesea ignorăm. Ediția în limba română apare sub semnătura scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari.

Reginele din Parcul Sarmiento, în schimb, ne poartă în inima Cordobei, Argentina, printre travestitele care își fac rondul nocturn prin parc, construind un univers al solidarității, al iubirii și al supraviețuirii. Mătușa Encarna și comunitatea ei transformă marginalizarea în magie, iar durerea și excluderea devin forțe care creează familie, ritual și bucurie. Camila Sosa Villada combină realismul dur cu lirismul unui basm întunecat, aducând cititorului o experiență intensă, emoționantă și plină de umor. Ediția în limba română poartă semnătura poetei Mina Decu.

Ambele romane reflectă „granițele” – sociale, morale, psihologice sau fizice – și modul în care oamenii le confruntă sau le depășesc. În Mexic și în Argentina, în universuri aparent diferite, literatura contemporană ne arată cum fragilitatea, violența, excluderea și identitatea modelează destine. Cele două cărți ne provoacă să privim cu empatie și curiozitate la marginile societății, invitând la reflecție asupra lumii în care trăim și asupra felului în care ne definim umanitatea.

Fernanda Melchor (n. 1982, Veracruz, Mexic) a absolvit jurnalismul la Universidad Veracruzana și, din 2013, s-a dedicat exclusiv scrisului. Sezonul Uraganelor a propulsat-o în 2017 printre cei mai apreciați tineri scriitori mexicani, aducându-i numeroase premii și nominalizări internaționale, inclusiv la Internationaler Literaturpreis, Anna Seghers-Preis, International Dublin Literary Award și National Book Award for Translated Literature. Parădais a fost nominalizat la International Booker Prize 2022 și este în curs de ecranizare. În 2024, i s-a decernat premiul Ryszard Kapuściński pentru volumul de reportaje Aquí no es Miami.

Camila Sosa Villada (n. 1982, La Falda, Córdoba, Argentina) este scriitoare, actriță și cântăreață, cu experiență de viață în diverse roluri – lucrătoare sexuală, vânzătoare ambulantă și menajeră cu ora. Are dublă licență în comunicare și teatru de la Universitatea Națională din Córdoba. Piesa ei Carnes tolendas, retrato escénico de un travesti a fost selectată pentru Festivalul Național de Teatru din 2010, La Plata. Primul ei roman, Reginele din Parcul Sarmiento, a câștigat Premio Sor Juana Inés de la Cruz, Grand Prix de l’Héroïne Madame Figaro și a fost tradus în peste douăzeci de limbi.

Dezbaterea are loc în contextul expoziției „Ce ascundem”, un demers unic în peisajul cultural românesc. Este pentru a treia oară când echipa revistei Scena9 transformă unul dintre numerele sale într-o expoziție în care poveștile ies din tipar și se întâlnesc cu publicul într-o experiență colectivă, la Rezidența9. Cei interesați pot vizita expoziția până pe data de 15 martie 2026. Intrarea este liberă.

Literatura granițelor

Congruențe senzoriale

Vernisajul expoziției „Congruențe senzoriale”, la Galeria Artotecii BMB

Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, vă invită să vizitaţi expoziția de artă vizuală intitulatǎ „Congruențe senzoriale”, semnată de artistele Elena Nicoleta Albu și Cornelia Luminița Nicolau. Evenimentul este găzduit de Galeria Artotecii BMB, situată pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4.

Expoziția reunește pe simeze lucrări de artă abstractă și obiecte, explorând conexiunea subtilă dintre percepție și emoție, precum și modul în care formele și texturile pot stimula și provoca simțurile privitorului. Prin operele lor, Elena Nicoleta Albu și Cornelia Luminița Nicolau creează un dialog vizual și senzorial, invitând vizitatorii să pătrundă într-un univers al experienței estetice și al introspecției.

Curatorii expoziției, Gheorghe Dican și Liviu Nedelcu, au realizat această sinergie a lucrărilor celor două artiste pentru a evidenția tematica congruenței între elementele vizuale și resursele senzoriale, oferind astfel o perspectivă profundă asupra artei abstracte contemporane.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului „Simezele bibliotecii”, un demers cultural permanent al BMB, inițiat în 2018, cu misiunea de a susține arta vizuală contemporană și de a o aduce mai aproape de publicul larg, prin integrarea acesteia în viața culturală a comunității.

