Vernisajul expoziției „Matrix”, la Galeria Artotecii BMB

Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, vă invită luni, 8 iunie, de la ora 17:00, la vernisajul expoziției intitulatǎ „Matrix”, semnată de artistul Marcel Duțu. Evenimentul va avea loc la Galeria Artotecii BMB, situată pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4.

Gabriela Popescu spune despre proiectul lui Marcel Duțu: Matrix, titlul expoziției pe care o deschidem astăzi, activează inevitabil în mintea vizitatorului tot felul de asocieri culturale. Dar dincolo de referințele imediate, artistul Marcel Duțu ne propune cu această ocazie o întoarcere la sensul mai vechi și mai profund al cuvântului: acela de matrice ca spațiu originar, ca structură invizibilă ce dă naștere lucrurilor vizibile, le leagă între ele și le transformă.

În acest context, matricea la care face el referire este departe de a fi un sistem care supune și controlează. Ea este mai degrabă un element comun, o structură universală, în care materia, energia, gândul și emoția coexistă. Ceva ce nu putem percepe direct, dar care face posibil tot ceea ce experimentăm senzorial: vizual, auditiv, tactil, olfactiv sau gustativ.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului „Simezele bibliotecii”, un demers cultural permanent al BMB, inițiat în 2018, cu misiunea de a susține arta vizuală contemporană și de a o aduce mai aproape de publicul larg, prin integrarea acesteia în viața culturală a comunității.

Lucrările pot fi admirate în perioada 8 iunie – 3 iulie 2026, de luni până vineri, conform programului Artotecii BMB.

TIFF.25: Noul film al lui Pedro Almodóvar și Operațiunea Monstrul pe peliculă, în programul Weekend la Castel

Weekend la Castel, programul Festivalului Internațional de Film Transilvania care transformă Castelul Bánffy din Bonțida într-unul dintre cele mai spectaculoase cinematografe în aer liber din România, revine și anul acesta cu două seri dedicate experiențelor cinematografice speciale. Pe 13 și 14 iunie, publicul TIFF.25 (12-21 iunie, 2026, Cluj-Napoca) este invitat la două proiecții-eveniment: avanpremiera specială a celui mai nou film semnat Pedro Almodóvar și o celebrare a uneia dintre cele mai iubite comedii românești, proiectată exact așa cum era văzută acum jumătate de secol – pe peliculă.

Sâmbătă, 13 iunie, de la 21:30, spectatorii vor avea ocazia să vadă în avanpremieră specială Crăciun amar (Bitter Christmas), cel mai recent film semnat Pedro Almodóvar, prezentat în competiția oficială a Festivalului de la Cannes. Elsa (Bárbara Lennie), regizoare de spoturi publicitare, încearcă să facă față morții mamei sale refugiindu-se în muncă, până când o migrenă puternică o obligă să ia o pauză și să plece într-o vacanță alături de prietena sa Patricia. În încercarea de a-și relua scrisul creativ, începe să transforme dramele celor apropiați în material artistic.

În paralel, un alt fir narativ îl aduce în prim-plan pe Raúl (Leonardo Sbaraglia), un cineast care încearcă să depășească un blocaj creativ scriind chiar povestea Elsei – personaj devenit, poate, propriul său alter ego. Cu povești care se reflectă reciproc, autoficțiune, umor, melodramă și personaje imposibil de uitat (inclusiv un iubit care este simultan stripper și pompier), Crăciun amar promite unul dintre cele mai personale și autoreflexive filme ale lui Almodóvar.

Duminică, 14 iunie, de la 21:30, Weekend la Castel continuă cu Operațiunea Monstrul, comedia clasică regizată de Manole Marcus, proiectată cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la premieră. Considerat unul dintre cele mai iubite filme românești de aventură și comedie, lungmetrajul îi aduce împreună pe Toma Caragiu, Octavian Cotescu și Marin Moraru într-o expediție pescărească devenită legendară pentru generații întregi de spectatori. Proiecția va avea loc în prezența actorilor Ovidiu Schumacher (proaspăt laureat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră) și Cristina Hoffman.

