Expoziția temporară „Afişele Ligiei Macovei – mijloc de comunicare artistică”, la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei

În perioada 24 aprilie – 30 august, Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei”, aflată în strada 11 Iunie 36, București, va găzdui expoziția temporară „Afișele Ligiei Macovei – mijloc de comunicare artistică”.

Afișul, ca document vizual, a reprezentat de-a lungul timpului un mijloc accesibil și eficient de informare, reflectând evenimente sociale, politice și culturale. Odată cu dezvoltarea tehnicilor de tipărire și a reproducerilor color, afișul a devenit o formă de artă autonomă și un instrument expresiv de comunicare.

Expoziția „Afișele Ligiei Macovei – mijloc de comunicare artistică” pune în lumină contribuția Ligiei Macovei la dezvoltarea graficii de afiș, evidențiind modul în care artista a integrat desenul în sfera social-politică a perioadei 1944–1948 și a propagandei de după 1948. Afișele sale abordează teme antifasciste, realități ale perioadei post–23 august 1944 și transformările ideologice ale societății românești, devenind mărturii vizuale ale unui context istoric complex.

Prin forța expresivă a desenului și claritatea mesajului, Ligia Macovei a contribuit decisiv la îmbogățirea acestui gen de artă grafică, oferind istoricilor de artă un material valoros de analiză și contextualizare.

Lansare | „Gestionarea imaginii și promovarea online a instituțiilor de teatru din România”, de Amira Daoud

Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Tritonic vă invită miercuri, 22 aprilie 2026, de la ora 18.00, în Sala Perpessicius (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în prezența autoarei, Amira Daoud, la lansarea volumului „Gestionarea imaginii și promovarea online a instituțiilor de teatru din România”.

Invitați: Valeriu Frunzaru, Bogdan Hrib, Rebeca Cojocaru.

Volumul aduce o contribuție importantă în spațiul românesc, analizând modul în care instituțiile de teatru comunică – și ar trebui să comunice – cu publicul lor. Lucrarea explorează, de asemenea, așteptările spectatorilor și interesul acestora pentru teatrul filmat. Prima parte sintetizează concepte și teorii relevante privind comunicarea instituțiilor culturale, cu accent pe cercetările internaționale din spațiul european. Partea a doua prezintă rezultatele a două cercetări: una bazată pe interviuri cu responsabili de comunicare din instituții de teatru, spectatori fideli, actori și regizori, și o cercetare cantitativă realizată pe un eșantion de 564 de spectatori. Volumul oferă repere utile pentru instituțiile teatrale, artiști și autorități, evidențiind rolul strategic al comunicării și al rețelelor sociale în dezvoltarea publicului și consolidarea imaginii instituționale.

Autoarea este specialistă în comunicare și doctor în Științele Comunicării, cu o cercetare dedicată relației dintre instituțiile de teatru și publicul acestora. Activitatea sa profesională, desfășurată într-o agenție de comunicare integrată de top, reflectă o preocupare constantă pentru îmbinarea teoriei cu practica. Relația cu teatrul are și o dimensiune personală profundă, începută încă din copilărie și continuată printr-o implicare activă în viața culturală: participarea la festivaluri, deplasări în țară pentru vizionarea spectacolelor și o prezență constantă în sălile de teatru din București. Colaborarea cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și cu alte evenimente culturale i-a oferit o perspectivă practică valoroasă asupra fenomenului artistic.

Îmbinând dimensiunea academică, profesională și personală, Amira Daoud propune o viziune coerentă și aplicată asupra comunicării în domeniul teatral, contribuind atât la dezvoltarea teoretică, cât și la optimizarea practicilor din acest sector.

Intrarea este liberă.

Filme care deschid conversații: One World Romania revine cu filme și discuții extinse despre teme actuale

Într-o perioadă în care costul vieții continuă să crească, iar domenii esențiale precum educația, sănătatea și protecția socială sunt tot mai afectate de recentele măsuri de austeritate, One World Romania își continuă misiunea de a aduce în fața publicului filme documentare ca puncte de plecare pentru dialoguri necesare despre vremurile în care trăim.

Filmele din secțiunea Niciun viitor fără – Dialoguri extinse aduc în prim-plan teme care ne afectează direct, de la accesul la educație și libertatea presei, până la dreptul la locuire sau condiții de muncă decente. Fiecare proiecție vine la pachet cu câte o dezbatere extinsă în prezența unor invitați speciali, pentru a încuraja dialogul într-o perioadă tot mai dominată de incertitudine și tensiuni sociale. În plus, șase dintre filme sunt „adoptate” simbolic de organizații, platforme media sau ambasadori a căror misiune e congruentă cu mesajul lor, în cadrul deja cunoscutului program Adoptă un documentar.

În Ce trebuie făcut / The Thing to Be Done (r. Srđan Kovačević), adoptat de jurnalistul și activistul sindical Radu Stochița, un ONG din Slovenia oferă consiliere și asistență juridică muncitorilor străini și locali exploatați și înșelați de companii. Proiecția filmului va fi urmată de o discuție despre drepturile muncitorilor, precaritatea forței de muncă și rolul sindicatelor în contextul actual, alături de Vasile Gogescu, președintele Federației Sindicatelor din Comerț, Ștefan Guga, director Syndex România, și Andrei Gudu, jurnalist freelance.

În contextul lipsei de progrese privind recunoașterea legală a cuplurilor de același sex în România, dubla proiecție a filmelor Câinele din mine să poarte perle, îmi doresc / I Want My Inner Dog to Wear Pearls (r. Valeriu Andrișcă) și Country Queer (r. Antoine Vazquez) va fi urmată de un dialog dedicat drepturilor comunității LGBTQIA+ cu Valeriu Andrișcă și Ian Teodorescu, activist trans de la Asociația ACCEPT, care a și adoptat cele două titluri.

