Letters to Juliet

Soprana Irina Baianț revine la Sala Palatului cu „Letters to Juliet”, un concert–spectacol de 8 martie

Soprana Irina Baianț revine pe scena Sălii Palatului cu „Letters to Juliet”, un concert–spectacol creat special pentru Ziua Internațională a Femeii.

Evenimentul va avea loc duminică, 8 martie 2026, de la ora 19:00, cu accesul publicului începând cu ora 18:00.

Conceput ca o experiență, nu doar ca un recital, spectacolul propune o călătorie emoțională prin trei capitole, care sunt, în același timp, etape ale vieții și arhetipuri feminine: Femeia început, ingenuă și visătoare; Femeia mamă, creatoare și hrănitoare, care uneori își stinge propria voce pentru liniștea altora; și Femeia de după furtună, cea care ajunge la esență, pace și claritate. Fiecare piesă este o scrisoare, adresată fie cuiva drag, fie propriei inimi, despre dor, pierdere, alegere și liniștea care vine după recunoaștere.

Letters to Juliet este concertul meu de 8 martie, primul concert din 2026, gândit special pentru femei. Este o invitație sinceră de a veni exact așa cum ești și de a pleca mai aproape de tine. Pe 8 martie, la Sala Palatului, creez o seară în care femeile nu trebuie să demonstreze nimic, ci doar să fie”, promite Irina Baianţ.

Letters to Juliet

Art Safari New Museum deschide expoziția „Brâncuși și muzele sale

În Anul Constantin Brâncuși, Art Safari New Museum deschide expoziția „Brâncuși și muzele sale”, curatoare: Doina Lemny

Art Safari New Museum anunță o expoziție de excepție dedicată lui Constantin Brâncuși. Aceasta va fi prezentată în cadrul celui de-al doilea sezon, care va avea loc perioada 18 septembrie – 20 decembrie 2026, în noul spațiu din Piața Amzei 13, București.

Având la bază o cercetare amplă realizată de Doina Lemny, expoziția „Brâncuși și muzele sale” își propune să depășească frumusețea fascinantă a suprafeței sculpturilor brâncușiene, și să exploreze relația artistului cu femeile din viața sa – prietene, iubite, admiratoare, confidente și surse de inspirație. Expoziția va merge însă dincolo de ideea de muză și va explora puterea creativă a femeilor care l-au inspirat pe Brâncuși, putere pe care sculptorul, prin maniera sa novatoare, a încapsulat-o în obiecte de artă moderne, dar de o valoare artistică atemporală.

Printre acestea se numără Margit Pogany, baroneasa Renée Irana Frachon, dar și cunoscute artiste ale Avangardei, precum Lizica Codreanu, Nancy Cunard și Florence Meyer, cu care Brâncuși a întreținut o relație de prietenie și corespondențe pe tot parcursul vieții. Ele au inspirat opere faimoase, precum Mlle Pogany, Prințesa X și Muza adormită.

Expoziția este curatoriată de Doina Lemny, istoric de artă și curator, comisar Art Safari al Anului Constantin Brâncuși în România, și coordonată de Maria Munteanu. Scenografia este semnată de Cosmin Florea.

„Originea românească a artistului înscris în universalitate ne inspiră să-l sărbătorim în ţară în modul cel mai demn şi respectuos faţă de opera pe care a lăsat-o lumii. Împreună cu Art Safari, vom propune publicului un aspect inedit, şi anume acela al vieţii intime a artistului care s-a reflectat în operele sale, unele devenite emblematice, precum Muza adormită, Dra Pogany, Danaida, Prinţesa X. Vor fi expuse, pe lângă sculpturi, fotografii originale, documente şi filme care vor recrea ambianţa atelierului parizian unde invitaţii artistului se antrenau în conversaţii, aduceau veselie şi voie bună, însufleţind sculpturile martore ale acestui schimb de idei novatoare”, a declarat Doina Lemny, istoric de artă si curator, comisar Art Safari al Anului Constantin Brâncuși în România.

Expoziția are loc într-un context cultural special: 2026 este declarat Anul Constantin Brâncuși, iar astăzi, pe 19 februarie se împlinesc 150 de ani de la nașterea artistului. În acest cadru, expoziția „Brâncuși și muzele sale” propune o perspectivă diferită asupra creației brâncușiene: una care pornește din viața reală și din energia începutului de secol XX, când Parisul devine un centru al Avangardei, al întâlnirilor culturale și al emancipării feminine.