Proiecția va avea loc pe peliculă 35mm, folosind un proiector Kinoton – parte din ultimele generații de proiectoare profesionale pe peliculă produse înainte ca cinematografele să treacă aproape complet la digital. Publicul va avea ocazia să vadă de aproape mecanismul proiecției analogice și să experimenteze filmul într-un format care a definit timp de peste un secol magia cinematografului. Pentru o seară, Castelul Bánffy se va transforma nu doar într-un cinema în aer liber, ci și într-o mică mașină a timpului.

Micro-expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu 135 de ani în eternitate”

Anul 2026 marchează împlinirea a 135 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihail Kogălniceanu, una dintre personalitățile importante ale istoriei moderne a României, gânditorul care a contribuit decisiv la dezvoltarea societății românești și care a crezut cu tărie într-o Românie liberă și unită.

Valorificând bunuri culturale aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei din Iași, micro-expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 135 de ani în eternitate” aduce în atenția publicului preocupări și forme prin care, de-a lungul timpului, oameni politici, personalități culturale, urmași ai lui Mihail Kogălniceanu, instituții și autorități au cinstit memoria celebrului om politic al veacului al XIX-lea.

O mărturie deosebit de valoroasă în acest sens este documentul original intitulat Apel către români, emis de Fundația Culturală „Mihail Kogălniceanu” din București, înființată în anul 1935 la inițiativa istoricului Nicolae Iorga și administrată de Mihail I. Kogălniceanu, nepotul marelui om de stat.

Manifestul reprezintă un apel la solidaritate națională pentru strângerea de fonduri necesare ridicării unui monument de for public dedicat acestei personalități, ca semn de recunoștință pentru contribuția sa la modernizarea României.

„Prin acest eveniment expozițional ne dorim, nu doar să evocăm personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, ci și să readucem în atenția publicului eforturile generațiilor care au înțeles importanța păstrării și valorificării moștenirii sale culturale și politice. Documentul expus vorbește despre memorie, solidaritate și responsabilitatea de a transmite mai departe valorile fondatoare ale României moderne”, a declarat Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Micro-expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 135 de ani în eternitate” va putea fi vizitată, în perioada 3 iunie – 6 septembrie 2026, în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei, cu biletul aferent acestuia.

Deschiderea expoziției temporare Laude pentru Natură, la Antipa

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Complexul Educațional Laude-Reut prezintă expoziția temporară Laude pentru Natură, deschisă publicului în perioada 5 iunie – 5 iulie 2026.

Expoziția reunește mini-diorame realizate de elevii Complexului Educațional Laude-Reut și le pune în dialog cu celebrele diorame ale Muzeului Antipa, unele dintre cele mai reprezentative instalații muzeale din România.

Pornind de la ideea că diorama este o formă de reprezentare care creează iluzia realității prin lumină, perspectivă, spațiu și imaginație, expoziția invită publicul să privească atât dioramele istorice ale muzeului, cât și creațiile elevilor dintr-o perspectivă nouă.

Mai mult decât o prezentare de lucrări, Laude pentru Natură propune o reflecție asupra modului în care natura este observată, interpretată și reprezentată în spațiul muzeal.

Unul dintre elementele centrale ale proiectului este schimbarea rolului publicului în muzeu. În această expoziție, elevii nu sunt doar vizitatori sau beneficiari ai unui program educațional, ci devin creatori de conținut și participanți activi la construirea discursului expozițional.

Expoziția este completată de quiz-ul interactiv Cum privim o dioramă?, care invită vizitatorii să descopere diferite moduri de a interpreta dioramele de natură și să exploreze relația dintre iluzie, observație și cunoaștere.

Laude pentru Natură poate fi vizitată la Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” în perioada 5 iunie – 5 iulie 2026.