Documentarul Școala noastră, co-regizat de Mona Nicoară și Miruna Coca-Cozma, revine la OWR cu teme care, din păcate, sunt la fel de actuale ca acum cincisprezece ani: prejudecățile instituționalizate, cercul vicios al sărăciei și inegalitățile din sistemul educațional. Proiecția filmului adoptat de Școala9 va fi urmată de o dezbatere amplă despre starea învățământului, cu accent pe condițiile profesorilor, cercetătorilor și studenților și impactul acestora asupra calității educației, la care vor lua parte Andreea Archip de la Școala9, Costi Rogozanu, ziarist la Libertatea și profesor de limba română, Veronica Lazăr, cercetătoare, și Cristina Grigore, doctorandă.

Aducând în prim-plan provocările unui părinte singur care crește un adolescent cu o formă severă de autism, Cum rămâne cu Petey? / What About Petey? (r. Martin Trabalík) oferă un punct de plecare pentru o discuție despre limitările sistemului de asistență socială și sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități, un alt sector care nu a fost cruțat de politicile dure de reducere a cheltuielilor. Adoptat de Asociația Femeilor pentru Comunitate, filmul va fi urmat de un dialog extins despre drepturile persoanelor cu dizabilități, alături de Crina Marina Mureșanu de la Asociația Femeilor pentru Comunitate, Raluca-Alexandra Trifan, asistent social principal, Ruxandra Mateescu, fondatoare Supereroi printre noi, și Mariana Chytilová, designer de incluzivitate la One World Praga.

Într-o perioadă marcată de suprasaturație informațională și de confuzia dintre realitate și dezinformare, documentarul Dă-o mai departe! / Steal This Story, Please! (r. Carl Deal, Tia Lessin) evidențiază cât de important este de fapt jurnalismul independent. Un portret al jurnalistei Amy Goodman, filmul va sta la baza unei dezbateri despre provocările actuale ale presei de investigație și libertatea presei la care vor lua parte Răzvan Luțac și Iulia Roșu, co-fondatori Snoop și adoptatori ai filmului, și Mihai Radu de la Recorder.

Pe lângă cele cinci proiecții care vor avea loc între 25 și 28 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, o a șasea proiecție, rezervată regizorilor selectați la cea de-a doua ediție a programului Emerging Voices și unei discuții despre cum poți crește ca documentarist interesat de drepturile omului într-o industrie tot mai precară, va avea loc pe 26 aprilie la Cinemateca Eforie.

Festivalul Filmului European – ediție aniversară: 30 de ani de cinema fără margini

Prezent în 2026 într-un număr record de ediții locale, în 13 orașe, Festivalul continuă să marcheze Ziua Europei sărbătorind identitatea europeană prin diversitatea cinematografiei continentului.

Festivalul a debutat la Cinema Unirea din Botoșani, urmat de ediția din Iași (Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii), oferind publicului din cele două orașe un weekend întreg de film european din generoasa selecție coordonată de directorul artistic Cătălin Olaru, și realizată de Institutul Cultural Român în comun cu ambasadele, institutele și centrele culturale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Festivalul va continua să călătorească în țară până pe 1 iunie, aducând filme de tot felul care stârnesc dezbatere, te fac să râzi, să plângi, să călătorești, să te îndoiești de tot ceea ce știi și să vrei să știi mai mult. Cinemaul european este fără margini.

„FFE este o sărbătoare închinată cinema-ului European și cinefililor din România, iar ICR este onorat să organizeze această ediție aniversară împreună cu clusterul EUNIC Romania, alături de Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul Parlamentului European în România în România și UCIN. Sociologii echivalează, de obicei, intervalul de 30 de ani cu o generație și, într-adevăr, iată cât de departe suntem față de anii de început ai Festivalului. Cinematografia românească este una dintre cele mai prestigioase din industria europeană, iar noi suntem între timp cetățeni ai Uniunii Europene. Mulțumesc Comisiei Europene care ne-a provocat, încă din secolul trecut, să ne îmbarcăm în această călătorie și vă propun să încurajăm noua generație de iubitori ai filmului să îmbrățișeze ideea de dialog între culturi și generații, pentru că deschiderea către multiculturalitate este una dintre valorile esențiale ale Europei. Festivalul Filmului European reprezintă pentru public o șansă unică de a vedea producții europene diverse, valoroase și recente. Sper să veniți în număr cât mai mare la proiecțiile din cele 13 orașe, cărora le sunt recunoscător pentru parteneriat”, a spus Liviu Jicman, președintele ICR.

Ediția aniversară aduce cu sine în mod excepțional un tandem de ambasadori onorifici: Ada Solomon, renumită producătoare de filme românești și coproducții europene și internaționale, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film și Igor Cobileanski, regizor consacrat din Republica Moldova, ale cărui producții apreciate internațional sunt reprezentative pentru spațiul comun de creație și expresie artistică de pe cele două maluri ale Prutului. Festivalul continuă tradiția inaugurată în 2006 de a numi un ambasador onorific la fiecare ediţie, din rândul cineaștilor români cu realizări remarcabile. De-a lungul anilor au fost ambasadori al festivalului regizorii Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu, Marian Crişan, Radu Jude, Radu Muntean, Cătălin Mitulescu, Adrian Sitaru, Tudor Giurgiu, Anca Damian, Paul Negoescu, Teodora Ana Mihai, Mihai Sofronea, Ioana Mischie.