Lucrările pot fi admirate în perioada 23 februarie – 20 martie 2026, de luni până vineri, conform programului Artotecii BMB.

Congruențe senzoriale

Atlasul Universului

„Atlasul Universului”, primul film pentru copii regizat de Paul Negoescu, primit cu aplauze și cronici elogioase la Festivalul Internațional de Film de la Berlin

„Atlasul Universului”, primul și singurul film românesc pentru copii selectat în secțiunea Berlinale Generation a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, a fost ovaționat de publicul prezent la premiera mondială și primit cu căldură de spectatori și specialiști în domeniu. Copleșiți de aplauzele și reacțiile entuziaste ale celor prezenți în impresionanta sală Zoo Palast, plină de sute de copii și adulți de naționalități diferite, membrii echipei au dezvăluit mai multe detalii din culisele proiectului și au răspuns numeroaselor întrebări din partea publicului.

Poveștile din sală ale adulților care au mărturisit că și-au amintit de copilăria petrecută la țară, precum și ale copiilor impresionați de aventură și de mesajele de prietenie și bunătate ale filmului, au fost parte dintr-un emoționant și cald dialog purtat în cinci limbi diferite.

Filmul a fost reprezentat de o delegație numeroasă din care au făcut parte: regizorul Paul Negoescu, producătorii Radu Stancu și Ioana Lascăr, protagonistul Matei Donciu, alături de alți copii aflați la debut, Johanna Mild și Sofia Marinescu, actorul Ioachim Ciobanu, directoarea de imagine Ana Drăghici, scenografii Iulia Fulicea și Victor Fulicea, directoarea de casting Florentina Bratfanof, coproducatorii Poli Angelova și Niki Todorov, directorii de producție Traian German și Irina Enea, distribuitorul Cristian Anastasiu (T.R.I.B.E. Films), agentul de vânzări Daniela Colle (Pluto Films).

Scris de Paul Negoescu și Mihai Mincan, „Atlasul Universului” este un film despre copilărie „care redă fidel un sentiment dificil de recuperat la maturitate: când un lucru obișnuit devine o mare aventură”.

Filip, un copil de la sat, merge la oraș să-și cumpere niște pantofi sport, cu care să poată juca fotbal împreună cu fratele lui când acesta va reveni în țară. Primind accidental doi pantofi pentru același picior, decide să pornească singur în căutarea perechii potrivite. „Ce urmează este un road-movie populat cu străini generoși, locuri stranii, un câine pe care Filip îl botează Mbappé. Iar filmul devine o reflecție tandră asupra eforturilor pe care oamenii – sau, hai să fim sinceri, mai ales bărbații – sunt dispuși să le facă pentru fotbal”, notează Marta Balaga în articolul Cineuropa.

Pentru Matei Donciu, „Atlasul Universului” a fost  „o experiență incredibilă”. „M-am distrat mai mult decât oricând în viața mea și mă bucur că am făcut parte din acest proiect. Mă simt foarte fericit că sunt aici cu filmul acesta și cu echipa”,  a declarat tânărul actor la prima întâlnire cu publicul de la Berlin.

Talentul lui Matei și al colegilor săi au impresionat spectatorii și criticii de film.

„Curajul e un lucru pe care copiii îl învață pe măsură ce cresc. Dar cel mai important e să știe că și singurătatea pe care o simt e normală. Creația de succes a lui Paul Negoescu e făcută cu pasiune pentru noua generație. (…) Negoescu și echipa lui au găsit exact ce aveau nevoie la tânărul Matei Donciu. Spectatorii se pot conecta cu el iar pe parcursul filmului această relație nu doar că se dezvoltă, dar poartă un sentiment de empatie și apropiere. (…) E o conexiune magică, indiferent de vârstă”, scrie Hailey Passmore în Filmotomy.

Într-un interviu acordat publicației Dirty Movies, regizorul Paul Negoescu mărturisește: „Nu l-am întrebat niciodată pe Mihai Mincan de unde i-a venit ideea cu pantofii. Când am citit primul lui draft m-am conectat cu personajul. M-am simțit aproape de acest băiat și tot ce întâmplă a rezonat profund cu mine. M-a impresionat singurătatea lui și lipsa de curaj peste care încearcă să treacă”.