Turkmenistan. 35 de ani de independență – O celebrare a patrimoniului și culturii

Ambasada Turkmenistanului în România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă să vizitați o expoziție care celebrează cea de a 35-a aniversare a independenței Turkmenistanului. Expoziția poate fi vizitată în perioada 9 – 14 iunie 2026, la Sala Acvariu. Intrarea se face prin Str. Monetăriei, nr. 3.

Cultura Turkmenistanului este un fenomen unic și complex, ale cărui rădăcini se întind pe parcursul a mii de ani. Timp de secole, pământul turkmen a fost o răscruce a marilor civilizații, unde tradițiile Orientului și Occidentului s-au împletit armonios, modelând identitatea distinctă a națiunii. Cultura turkmenă înseamnă mai mult decât monumente arhitecturale antice impresionante și modele rafinate de covoare; aceasta reprezintă, înainte de toate, sufletul viu al poporului său, idealurile sale umaniste înalte, ospitalitatea, înțelepciunea ancestrală și potențialul creator inepuizabil. Astăzi, într-o epocă a schimbărilor rapide, păstrarea acestei moșteniri neprețuite a devenit o prioritate a politicii de stat, permițând lumii să redescopere Turkmenistanul ca leagăn al culturilor străvechi și centru modern al cooperării umanitare internaționale.

Turkmenistanul este membru UNESCO din 1993, iar cooperarea în cadrul acestei organizații acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv cultura. Principalul obiectiv al acestei activități este conservarea, studierea și promovarea patrimoniului cultural material și imaterial, fapt reflectat prin includerea unor situri unice pe Lista Patrimoniului Mondial. Peste 1.400 de monumente istorice și culturale sunt conservate cu grijă în țară, inclusiv rezervațiile antice recunoscute internațional: Mervul Antic, Nisa și Kunya-Urgench (toate incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO). Un loc aparte în cronica istorică îl ocupă centre precum „Dehistanul Antic”, „Fortăreața Gekdepe”, „Abiverd”, „Vechiul Serakhs”, „Kerki”, precum și descoperirile arheologice unice de la Jeitun, Altyn-depe și Gonur-depe, care atestă contribuția pământurilor turkmene la dezvoltarea civilizației umane de-a lungul mileniilor.

Viața spirituală a poporului turkmen este la fel de bogată și diversificată. Astăzi, Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO include capodopere precum epopeea eroică „Gyorogly”, arta cântecului și dansului „Kushtdepdi”, meșteșugul confecționării și interpretării la dutar, tradițiile țesutului covoarelor și arta creșterii câinelui turkmen Alabai. Un eveniment de referință în 2023 a fost includerea „Tradiției creșterii și ornamentării cailor Akhal-Teke” și a colecției de manuscrise ale marelui poet turkmen Magtymguly Pyragy pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar capitala Așgabat și-a confirmat statutul de centru cultural modern prin aderarea la Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, în categoria „Design”. Politica de stat a Turkmenistanului urmărește susținerea deplină a acestei legături vii între epoci: țara sărbătorește anual, cu mare amploare, Ziua Lucrătorilor din Cultură și Artă, organizează „Săptămâni ale Culturii” de mare amploare în Așgabat și în alte regiuni și găzduiește festivaluri și expoziții internaționale.

Turkmenistanul modern este un exemplu al atenției deosebite acordate tradițiilor strămoșești, meșteșugurilor și artei decorative și aplicate. Dezvoltarea teatrelor, bibliotecilor și muzeelor reprezintă dovada unei adevărate înfloriri a culturii și artei, contribuind la consolidarea potențialului spiritual al societății. În contextul provocărilor globale, diplomația culturală a țării, întemeiată pe idealurile încrederii și respectului reciproc, continuă să servească apropierea dintre popoare, consolidând statutul Turkmenistanului ca națiune iubitoare de pace, care aspiră să aducă o contribuție demnă la asigurarea stabilității și prosperității în întreaga lume.