Anul acesta, identitatea vizuală a festivalului este asigurată de artistul Dan Perjovschi. Cu expoziții la Tate Modern Londra, MoMA New York, Macro Roma, Moderna Museet Stockholm, Reykyavik Art Museum, Vannabbe Eindhoven, Ludwig Museum Cologne, Ludwig Museum Aachen, Kunsthalle Hamburg, Kunstahlle Basel sau Kiasma Helsinki și expoziții de grup la Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, Castello di Rivoli Torino, MoMA San Francisco, MUAC Mexico, MAM Varșovia, MCBA Lausanne, Rupert Vilnius, MAM-Rupertinum Salzburg sau MOT Tokyo, desenatorul, pictorul, publicistul și performance artistul Dan Perjovschi este de peste 40 de ani una din cele mai active și apreciate prezențe de pe scena creativă autohtonă. În creațiile sale realizate special pentru ediția cu numărul 30 a Festivalului Filmului European, artistul explorează teme precum reflectarea valorilor europene în creația cinematografică, modul în care acestea pot coagula segmente întregi din societate sau libertatea deplină ca necesitate care nu poate fi negociată pentru actul de exprimare artistică.

Programul ediției jubiliare a FFE:

Brăila: 24 – 26 aprilie, Palatul Culturii Brăilene – LYRA

București: 6 – 17 mai

• 6 mai – Gala de deschidere, MNAR
• 8 – 17 mai – Cinema Elvire Popesco
• 7 – 10 mai – Apollo111 Cinema
• 11 – 14 mai – Cinema Union
• 15 – 17 mai – Grădina cu Filme

Brașov: 8 – 10 mai, Centrul Cultural Reduta

Curtea de Argeș: 8 – 9 mai, La Conac

Timișoara: 8 – 10 mai, Cinema Studio

Arad: 15 – 17 mai, Cinema Arta

Târgu Mureș: 15 – 17 mai, 3g HUB

Bistrița: 22 – 24 mai, Palatul Culturii

Chitila: 29 – 30 mai, Parcul Dendrologic – în aer liber

Târgu Jiu: 29 – 31 mai, Cinema Sergiu Nicolaescu

Tulcea: 30 mai – 1 iunie, Teatrul „Jean Bart”

„Limitele sunt de multe feluri și doar unele ne sunt de ajutor. În cel mai fericit scenariu, limitele stimulează creativitatea. Dar cum se împacă asta cu faptul că despre aceeași creativitate auzim mereu că nu are limite? Unde încep și unde se termină libertățile pe care și le poate permite un cineast? De la raportul inerent politic cu lumea din fața ecranului, la durata unui cadru, tăișul unei replici sau privirea perpendiculară pe formele unui corp, toate pot fi cenzurate într-o formă sau alta. Dacă are limite, de cele mai multe ori, cinema-ul nu mai e cinema deloc. Filme-hibrid la care n-a ținut nimeni cronometrul în mână, comedii care se țes doar din montaj, scenarii fără acte, drame fără vinovați, epopei fără eroi. După 30 de ani, filmul așa cum îl vedem la festival și lumea pe care acesta o reflectă au ceva în comun: amândouă sunt fără margini”, a declarat Cătălin Olaru, directorul artistic al FFE30.

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România și EUNIC România, în parteneriat cu UCIN – Uniunea Cineaștilor din România, ambasadele, centrele și institutele culturale europene: Forumul Cultural Austriac, Ambasada Republicii Bulgaria (prin Orașul Reel Foundation), Ambasada Republicii Cipru (prin Cyprus Cinema Office), Ambasada Croației, Ambasada Finlandei, Ambasada Franței, Institutul Francez, Ambasada Irlandei, Goethe-Institut, Institutul Italian de Cultură, British Council, Ambasada Irlandei, Ambasada Republicii Moldova, Institutul Polonez, Ambasada Slovaciei, Ambasada Sloveniei, Ambasada Suediei, Institutul Camões, Ambasada Spaniei, Institutul Cervantes, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar, Ambasada Ucrainei, Biroul Parlamentului European în România.

Actrița Alina Șerban, premiată de Institute of Gypsy Culture din Madrid în cadrul Zilei Internaționale a Romilor

Actrița și regizoarea Alina Șerban a fost distinsă cu premiul The Gypsy Culture Awards „8 April”, la categoria Young Talents, acordat de Institute of Gypsy Culture – fundație publică aflată sub egida Ministerului Educației, Culturii și Sportului din Spania.

Distincția i-a fost înmânată în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Madrid, pe 8 aprilie 2026, cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, în prezența unor reprezentanți ai celor mai înalte instituții ale statului spaniol, precum și a conducerii institutului.

Premiile Gypsy Culture Awards „8 April” sunt acordate anual pentru a recunoaște contribuțiile remarcabile în promovarea culturii rome și simbolizează importanța acestei zile la nivel internațional.

Ziua de 8 aprilie are o semnificație profundă pentru comunitatea romă la nivel global. Aceasta marchează data primului Congres Mondial al Romilor, desfășurat la Londra în 1971, un moment esențial pentru afirmarea identității rome, standardizarea limbii romani și revendicarea drepturilor civile.

De atunci, această zi este celebrată anual în întreaga lume, inclusiv în România, unde, începând cu 1990, este cunoscută drept Sărbătoarea etniei romilor. Evenimentul reprezintă atât o celebrare a culturii, istoriei și contribuțiilor romilor, cât și un prilej de reflecție asupra provocărilor persistente legate de discriminare și inegalitate.