După vizionarea a sute de audiții, realizate cu sprijinul directoarei de casting Florentina Bratfanof, dintr-o listă finală de 10 copii, a fost ales Matei Donciu, pe care regizorul l-a considerat cel mai potrivit pentru rolul principal.

„Cred că el a înțeles cel mai bine povestea de la început, iar rolul i s-a potrivit în mod natural. I-am explicat de ce acest băiat face anumite lucruri și ce îl motivează în fiecare scenă. Dincolo de faptul că a înțeles repede totul, este foarte talentat.  Am lucrat foarte ușor împreună, iar majoritatea scenelor au fost realizate după una sau două duble.”, a declarat Paul Negoescu.

„Atlasul Universului”, o coproducție România-Bulgaria, face parte acum din portofoliul de vânzări internaționale al prestigioasei companii Pluto Film, prin intermediul căreia va ajunge în mai multe teritorii.

Rezonanța internațională a filmului „Atlasul Universului” constă în expunerea unui adevăr universal „fiecare copil trebuie să navigheze singur acel moment definitorii dintre rușine și curaj”, spune directoarea companiei, Daniela Cölle. „Se întâmplă rar să vedem un film care portretizează tranziția de la inocență la independență cu atâta onestitate. Aventura lui Filip este una personală și în același timp universal recognoscibilă, oferind o perspectivă proaspătă și contemporană asupra copilării și creșterii. Cu umor său tandru, emoția sinceră și prieteniile neașteptate care se leagă pe parcurs, acest film reiterează importanța și puterea poveștilor pentru copii”, menționează Colle.

Primele cronici românești ale filmului remarcă, de asemenea, emoția poveștii, talentul actoricesc, regia, imaginea și muzica.

Produs de Radu Stancu și Ioana Lascăr prin compania românească deFilm și coprodus de Poli Angelova, Nikolay Todorov (Screening Emotions, Bulgaria) și Carmen Rizac (Avanpost Media, România), filmul „Atlasul Universului” este primul lungmetraj pentru copii regizat de Paul Negoescu. Prezentat în premieră mondială la Berlin, „Atlasul Universului” este unul din cele opt titluri internaționale pentru copii selectate în competiția Berlinale Generation.

Imaginea filmului este semnată de Ana Drăghici, iar montajul a fost realizat de Mihai Codleanu. De scenografie s-au ocupat Iulia și Victor Fulicea. Premiatul compozitor Marius Leftărache semnează muzica și designul de sunet.

Din distribuție fac parte: Matei Donciu, Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu, Andrei Mateiu, alături de copiii Johanna Mild, Călin Petru, Sofia Marinescu și mulți alții.

Atlasul Universului

Tu ești Brâncuși

Iubeşte! În oglinda-gigant „Poarta sărutului”, „Tu ești Brâncuși!”

În Anul Constantin Brâncuși (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!”: o intervenție artistică ce recreează celebra „Poartă a Sărutului” la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță.

În perioada 13 februarie – 9 martie, „Poarta sărutului” devine o oglindă-gigant, o oglindă monumentală, care nu este doar un obiect de privit, de oglindit, ci un spațiu de trăit — un prag urban în care trecătorii se văd în simbolul brâncușian al iubirii, unității și continuității. În lectura culturală românească, „poarta” propusă de Brâncuşi este un prag între etape ale vieții și „împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făptuiri magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa insului. (…) nașteri, nunți, morți” – observa Mircea Eliade în articolul „Teme folclorice şi creaţie artistică”.

Accesul publicului la poarta „Tu ești Brâncuși!” este, așa cum stă în obiceiul casei, liber, iar trecătorii sunt invitați să facă poze, să imortalizeze această trecere. O trecere care, în acest caz, deschide poarta spre universul fascinant al colecțiilor de artă, ce pot fi accesate mai ușor ca niciunde la Artmark… Zilnic, de luni până duminică, între 10.00 și 20.00.

Întâlnirea cu Brâncuși poate continua și pentru cei care vizitează expozițiile actuale de la Galeriile Artmark. La Palatul Cesianu-Racoviță se regăsește și o importantă schiță de atelier” de Brâncuși – care a intrat în Licitația de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, la Casa A10 by Artmark. Desenul are un preț de pornire de 8.000 de Euro și provine dintr-o colecție istoriă. Cea a lui Ion Alexandrescu, supranumit „cioplitorul lui Brâncuși”, pentru că a fost ucenicul care l-a ajutat artist să realizeze trilogia monumentală numită „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.