Vă invităm să descoperiți marea istorie și arta vie a Turkmenistanului la expoziția deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român.

Secunda 2 – Un musical despre alegeri imposibile, o premieră absolută în foaierul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”

Pe 12 iunie 2026, de la ora 19:00, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” invită publicul la o nouă premieră originală românească: „Secunda 2”. Producția propune un format inovator de tip „studio musical”, desfășurat în foaierul teatrului –, oferind spectatorilor o experiență imersivă, marcată de emoție și tensiune.

!Cât durează să-ți trădezi viața?” „Secunda 2” urmărește întâlnirea dintre Ana și Marc, doi medici aflați la o conferință, ambii căsătoriți și aparent împliniți. Ceea ce începe ca o conversație banală se transformă treptat într-o confesiune vulnerabilă despre rutină, dorințe reprimate și fragilitatea echilibrului personal. Atracția dintre ei crește, iar cei doi sunt puși în fața unei dileme sfâșietoare: merită să riști totul pentru câteva momente de pasiune?

Spațiul de joc definește acest spectacol – foaierul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” fiind transformat într-un decor inspirat de lounge-ul unui hotel, eliminând distanța dintre scenă și spectatori. Această proximitate face ca fiecare privire, ezitare sau gest să fie direct perceptibile, transformând publicul într-un martor tăcut al unui dialog intens între rațiune și impuls.

Spectacolul beneficiază de muzică live cu influențe rock și retro-pop, interpretată de un band live format din artiști instrumentiști ai Teatrului. Momentele muzicale devin vocea gândurilor nerostite și sunt susținute de o coregrafie contemporană și o scenografie minimalistă.

Echipa de creație: Ernest Fazekas – muzica, libretul și regia artistică; orchestrația – Marius Meragiu; decorul și costumele – Réka Török; coregrafia – Sabina Ioniță și Maria Rogojan.

Distribuție: Ana –  Daniela Bucșan; Marc – Daniel Găină Cojuharov. Balerini : Luminița Florescu, Evita Gurtovaia, Bianca Flueraș, Arseni Gurtovoi, Sebastian Drăgoi, Eduard Nanu. Backing vocals: Andreea Mihail, Elvira Bolovan, Septimiu Urzică, Andrei Predescu, Iordan Olteanu.

„Aducerea spectacolului în foaier este o declarație artistică curajoasă. Ne dorim să spargem barierele tradiționale și să oferim publicului experiențe teatrale noi, directe, viscerale. «Secunda 2» este dovada că teatrul nostru susține cu tărie creația originală românească și inovația. Este un musical profund contemporan, care te provoacă să te gândești ce decizii iei atunci când nimeni nu te vede”, a declarat dl Radu Petrovici, managerul instituției.

„Iberica” cu Opera Maghiară din Cluj – Napoca, la Bucharest Opera Festival pe 14 iunie

Spectacolul „Iberica” de Isaac Albéniz, Manuel de Falla și Jules Massenet este titlul cu care vine la Bucharest Opera Festival duminică, 14 iunie, ora 19:00, pe scena ONB, Opera Maghiară din Cluj – Napoca. Trilogia de balet a fost pusă în scenă de regizoarea-coregrafă Livia Tulbure Gună, la pupitrul dirijoral se va afla maestrul József Horváth.

„Iberica”, spectacolul Operei Maghiare din Cluj-Napoca este o călătorie pasională în trei acte, o declarație fierbinte a iubirii, acolo unde pământul spaniol vibrează sub pașii pasiunii. Prima parte, ,,Iberia” de Albéniz, este un omagiu adus ritmurilor fierbinți ale pământului spaniol, unde iubirea se aprinde ca o flacără nestăvilită. Urmează ,,Amorul Vrăjitor” de Manuel de Falla, unde dragostea se transformă în incantație vrăjită. În final, „Le Cid” de Massenet propune un divertisment grandios, unde ecoul iubirii devine legendă. Iberica este întruchiparea coregrafică a unei poveşti de dragoste iberice, un triptic ce transformă pasiunea în dans etern.