Recunoașterea internațională vine într-un moment deosebit pentru Alina Șerban, odată cu succesul filmului „Gipsy Queen”, în care interpretează rolul principal. Lungmetrajul, lansat în cinematografele din România pe 27 februarie, este o co-producție Austria-Germania, regizată de Hüseyin Tabak, și a fost nominalizat la 11 premii internaționale, câștigând șapte dintre acestea. Filmul spune povestea emoționantă a lui Ali, o mamă care luptă pentru un viitor mai bun pentru copiii săi, într-o societate marcată de inegalități, iar boxul devine simbolul rezilienței și al luptei pentru demnitate.

Rolul i-a adus Alinei Șerban patru premii pentru Cea mai bună actriță, inclusiv o distincție importantă în Germania, în ciuda faptului că nu este vorbitoare nativă de limbă germană. Pentru această interpretare, artista a urmat un antrenament intensiv de box timp de un an, ajungând să performeze alături de sportivi profesioniști și să participe la realizarea uneia dintre cele mai lungi scene de box din cinematografie. În film, granița dintre realitate și ficțiune este subtil estompată, adversara personajului fiind campioana mondială Maria Lindberg, iar antrenorul interpretat de legendarul boxer Jürgen Blin.

„Gipsy Queen” a fost nominalizat la numeroase festivaluri și premii internaționale, inclusiv Premiile Austriece de Film, Tallinn Black Nights Film Festival, European Film Awards și Premiile Academiei Germane de Film (LOLA), consolidându-și statutul de producție relevantă în cinematografia europeană contemporană.

Alina Șerban este una dintre cele mai puternice voci artistice ale generației sale. Absolventă a UNATC București, dar și a unor instituții de prestigiu precum New York University – Tisch School of the Arts și Royal Academy of Dramatic Art din Londra, ea a construit o carieră solidă atât în teatru, cât și în film. Este prima artistă romă decorată cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, o recunoaștere a contribuției sale la dezvoltarea artei și la promovarea diversității culturale.

De-a lungul carierei, a reprezentat România pe scene internaționale importante, inclusiv la Festivalul de Film de la Cannes, și a fost premiată pentru rolurile sale în producții apreciate la nivel european. În 2024, a obținut locul I la concursul CNC – secțiunea Debut, pentru proiectul lungmetrajului „Eu contez”, confirmând și vocația sa de regizor.

Premiul The Gypsy Culture Awards „8 April” reconfirmă nu doar excelența artistică a Alinei Șerban, ci și impactul social al muncii sale, contribuind la consolidarea unei perspective autentice asupra identității rome în cultura contemporană europeană.

Yen de Anna Jordan, premieră 9G la TNB

Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București anunță o nouă premieră în cadrul Programului 9G la TNB, dedicat tinerilor artiști independenți: Yen de Anna Jordan, în regia lui Ciprian Chiricheș, scenografia Maria Constantin, cu Teodora Antal, Diana Pomparău, Sevi Stan și Mario Monțescu în distribuție. Premiera va avea loc duminică, 19 aprilie, ora 19.00, la Sala Mică.

Piesa Yen spune povestea, uneori brutală, alteori extrem de tandră, a doi frați care supraviețuiesc aproape singuri într-o suburbie, cu o mamă incapabilă să le ofere grija de care au nevoie. Împreună, printre revolte și violențe, cei doi adolescenți încearcă să descopere cum se simte și se exprimă afecțiunea, în lipsa unui model părintesc. Astfel, prima dragoste devine un test dur, plin de candoare și rătăciri.

Cât din abilitățile noastre sociale sunt înnăscute și cât sunt dobândite prin mediu și prin educația primită? Este o dilemă îndelung dezbătută și relevantă, astăzi, pe care autoarea Anna Jordan o expune dur, tranșant, dar cu grijă și delicatețe față de personajele sale. Yen este despre maturizare, despre familie și, mai ales, despre nevoia fundamentală de a iubi și a fi iubit.

„Ce m-a cucerit de la prima lectură este sinceritatea cu care e prezentată viața și, în special, speranța. În viață, lucrurile nu sunt ca în basme, unde Făt-Frumos apare din senin și rezolvă lucrurile. În realitate, ne dorim de multe ori ceva ce nu putem obține și atunci sentimentul devine și mai puternic, iar acest simț este foarte bine expus de autoare.

Spectacolul pe care l-am pus cap la cap cu echipa are la bază dorință și speranță. Sper să fie contagioasă și spectatorul să plece, așa cum îmi place mie să ies din sala de spectacol, schimbat, îngândurat, cu mintea la cei dragi”, a declarat Ciprian Chiricheș, regizorul spectacolului.

Anna Jordan este o dramaturgă, regizoare și scenaristă britanică de renume. A absolvit actoria la London Academy of Music & Dramatic Arts (LAMDA) și este profesoară de arta actorului. Pentru piesa „Yen”, a obținut prestigiosul premiu Bruntwood pentru dramaturgie (2013).

Hoinar Festival revine între 9 și 19 mai cu ediția Unbroken: O celebrare a curajului prin muzică, teatru și literatură

Hoinar.Unbroken este cea de-a 9-a ediție a Hoinar Festival și va avea loc anul acesta între 9 – 19 mai, cu un program extins și mai variat ca oricând. Având ca motto „Frica este o reacție. Curajul este o decizie” (Winston Churchill), ediția din acest an aduce în prim-plan tema curajului, explorat ca o alegere zilnică de a rămâne neînfrânt în fața provocărilor vieții.