În martie 2022, Doina Lemny, expert internațional în Brâncuși, autoare a mai multor volume despre acesta și curatoare a unor expoziții de artă modernă, a publicat un volum ilustrat despre relația artistului cu femeile din viața sa: prietene, iubite, admiratoare, muze inspiraționale. Brâncuși este evocat de prieteni drept un mare seducător – o prezență caldă, discretă, care inspira încredere și atrăgea suflete sensibile.

Pornind de la această cercetare, expoziția de la Art Safari New Museum aduce în prim-plan portrete, documente de arhivă (prezentate rar), fotografii, lucrări și alte materiale menite să ofere context, pentru a pune în lumină relația artistului cu femeile, la începutul secolului XX. Este o perioadă de mare efervescență culturală, în care artiști și scriitori din întreaga lume se întâlnesc și creează la Paris.

Publicul îl va descoperi pe Brâncuși prin cele care i-au traversat viața și atelierul: Marthe Lebherz, Vera Moore, Margit Pogany, Léonie Ricou, Eileen Lane, Renée-Irana Frachon, Agnes E. Meyer și cele patru fiice ale sale, Nancy Cunard, precum și Marina Chaliapine, Beatrice Wood, Mina Loy, alături de Dudley, Lizica și Irène Codréano. Împreună, aceste figuri conturează o poveste coerentă despre inspirație, libertate și modernitate.

„Femeile din viața lui Brâncuși au fost adesea mai mult decât prezențe discrete: interlocutoare, confidente, spirite libere ale Parisului începutului de secol XX. În expoziția de la Art Safari, vrem să urmărim firul acestor relații și să arătăm cum o biografie intensă, trăită printre artiști, scriitori și muze, a alimentat o operă care rămâne de o actualitate incredibilă”, declară Maria Munteanu, coordonatoarea expoziției.

Fotografia, artă pe care Brâncuși a practicat-o cu pasiune, are un rol esențial în această expoziție, oferind o imagine vie a relațiilor care au însoțit opera lui Brâncuși și au contribuit la atmosfera culturală din care s-a născut arta modernă.

Art Safari are o nouă adresă: Piața Amzei 13

În primul sezon din acest an, care va avea loc în perioada 26 martie – 19 iulie, Art Safari New Museum prezintă expozițiile „Vermont și farmecul Belle Époque” (Pavilionul Muzeal), „R: Eminescu. Poetul rațional” (Pavilionul Istoric), „Felix Aftene. Jurnal” (Pavilionul Contemporan) și o serie de alte expoziții temporare.

În cel de-al doilea sezon al anului, desfășurat în perioada 18 septembrie – 20 decembrie, Art Safari New Museum deschide expoziții dedicate lui Constantin Brâncuși, Sergiu Celibidache, Război și pace, dar și Pop Culture, care prezintă mișcarea Pop Art internațională, cu nume emblematice (Andy Warhol, Keith Haring și alții).

Din 2026, Art Safari este prezent în cea mai efervescentă zonă a Bucureștiului, Piața Amzei, într-un nou spațiu expozițional de cca. 4500 mp, printr-un parteneriat cu Primăria Sectorului 1 (str. Piața Amzei, nr. 13).

alfredo

Cubanezul Alfredo Rodríguez, nominalizat la premiile Grammy, vine la Brașov Jazz & Blues Festival 2026

Brașov Jazz & Blues Festival anunță un nou headliner al ediției din acest an: pianistul cubanez Alfredo Rodríguez, nominalizat la premiile Grammy. El va urca pe scena festivalului din Piața Sf. Ioan duminică, 16 august, și va încheia ediția 2026 a festivalului în care publicul prezent îi va asculta în premieră în România pe Janiva Magness și pe legendarul bluesman american Walter Trout.

Alfredo Rodríguez, unul dintre cei mai spectaculoși pianiști de jazz ai generației sale – un artist care îmbină virtuozitatea clasică, improvizația fără limite și rădăcinile cubaneze într-un sunet profund personal -, transformă fiecare concert într-o experiență intensă, plină de emoție, ritm și libertate muzicală.

Născut la Havana, în 1985, Alfredo Rodríguez este recunoscut pentru stilul său virtuos, care îmbină jazz-ul contemporan, ritmurile afro-cubaneze și influențele muzicii clasice. A studiat la Conservatorul Manuel Saumell, la Conservatorul Amadeo Roldán și la Instituto Superior de Arte din Havana, formare care i-a consolidat tehnica și deschiderea stilistică.