József Horváth, dirijorul spectacolului, a explicat alegerea piesei astfel: ,,Unicitatea acestor lucrări constă în faptul că ilustrează tradițiile muzicale spaniole din trei perspective diferite. Pe de o parte, avem tablourile impresioniste ale lui Albéniz, pe de altă parte, muzica de balet dramatică și misterioasă a lui de Falla, iar în final, dansurile spaniole compuse de Massenet, îmbinate cu eleganța rafinată a stilului francez. Împreună, acestea formează o unitate artistică aparte, prezentată în spectacol sub forma unei trilogii coregrafice. (…) Spectacolul va oferi o experiență captivantă pentru orice iubitor de muzică. Este recomandat în mod deosebit celor pasionați de muzica spaniolă, deoarece vor putea explora diversitatea acesteia prin trei stiluri diferite. De asemenea, este un eveniment de neratat pentru cei care sunt în căutare de curiozități muzicale, având în vedere că aceste lucrări sunt foarte rar interpretate live. Mai mult, reprezintă o oportunitate excelentă și pentru cei care abia descoperă lumea muzicii spaniole, oferindu-le ocazia de a explora frumusețea și atmosfera unică ale acestui gen muzical, datorită selecției atent realizate”.

Conducerea Operei Maghiare din Cluj a fost întotdeauna atentă ca programul repertorial propus publicului să includă titluri de valoare și cu impact la public, în spectacolele sale de operă sau balet. Regizoarea-coregrafă Livia Tulbure Gună a declarat: „Fiind cooptată în calitate de regizor-coregraf am lucrat cu domnul Horváth la o selecție de titluri reprezentative pentru acest spectacol. Amândoi ne-am dorit să găsim acel repertoriu muzical care să evoce o Spanie pasională, exotică și dramatică. În urma acestui demers am convenit asupra acestor trei lucrări, care sunt exemple emblematice ale muzicii inspirate de Spania, fiecare oferind o perspectivă unică”.

Toate cele trei lucrări integrează ritmuri, melodii și armonii specifice muzicii spaniole, reflectând diferite aspecte ale vieții de zi cu zi sau ale spiritualității culturii iberice.

Bucharest Opera Festival este unul dintre cele mai prestigioase și dinamice evenimente culturale din România, reunind instituții lirice de renume, artiști consacrați și mii de iubitori ai operei într-o celebrare unică a excelenței, creativității și colaborării artistice. Organizat anual în inima capitalei, festivalul a devenit rapid un reper cultural național și o platformă internațională recunoscută pentru promovarea producțiilor lirice de înaltă calitate.

Ajuns, în 2026, la cea de-a cincea ediție, Festivalul de Operă București își propune să își consolideze impactul printr-un program extins, care are în centru atât capodopere clasice, cât și producții contemporane inovatoare. Festivalul reunește companii de operă, balet şi teatru din România și din străinătate, încurajând schimburile artistice, diplomația culturală și dezvoltarea de noi publicuri pentru artele spectacolului.

Peste 1500 de artiști și membri ai echipelor tehnice vor urca, pe rând, pe aceeași scenă, de-a lungul celor 12 zile de festival.

La mulţi ani, Suedia!

Suedia sărbătoreşte la începutul lunii iunie Ziua Naţională. Sărbătoarea este strâns legată de steagul acestei ţări şi mai este cunoscută şi sub denumirea de Ziua Steagului. Istoria acestui eveniment important din istoria ţării coboară cu mai bine de o sută de ani în urmă, însă doar din 2005, 6 iunie a fost declarată zi liberă, fiind în acelaşi timp marcată cu roşu în calendar.

În urmă cu 110 ani, a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Steagului în Suedia. Prima ediţie a acestei sărbători a avut loc în 1916, pe stadionul oraşului Stockholm, în prezenţa regelui Gustav al V-lea şi a familiei regale.