Festivalul propune un maraton interdisciplinar ce reunește 10 evenimente desfășurate în 6 spații emblematice din capitală (Ateneul Român, Teatrul ACT, Humanitas Cișmigiu, Parcul Herăstrău, Teatrul Odeon, Green Hours Jazz-Café), precum și la sediul Centrului Român de Muzică. Programul aduce împreună muzica clasică, teatrul, literatura și cercetarea sociologică într-un dialog viu și actual.

„M-am întrebat îndelung de ce aș crea un festival despre curaj. Mișcat de ce văd la cei de lângă mine, mi-am dat seama că fiecare dintre noi, în fiecare zi, demonstrează curaj, uneori în cele mai neașteptate momente. Așadar, are oare sens un festival despre ceva care se întâmplă zilnic? Da, pentru că Hoinar.Unbroken este, el însuși, un act de curaj. Nimic altceva nu ne mână decât curajul de a face bine. Împreună cu dumneavoastră. Pentru noi toți și pentru lumea în care ne decidem să trăim. Vă invit, așadar, să ne luăm răgaz o săptămână, să ne oprim din goană și să privim mai atent această forță a curajului care ne ține în picioare. Vă vom spune povești despre curaj în cele mai diverse circumstanțe ale vieții, prin muzică, teatru și literatură. Într-un nou concept ce reunește un traseu în aer liber, conferințe, serate, 4 concerte-spectacol și un concert itinerant cu 3 opriri pe Calea Victoriei, publicul este invitat în viețile unor personaje care au ales să înfrunte frica, uneori fără să știe că sunt curajoși. Vă invit să învățăm, împreună cu ele, ce înseamnă să rămâi întreg și neînfrânt. Hoinar.Unbroken este o celebrare a eroilor nevăzuți, a eleganței sub presiune, dar și despre cum arta poate deschide un spațiu în care fiecare își poate recunoaște propriul curaj. Hoinar.Unbroken vorbește despre alegerea de a visa când visul pare imposibil. Este despre încăpățânarea de a căuta lumina chiar și în cele mai întunecate momente.”, a spus Florian Mitrea, Director Artistic al festivalului.

Hoinar Festival debutează simbolic pe 9 mai, de Ziua Europei, cu evenimentul „Curajul colectiv”. Gazda acestui preambul va fi Librăria Humanitas Cișmigiu, unde publicul este invitat la o conferință-dezbatere despre modul în care cultura și memoria ne ajută să navigăm prin vremuri tulburi.

Invitați speciali din lumea culturii, moderați de criticul de teatru Marina Constantinescu, vor explora forța gestului individual care devine rezistență colectivă. Evenimentul setează tonul pentru următoarele zile de festival, definind curajul nu ca pe un act eroic izolat, ci ca pe o necesitate de a rămâne întreg și neînfrânt.

Hoinar.Unbroken reunește nume legendare ale scenei românești și muzicieni internaționali care au redefinit granițele genurilor lor. Publicul îi va putea întâlni anul acesta la București pe virtuozul acordeonist lituanian Martynas Levickis, câștigătorul concursului Lithuania’s Got Talent, precum și pe violonistul britanic Max Baillie, un artist versatil care navighează cu grație între clasic și experimental. Alături de aceștia, în cele 10 zile de festival, publicul îi va revedea pe Sarah Gabriel, Verena Tönjes, Jonny Gee, Florian Mitrea, Daria Tudor, Luca Rusu, Paul Cimpoieru și artiști ai Filarmonicii George Enescu.

Curajul are multe fețe, iar în ediția cu numărul 9 el prinde viață prin prezența în program a doi actori legendari ai scenei teatrului românesc: Marcel Iureș și Alexandrina Halic.

Marcel Iureș va ghida publicul prin două producții pline de intensitate: spectacolul-eveniment Labirinturi în noapte (13 mai, Ateneul Român), unde textele lui Borges și Cortázar se împletesc cu muzica lui Piazzolla și Ravel, și Ultima bandă a lui Krapp (14 mai, Teatrul ACT), o rătăcire în memorie pe textul lui Samuel Beckett și muzica lui Robert Schumann.

Actrița Alexandrina Halic, un simbol al blândeții și forței narative, revine pe scena Hoinar Festival pentru a aduce o dimensiune profund umană unui nou spectacol comisionat de festival, dedicat întregii familii, dar mai ales celor mai tineri dintre pasionații de muzică, Peripețiile unei mici-mari vrăjitoare (17 mai, Teatrul ACT).

Hoinar Festival rămâne fidel misiunii sale educaționale pe care o duce la un nou nivel prin intermediul The Trail (10 mai, Parcul Herăstrău), un traseu narativ în aer liber cu 4 opriri, în cadrul cărora artiștii vor da lecții deschise de pian trecătorilor, tinerele talente de la școlile și liceele de muzică bucureștene vor susține micro-recitaluri, iar vizitatorii se vor putea întâlni chiar cu Bartolomeo Cristofori, inventatorul italian al pianului.

The Academy va oferi anul acesta liceenilor din învățământul vocațional de stat acces gratuit la peste 40 de ore de mentorat și cursuri de măiestrie. Această componentă este dedicată transferului de cunoștințe de la artiștii de talie internațională către viitoarea generație de interpreți, oferindu-le tinerilor resursele necesare pentru a-și cultiva propria voce artistică și curajul de a performa la cel mai înalt nivel.

O noutate în cadrul festivalului este The Archive, pilonul care-și propune să transforme cercetarea sociologică într-o experiență vie. O echipă de specialiști va documenta profilul publicului Hoinar, captând nu doar date statistice, ci mai ales poveștile și emoțiile celor din sală. Această arhivă devine astfel o punte între artiști și spectatori, menită să definească actul artistic ca pe un schimb viu de energie și să ghideze proiectele viitoare spre o sensibilitate cât mai apropiată de realitatea oamenilor.