„Ne-am asumat și acest proiect pentru că Poarta Sărutului este unul dintre semnele esențiale ale universului brâncușian — iar simbolul ei se regăsește, de altfel, și în identitatea noastră vizuală. Și pentru că Brâncuși ne privește pe toți!”, spune Cornel Mihalache, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

Documentary Mondays revine la Centrul Ceh

Documentary Mondays revine la Centrul Ceh: patru documentare despre identitate, memorie și curaj, între 23 februarie – 16 martie

Centrul Ceh București deschide sezonul de primăvară cu o nouă ediție Documentary Mondays, programul de film care împlinește anul acesta 19 ani. Între 23 februarie și 16 martie, în fiecare luni, de la ora 19:30, publicul este invitat la patru proiecții de documentar contemporan, cu intrare liberă. Selecția aduce pe ecran povești despre identitate și memorie, despre maturizare și responsabilitate, dar și despre felul în care trecutul continuă să influențeze prezentul.

Seria debutează pe 23 februarie cu documentarul românesc Caliu: Nicidecum altceva, ce să fac altceva? (r. Simona Constantin, 2025), portretul legendarului lăutar Gheorghe „Caliu” Anghel, supranumit „Regele Viorii”. Filmul îl urmărește între amintirile unei glorii internaționale și prezentul unei lupte continue pentru recunoaștere. Dincolo de scenă, camera surprinde complexitatea identității sale artistice și etnice: în familie, în satul natal, în turnee și în confruntarea cu propriile regrete. Stilul observațional apropie spectatorul de un personaj care își asumă atât forța, cât și fragilitatea, iar povestea culminează cu apariția surprinzătoare a lui Johnny Depp. Proiecția va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu membri ai echipei filmului.

Pe 2 martie, împreună cu KineDok România, este prezentat documentarul ceh The Other One (r. Marie-Magdalena Kochová, 2024), un coming-of-age care urmărește maturizarea unei tinere puse în fața unei alegeri dificile. Johana are 18 ani și își dorește să plece la universitate, însă ultimul an de liceu este marcat de rolul pe care îl are în îngrijirea surorii sale mai mici, care are o dizabilitate. Considerată un „copil de sticlă”, adesea trecută cu vederea într-o familie copleșită de responsabilități, ea oscilează între loialitate și nevoia de a-și construi propriul drum. Filmul urmărește vinovăția și dorința de autonomie, construind un portret al trecerii spre maturitate.

Pe 9 martie, Documentary Mondays continuă cu Change My Mind (r. Robin Kvapil, 2025), un road movie despre confruntarea convingerilor personale cu realitatea războiului. La peste cincizeci de ani după invazia Cehoslovaciei din 1968, trei cehi pornesc spre Ucraina pentru a vedea cu propriii ochi agresiunea rusă, pe care o consideră „o absurditate”. Pe parcursul călătoriei, întâlnirea directă cu distrugerea și cu poveștile celor afectați îi obligă să-și pună sub semnul întrebării propriile certitudini. Filmul este o reflecție asupra dezinformării și asupra felului în care convingerile personale pot intra în conflict cu realitatea trăită de ceilalți.

Ediția se încheie pe 16 martie cu Tender Hrabal (r. Jakub Motejzík, 2024), construit în jurul unor înregistrări recent descoperite ale conferințelor lui Bohumil Hrabal. Filmul readuce în atenție vocea scriitorului, auzită din nou după aproape cincizeci de ani, și o pune în dialog cu interviuri, imagini de arhivă și intervenții artistice. Conferințele ținute la Kersko și la rectoratul din Libice deschid o perspectivă directă asupra modului în care Hrabal își înțelegea propria operă și lumea din jur. Documentarul recompune portretul autorului și readuce în prezent reflecțiile sale despre viața de zi cu zi, iubire și asumarea sfârșitului. Proiecția va fi urmată de o discuție cu regizorul Jakub Motejzík. Acest documentar nu este inclus în program în mod întâmplător – programul Fiction Tuesdays va reîncepe și el a doua zi, pe 17 martie, cu o serie de adaptări cinematografice ale lui Hrabal, în regia prietenului său, Jiří Menzel.