Dorim tuturor prietenilor noştri suedezi, partenerului nostru SAMI şi celor care admiră şi iubesc Suedia, sărbătoare frumoasă şi la mulţi Ani! Länga leva Sverige!

TIFF.25: Debuturi, premiere și filmele românești despre care se va vorbi anul acesta, în ZFR

TIFF.25 aduce în competiția Zilelor Filmului Românesc 31 de producții locale – 11 lungmetraje (dintre care majoritatea debuturi în ficțiune) și 20 de scurtmetraje, care concurează pentru cele trei premii importante ale secțiunii: Cel mai bun lungmetraj, Cel mai bun debut și Cel mai bun scurtmetraj. Filmele de lungmetraj din competiția ZFR se vor afla și în atenția juriului FIPRESCI, iar cele de scurtmetraj au șansa de a primi recunoașterea juriului Signis. În afara competiției vor fi proiectate atât filme românești remarcate în ultimul an, cât și titluri (inclusiv coproducții cu România) care vor avea premiera mondială sau națională în cadrul festivalului.

Din juriul competiției de lungmetraj ZFR fac parte René Wolf, consultant și fost director de achiziții la Eye Filmmuseum din Amsterdam, Anja Fröhner, head of programming la festivalul de film de la Zürich și producătoarea Marie Balducchi (Agat Films).

Lungmetrajele din Competiția ZFR de anul acesta sunt Nu mă lăsa să mor (r. Andrei Epure), Un loc sigur (r. Cecilia Ștefănescu), Malul vânăt (r. Andreea Borțun), Y (r. Maria Popistașu, Alex Baciu), Principiul incertitudinii (r. Sebastian Bădărău), Cercul (r. Valeriu Andriuță), Dinți de lapte (r. Mihai Mincan), Catane (r. Ioana Mischie), Dus-întors (r. Cristi Bota), Pionul lui Lenin (r. Dragoș Turea) și Atât de familiar (r. Rachel Taparjan).

Competiția ZFR de scurtmetraje este formată din Vin americanii! (r. Valentin-Rareș Fogoroș), 10 mai 1945 (r. Alberto Androne), Cherry Master (r. Cosmin Nicolae), Tangent (r. Cristi Păun), Bittersuite (r. Iris Reșit), Lichior de mentă (r. Vlăduț Iosef), Frunză (r. Horațiu Carpiuc), Viitorul ți-l faci cu mâna ta, dar de ce să nu îl lași pe mâna unor specialiști? (r. Alexandra Schinteie), Praf (r. Elena Butică), Memory Pills (r. Teodora Mihăilă, Agata Olteanu), Margini (r. Roberta Șerban), Cristina a fost foarte cuminte (r. Alin Boeru), Dumnezeu, mama și eu (r. Ana Pop), Blessed (r. Voicu Mureșanu), Geese-y Does It! (r. Alina Rusu), Atunci când suntem împreună (r. Alexia Drăgan), Marea finală (r. Rareș Roșca), Vizita (r. Elias Ferchin Musuret), Heaven, Be My Judge (r. Octavian Șaramet), Căpitane de județ (r. Dan Panaet).

TIFF.25 vine de asemenea și cu o selecție consistentă de filme românești recente sau coproducții cu România și în afara competiției.

Aidan Gillen, actorul irlandez care în cariera sa a traversat atât televiziunea mainstream, cât și cinemaul independent european, va fi prezent la Cluj-Napoca ca membru al juriului Competiției Oficiale TIFF.25. Publicul îl asociază cel mai des cu Petyr Baelish, cunoscut drept Littlefinger în Game of Thrones, unul dintre personajele care au influențat decisiv jocurile de putere din serial. Acesta are la activ și alte seriale fenomen, precum Queer as Folk, The Wire sau Peaky Blinders.