Programul complet al festivalului și mai multe detalii despre fiecare spectacol inclus în ediția cu numărul 9 vor fi anunțate în curând. O retrospectivă a ediției de anul trecut, care a umplut sălile în cele 5 seri de festival, poate fi văzută online.

Expoziția Internațională de Artă Naivă „Saloanele Moldovei” (XXXV) la Palatul Culturii

Complexul Muzeal Național „Moldova” – Muzeul de Istorie a Moldovei și Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi organizează la Palatul Culturii, în perioada 3 aprilie – 3 mai 2026, cea de a XXXV-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă Naivă „Saloanele Moldovei”.

Evenimentul aduce în prim-plan artiști reprezentativi ai artei naive, reunind lucrări create de pictori naivi din judeţul Iaşi și din cele mai cunoscute centre ale ţării, precum şi reprezentanți ai genului din Italia, Brazilia, Mexic și Cuba.

„Vă invităm cu drag la această ediție jubiliară a Saloanelor Moldovei, ce onorează activitatea meritorie a tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui eveniment pe parcursul a 35 de ani la Iași, și mai ales pe creatorii consacrați, păstrători ai acestei arte autentice”, afirmă Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Expoziția poate fi vizitată la Palatul Culturii, până pe 3 mai 2026, de marți până duminică, între orele 10.00 și 17.00, cu biletul aferent Muzeului de Istorie a Moldovei sau cu bilet de expoziție temporară.

După succesul ediției precedente, maestrul Cristian Măcelaru revine la pupitrul formării unei noi generații de artiști, prin masterclass-urile Concursului Enescu 2026

Publicul larg va avea acces gratuit la masterclass-urile desfășurate la Sala Radio

După impactul remarcabil al ediției anterioare, care a redefinit rolul Concursului Internațional George Enescu ca platformă activă de formare artistică, maestrul Cristian Măcelaru revine în 2026 în ipostaza de mentor, coordonând din nou masterclass-urile de dirijat și interpretare instrumentală.

Masterclass-urile de dirijat desfășurate la Sala Radio vor putea fi urmărite gratuit, oferind publicului acces direct la întâlnirea dintre maestrul Măcelaru, tinerii dirijori selecționați și Orchestra Română de Tineret.

Organizate în perioada 24–28 august 2026, la București, aceste ateliere devin un spațiu de întâlnire între excelență, experiență și vocație, continuând misiunea Concursului Enescu de a sprijini dezvoltarea tinerelor talente într-un cadru profesionist, conectat la marile scene ale lumii. Ediția a XX-a marchează însă un pas decisiv înainte: pentru prima dată, programul este extins cu un masterclass de compoziție, susținut de membri ai juriului internațional de specialitate.

Masterclass-ul de dirijat va avea loc la Sala Radio și se deschide către publicul larg, care are acces gratuit în calitate de observator. Astfel, oricine este interesat poate descoperi din interior procesele de creație, repetiție și perfecționare artistică, într-un cadru profesionist conectat la marile scene ale lumii. Inițiate în 2024 de Cristian Măcelaru, masterclass-urile au fost concepute ca o extensie firească a spiritului enescian, acela al artistului complet: interpret, creator, pedagog. Revenirea maestrului Măcelaru în această formulă confirmă succesul ediției precedente și consolidează o direcție strategică: transformarea Concursului Enescu într-un veritabil ecosistem de formare artistică, accesibil nu doar profesioniștilor, ci și publicului larg.

Masterclass-urile acoperă trei direcții majore: dirijat, interpretare instrumentală și, în premieră, compoziție, și reunesc tineri muzicieni din întreaga lume, selectați în urma unui proces riguros. Participanții vor lucra direct cu maestrul Cristian Măcelaru și cu artiști de prim rang, având acces la sesiuni practice, feedback personalizat, repetiții cu orchestră și contexte reale de performanță.

În cadrul masterclass-ului de dirijat, doar șase participanți vor fi selectați pentru a lucra activ cu orchestra, iar trei dintre ei vor avea ocazia de a dirija în fața publicului, în concertul final de la Ateneul Român, programat pe 28 august 2026, alături de Orchestra Română de Tineret. Experiența este completată de sesiuni de mentorat, întâlniri informale cu maestrul și ateliere dedicate comunicării și wellbeing-ului artistic, susținute de Angelica Postu.

Masterclass-ul de interpretare instrumentală oferă tinerilor muzicieni oportunitatea de a lucra direct cu Cristian Măcelaru într-un format intensiv, concentrat pe rafinarea expresiei și a identității artistice, în timp ce noul masterclass de compoziție deschide o dimensiune esențială a creației contemporane. Trei tineri compozitori vor fi selectați pentru a-și dezvolta lucrările sub îndrumarea unor personalități marcante ale muzicii contemporane, acestea urmând să fie interpretate live, în prezența publicului, în cadrul unui pre-concert la Ateneul Român.

Înscrierile sunt deschise la nivel internațional, fără restricții de rezidență. Pentru masterclass-ul de dirijat, candidații trebuie să fie născuți după 1 august 1991, iar pentru cele de interpretare instrumentală și compoziție, după 1 august 2001. Termenul-limită pentru înscrieri este 30 iunie 2026.

Participarea este structurată în două categorii – activă și pasivă, oferind acces atât celor selectați pentru lucru direct cu mentorii, cât și celor care doresc să observe și să aprofundeze procesele artistice din interior. În plus, organizatorii oferă un număr limitat de burse, pentru a facilita accesul tinerilor artiști cu potențial, indiferent de resursele financiare.