Proiecțiile au loc la Centrul Ceh (Strada Ion Ghica, nr. 11, sector 3, București) și încep la ora 19:30. Intrarea este liberă, iar accesul se face în ordinea sosirii, în limita locurilor disponibile. Filmele sunt subtitrate în limba engleză.

De capul nostru

De capul nostru, noul lungmetraj semnat de Tudor Cristian Jurgiu, a avut premiera mondială în secțiunea Forum a Berlinalei

Cel mai recent lungmetraj de ficțiune semnat de regizorul Tudor Cristian Jurgiu, De capul nostru / On Our Own, a avut premiera mondială în cadrul secțiunii Forum a Festivalul Internațional de Film de la Berlin (12–22 februarie 2026), în prezența echipei filmului. Berlinala, unul dintre cele mai importante festivaluri cinematografice din lume, reunește anual cineaști, profesioniști ai industriei și spectatori din peste 100 de țări. Programul Forum aduce în prim-plan filme care depășesc convențiile cinematografice tradiționale și explorează teme sociale relevante pentru realitatea contemporană prin forme narative și estetice inovatoare.

De capul nostru spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații care își construiește propriile forme de solidaritate și apartenență, pe fondul absenței adulților și al instabilității emoționale care le marchează viața de zi cu zi.

Premiera mondială a filmului la Berlin a avut loc în prezența echipei, printre care s-au numărat Tudor Cristian Jurgiu (regizor), Tudor Giurgiu și Bogdan Crăciun (producători), Oana Bujgoi Giurgiu (producător asociat), Francesca Portalupi și Simone Catania (co-producători), Anca Buja (scenaristă), Alex Popescu (montaj), Alma Ungureanu (scenograf), Florentina Bratfanof (casting), Vlad Socea și Eliza Ceprazaru (asistenți de producție), precum și actorii Denisa Vraja, Vlad Furtună, Mara Diaconu Ducica, Sofia Vasiliu, Dominique Toma, Steliana Bălăcianu și Daniel Simion.

Scenariul este semnat de Tudor Cristian Jurgiu și Anca Buja, iar filmul este produs de Tudor Giurgiu și Bogdan Crăciun. Imaginea este realizată de Andrei Butică, sunetul de Riccardo Nanni, montajul de Alexandru Popescu și Roxana Szel, iar muzica este compusă de Marco Biscarini și Mihai Ghiță.

În România, filmul va fi distribuit de Transilvania Film și va intra în cinematografe în 2026.

Cei mai frumoși ani ai cinematografului

Cei mai frumoși ani ai cinematografului: frumusețe și experiment 1899–1911

Anii dintre pionieratul Fraților Lumière și apariția primelor lungmetraje (1913) au fost incredibil de dinamici — și rămân unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale istoriei filmului. Inspirat de modul original de proiecție al vremii, programul aduce o selecție variată de scurtmetraje din genuri diferite, pline de surprize și mici plăceri vizuale, fiecare cu farmecul și frumusețea sa unică.

Printre descoperirile care așteaptă publicul se numără imagini din țări îndepărtate, inversări de roluri de gen și satire la adresa poliției, splendoarea colorării cu șabloane (stencil) franceze și — prin Lea Giunchi și Gigetta Morano — începuturile sistemului starurilor italiene.

Toate filmele sunt prezentate prin amabilitatea Fondazione Cineteca di Bologna. Program curatoriat de Mariann Lewinsky, co-directoare a Festivalului Il Cinema Ritrovato.

Organizat de UNATC „Ion Luca Caragiale” și de Institutul Italian de Cultură din București.

Proiecția va fi acompaniată live la pian de Andrei Petrache şi va avea loc marţi 24 februarie, orele 20:30, la Cinema Elvire Popesco din Bucureşti.

vi

La mulţi ani, Virgil Ianţu!

Eleganţă, stil, carismă, rigoare profesională. Acestea sunt atributele principale ale uneia dintre cele mai consecvente personalităţi din lumea televiziunii. Virgil Ianţu e nu numai un solist talentat şi versatil, ci şi un reper în media românească. Îi dorim tot ce e mai bun, mai temeinic şi mai frumos pe lume!