În paralel, Gillen a lucrat constant și în cinema, alternând între producții independente și filme de studio. A colaborat cu Christopher Nolan în The Dark Night Rises, unde l-a interpretat pe agentul CIA Bill Wilson, a jucat alături de Brendan Gleeson în Calvary (r. John Michael McDonagh), iar pentru Bohemian Rhapsody (r. Bryan Singer) a intrat în pielea lui John Reid, managerul trupei Queen.

Un nume și un chip de referință ale cinematografiei românești din anii ‘80, actrița Anda Onesa va primi Premiul de Excelență la TIFF.25. Actrița va urca pe scenă la Gala de Închidere TIFF.25, dar publicul o va putea întâlni și la proiecția specială a filmului Septembrie (r. Timotei Ursu, 1978), în care a jucat pe când avea doar 17 ani.

De-a lungul anilor, Anda Onesa a colaborat cu unii dintre cei mai importanți regizori ai cinematografiei autohtone, precum Dan Pița sau Sergiu Nicolaescu, remarcându-se prin roluri memorabile în filme reprezentative pentru cinemaul românesc al anilor ’80 și ’90. La începutul anilor ’90, după o scurtă carieră în televiziune, Anda Onesa emigrează în America, la New York, nu înainte de a apărea în Balanța (r. Lucian Pintilie, 1992), unde e sora securistă a eroinei interpretate de Maia Morgenstern.

Prin acordarea Premiului de Excelență la TIFF.25, festivalul celebrează grația, talentul și contribuția remarcabilă în cinema a actriței pe care criticul Alex. Leo Șerban a numit-o „un Dan Nuțu feminin”.

„Wolf”, documentarul multipremiat despre revenirea lupului în Europa, ajunge la Făgăraș Fest 2026

Ediția din acest an a festivalului Făgăraș Fest, care va avea loc între 10 și 12 iulie la Sebeșu de Sus, județul Sibiu, aduce publicului documentarul multipremiat „Wolf”, realizat de regizorul olandez Cees van Kempen. Filmul urmărește întoarcerea spectaculoasă a lupului în Europa și reacțiile pe care această specie continuă să le provoace în societate, de la fascinație și admirație până la reticență și controverse. Proiecția va avea loc vineri seară, de la ora 22:40, și este oferită publicului prin parteneriatul cu Lynx Festival. Programul complet și biletele sunt disponibile pe www.fagarasfest.ro.

Realizat pe parcursul a patru ani de monitorizare atentă, documentarul urmărește călătoria de 1.000 de kilometri a unui lup tânăr, din pădurile Europei de Est, prin Germania, până în zonele intens populate din Olanda și Belgia, după ce specia fusese aproape complet eliminată de pe continent în ultimele secole. Întoarcerea sa redeschide o dezbatere aprinsă care traversează astăzi întreaga Europă: mai există loc pentru marile carnivore într-un peisaj dominat de oameni?

Prin imagini spectaculoase și povești reale din comunități care învață din nou să împartă teritoriul cu lupii, filmul vorbește despre frică, fascinație, conservare și conviețuire. Documentarul surprinde nu doar întoarcerea unei specii, ci și tensiunile, emoțiile și dezbaterile pe care prezența sa continuă să le provoace. În același timp, filmul vorbește despre felul în care oamenii aleg să se raporteze la natură atunci când viața sălbatică revine în teritorii din care dispăruse.

Tema documentarului este relevantă și pentru Munții Făgăraș, unde conviețuirea cu lupul rămâne un subiect important atât pentru comunitățile locale, cât și pentru specialiștii în conservare.

Înainte de proiecție, publicul va avea o scurtă discuție despre lupii din zona Munților Făgăraș cu Ruben Iosif, biolog în cadrul Fundației Conservation Carpathia. Acesta va aduce în discuție contextul local, realitățile din teren și provocările conservării speciei în România.

„Wolf” aduce pe ecran una dintre cele mai sensibile și actuale teme legate de conservarea naturii în Europa și invită publicul să privească dincolo de mituri, frici și stereotipuri.