Desfășurate la Ateneul Român, Sala Radio și Universitatea Națională de Muzică București, masterclass-urile devin, astfel, unul dintre cele mai valoroase programe educaționale din Europa Centrală și de Est dedicate muzicii clasice, consolidând rolul Bucureștiului ca hub cultural internațional.

Prin această inițiativă, Concursul Internațional George Enescu își reafirmă nu doar prestigiul, ci și responsabilitatea de a construi viitorul muzicii clasice, investind direct în generațiile care vor defini scena de mâine.

Opera la Bibliotecă aniversează 8 ani și omagiază Centenarul Elena Teodorini

Biblioteca Metropolitană București marchează 8 ani de la lansarea programului cultural „Opera la Bibliotecă”, printr-o Gală Aniversară dedicată publicului iubitor de muzică clasică. Evenimentul marchează, totodată, Centenarul Elena Teodorini, prima soprană din România care a cântat pe scena Teatro alla Scala.

Lansat în 2018, „Opera la Bibliotecă” este un program permanent al Bibliotecii Metropolitane București, care aduce muzica clasică mai aproape de comunitate, într-un spațiu accesibil, deschis tuturor și cu acces gratuit. De-a lungul timpului, programul a devenit un reper cultural în peisajul artistic bucureștean, contribuind la formarea publicului tânăr, la educația muzicală și la promovarea patrimoniului cultural.

Gala aniversară va reuni pe scenă sopranele Daniela Ciociea, Anfisa Fugaru, Alice Gavrilă, Gladiola Lamatic, Irina Murgu, Stephanie Radu, Anca Sandu Butuc și Cătălina Sima, mezzosopranele Andreia Lucaciu și Alexandrina Stan, tenorii Ciprian Pahonea și Alin Stoica, bașii Sebastian Câlmâc, Ștefan Cârstea și Ștefan Lamatic, iar la pian, Liana Mareș și Cosmin Pătrana. Invitați speciali ai evenimentului sunt managerul general al BMB, Ramona Ioana Mezei și Prof. Dr. Florin Popențiu Vlădicescu.

Programul artistic va include momente de operă, lied și muzică de cameră, într-un demers care reflectă diversitatea și evoluția acestui proiect cultural.

În cele șapte stagiuni desfășurate până în prezent, „Opera la Bibliotecă” a adus pe scena Bibliotecii artiști de prestigiu din România și din străinătate, precum pianista japoneză Hiroko Minakami, flautistul chinez Liu-Wei, pianista germană Anna Heller și pianistul italian Nazareno Ferruggio, consolidând rolul Bibliotecii ca spațiu de întâlnire între culturi, generații și forme artistice.

„Opera la Bibliotecă este unul dintre proiectele care definesc cel mai bine misiunea noastră, aceea de a aduce cultura mai aproape de oameni, într-un mod firesc și accesibil. În acești 8 ani, am construit nu doar un program artistic, ci o comunitate în jurul muzicii și al emoției. Ne bucurăm să celebrăm această etapă alături de artiștii care au crescut împreună cu noi și de publicul care ne-a fost aproape, demonstrând că biblioteca este, astăzi, un spațiu viu al întâlnirii dintre arte și oameni”, declară Ramona Ioana Mezei, Managerul Bibliotecii Metropolitane București.

„Opera la Bibliotecă” creează punți între bibliotecă și scenă, între artă și comunitate, între tradiție și contemporaneitate.

Evenimentul programat joi 16 aprilie, orele 17:30, este deschis publicului, gratuit, în limita locurilor disponibile.

One World Romania aduce în prim-plan teme sociale urgente printr-o nouă serie de proiecții și dezbateri extinse

Într-un context socio-economic marcat de creșterea costului vieții și de slăbirea sectoarelor publice esențiale, tot mai afectate de recentele măsuri de austeritate, One World Romania își continuă misiunea de a aduce în fața publicului filme documentare ca puncte de plecare pentru dialoguri necesare despre vremurile în care trăim, creând un spațiu de reflecție și dezbatere asupra problemelor care influențează direct viitorul societății românești.

Fie că vorbesc despre accesul la educație sau libertatea presei, dreptul la o locuire decentă sau muncă, filmele din secțiunea „Niciun viitor fără – Dialoguri extinse” îndeamnă la comunicare și înțelegere într-o perioadă tot mai dominată de incertitudine și tensiuni sociale, iar proiecțiile lor vor fi urmate de dezbateri extinse în prezența unor invitați speciali. Mai mult, șase dintre aceste titluri au fost „adoptate” simbolic de o serie de organizații, platforme media și ambasadori a căror misiune e congruentă cu mesajul lor, în cadrul deja cunoscutului program „Adoptă un documentar”.

În „Ce trebuie făcut” / „The Thing to Be Done” (r. Srđan Kovačević), adoptat de jurnalistul și activistul sindical Radu Stochița, un ONG din Slovenia oferă consiliere și asistență juridică muncitorilor străini și locali exploatați și înșelați de companii. Proiecția filmului va fi urmată de o discuție despre drepturile muncitorilor, precaritatea forței de muncă și rolul sindicatelor în contextul actual, alături de Vasile Gogescu, președintele Federației Sindicatelor din Comerț, Ștefan Guga, director Syndex România, și Andrei Gudu, jurnalist freelance.

În contextul lipsei de progrese privind recunoașterea legală a cuplurilor de același sex în România, dubla proiecție a filmelor „Câinele din mine să poarte perle, îmi doresc” / „I Want My Inner Dog to Wear Pearls” (r. Valeriu Andrișcă) și „Country Queer” (r. Antoine Vazquez) va fi urmată de un dialog dedicat drepturilor comunității LGBTQIA+ cu Valeriu Andrișcă și Ian Teodorescu, activist trans de la Asociația ACCEPT, care a și adoptat cele două titluri.

Documentarul „Școala noastră”, co-regizat de Mona Nicoară și Miruna Coca-Cozma, revine la OWR cu teme la fel de actuale, chiar și treisprezece ani mai târziu: prejudecățile instituționalizate, cercul vicios al sărăciei și inegalitățile din sistemul educațional. Proiecția filmului adoptat de Școala9 va fi urmată de o dezbatere amplă despre starea învățământului, cu accent pe condițiile profesorilor, cercetătorilor și studenților și impactul acestora asupra calității educației, la care vor lua parte Andreea Archip de la Școala9, Costi Rogozanu, ziarist la Libertatea și profesor de limba română, Veronica Lazăr, cercetătoare, și Cristina Grigore, doctorandă.

Aducând în prim-plan provocările unui părinte singur care crește un adolescent cu o formă severă de autism, „Cum rămâne cu Petey?” / „What About Petey?” (r. Martin Trabalík) oferă un punct de plecare pentru o discuție despre limitările sistemului de asistență socială și sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități, un alt sector care nu a fost cruțat de politicile dure de reducere a cheltuielilor. Adoptat de Asociația Femeilor pentru Comunitate, filmul va fi urmat de un dialog extins despre drepturile persoanelor cu dizabilități, alături de Crina Marina Mureșanu de la Asociația Femeilor pentru Comunitate, Raluca-Alexandra Trifan, asistent social principal, Ruxandra Mateescu, fondatoare Supereroi printre noi, și Mariana Chytilová, designer de incluzivitate la One World Praga.

Într-o perioadă marcată de suprasaturație informațională și de confuzia dintre realitate și dezinformare, documentarul „Dă-o mai departe!” / „Steal This Story, Please!” (r. Carl Deal, Tia Lessin) evidențiază cât de important este de fapt jurnalismul independent. Un portret al jurnalistei Amy Goodman, filmul va sta la baza unei dezbateri despre provocările actuale ale presei de investigație și libertatea presei la care vor lua parte Răzvan Luțac și Iulia Roșu, co-fondatori Snoop și adoptatori ai filmului, și Mihai Radu de la Recorder.

Pe lângă cele cinci proiecții care vor avea loc între 25 și 28 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, o a șasea proiecție, rezervată regizorilor selectați la cea de-a doua ediție a programului „Emerging Voices” și unei discuții despre cum poți crește ca documentarist interesat de drepturile omului într-o industrie tot mai precară, va avea loc pe 26 aprilie la Cinemateca Eforie.

Let’s Go Digital la TIFF.25: sunt deschise înscrierile pentru adolescenții pasionați de film

Dacă ai între 14 și 18 ani și te pasionează filmul, fotografia sau editarea video, acum e momentul tău: au început înscrierile pentru Let’s Go Digital! (LGD!), unul dintre cele mai longevive programe dedicate adolescenților din România, organizat în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (12 – 21 iunie 2026). Cu o tradiție de peste 20 de ani, Let’s Go Digital! este mai mult decât un atelier — este o experiență de inițiere în lumea filmului, ghidată de profesioniști din industrie. Printre absolvenții programului se numără Ioana Bugarin (actriță), Andrei Huțuleac (actor, regizor) și Anghel Damian (actor, scenarist, regizor).

Înscrierile sunt deschise până pe 28 aprilie 2026, prin formularul disponibil pe site-ul TIFF: tiff.ro/lgd/formular-inscriere. Participarea este gratuită, iar organizatorii acoperă costurile de cazare, masă și acreditare la festival. Vor fi selectați 12 participanți.

Din 2025, programul are un format hibrid: înainte de întâlnirea din Cluj-Napoca, participanții vor lua parte la sesiuni online cu tutorii și masterclass-uri dedicate producției de film. Apoi, între 16 și 21 iunie, timp de 6 zile, vor trece prin toate etapele realizării unui film, lucrând cu echipamente profesionale și având acces la evenimentele TIFF.

Ca în fiecare an, doi seniori — foști participanți LGD! — li se vor alătura celor 10 liceeni, oferindu-le sprijin și îndrumare pe parcursul procesului de creație. Tot ei vor realiza making-of-ul ediției, documentând întreaga experiență. La final, cele trei filme realizate vor fi proiectate în fața profesioniștilor din industrie, iar fiecare participant va primi feedback personalizat.

Ajuns la ediția cu numărul 24, Let’s Go Digital! continuă să fie o rampă de lansare pentru tinerii care își doresc o carieră în cinema. Peste 450 de liceeni au participat până acum la program, iar mulți dintre ei au urmat studii de specialitate și activează în industrie. Printre aceștia se numără Andrei Huțuleac (Copacul Dorințelor: Amintiri din copilărie, #doogpoopgirl), Anghel Damian (Celed, Clanul, Tătuțu’), Ioana Bugarin, regizoarele Teona Galgoțiu (Vreau să sparg sera – nominalizat la Premiile Gopo 2023), Luiza Pârvu, Anda Pușcaș și Ana Maria Comănescu (Horia), editorii Letiția Ștefănescu (Sieranevada, Spioni de Ocazie, Alice ON & OFF), Răzvan Ilinca, Ștefan Pârlog, operatorii Tudor Platon și Vladimir Bulza, precum și criticii Irina Trocan și Iulia Voicu.