Momentul decisiv al carierei sale a venit în 2006, când a reprezentat Cuba la Festivalul de Jazz de la Montreux. Acolo l-a impresionat pe Quincy Jones, care i-a devenit mentor și producător. Ulterior, Rodríguez s-a stabilit în Statele Unite, unde și-a construit o carieră internațională solidă.

Artistul a fost nominalizat la premiile Grammy în 2015 pentru aranjamentul instrumental al piesei „Guantanamera”, inclus pe albumul The Invasion Parade. De-a lungul anilor a lansat mai multe albume apreciate de critică, între care Tocororo, Duologue (realizat alături de Pedrito Martinez), Sounds of Space și Coral Way, materiale care reflectă rădăcinile sale cubaneze.

Muzica lui Alfredo Rodríguez spune povești despre identitate, libertate și dialog cultural, iar energia ritmică specifică stilului afro-cubanez se îmbină cu improvizația sofisticată a jazz-ului modern.

La Brașov, Alfredo Rodríguez va concerta în formula de trio: Alfredo Rodríguez – pian, Panagiotis Andreou – bass, Michael Olivera – tobe.

Brașov Jazz & Blues Festival va avea loc între 14 și 16 august 2026 și este organizat de Asociația Culturală Fanzin.

001 Vizual Festivalul Filmului Francez

Festivalul Filmului Francez ajunge anul acesta la cea de-a 30-a ediție și va avea loc între 19–29 martie în 16 orașe din România

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

Această ediție aniversară reprezintă unul dintre momentele de vârf ale Lunii Francofoniei. Ea este coorganizată de cele cinci Alianțe Franceze membre ale rețelei din România și de cele patru filiale ale Institutului Francez. „Cu o tradiție de 30 de ani, festivalul s-a impus ca un reper esențial pentru cinefili și ca un spațiu privilegiat al dialogului intercultural, datorită unei programări exigente, deschise către marile teme contemporane și noile forme de expresie cinematografică”, spune Armand Paulais Coordonator al ediției de anul acesta.

Pentru a celebra această aniversare, festivalul va propune o selecție de peste 30 de filme, îmbinând producții inedite cu titluri de referință ale cinematografiei franceze din ultimii ani. Această ediție va marca, de asemenea, lansarea a trei noi programe dedicate tinerilor.

O secțiune dedicată le va permite elevilor să descopere bogăția cinematografiei franceze și să reafirme capacitatea celei de-a șaptea arte de a stimula reflecția, dezbaterea și educația vizuală.

Competiția Tinere Talente – Scurtmetraj a fost concepută anul acesta de studenții programului de masterat Arhive audiovizuale: Prezervare și Curatoriere din cadrul UNATC, lansat recent în Europa de Vest. Invitați să lucreze pornind de la catalogul l’Agence du Court Métrage, aceștia au selectat cinci filme conturând o programare distinctă. Un juriu studențesc, alcătuit din studenți în ultimul an ai aceluiași master, va desemna filmul câștigător, iar regizorul sau regizoarea acestuia va beneficia de o rezidență de scriere la Pustnik.

Secțiunea Panorama va aduce și anul acesta în prim-plan filme remarcate în marile festivaluri internaționale. L’Étranger, de François Ozon, adaptare a romanului omonim de Albert Camus, va fi prezentat în deschiderea festivalului la București. L’Attachement, de Carine Tardieu, nominalizat de opt ori la Premiile César 2026, construiește cu delicatețe povestea unei legături neașteptate între o femeie independentă și copilul vecinilor săi. Mektoub, My Love: Canto Due, de Abdellatif Kechiche, continuă fresca sa senzuală și vibrantă despre tinerețe, dorință și energia verilor mediteraneene, printr-o regie imersivă și organică.

Competiția Tinere Talente – Lungmetraj va pune în valoare patru filme semnate de o nouă generație de cineaști, ale căror opere au cucerit deja critica de specialitate și publicul. Programul va fi prezentat la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, iar filmul câștigător va fi reprogramat în weekendul 4-5 aprilie la Cinema Elvire Popesco, în București.

Nino, de Pauline Loquès, prezentat în Semaine de la Critique anul trecut la Cannes, conturează cu finețe portretul unui tânăr în căutarea propriului drum, confruntat cu propriile fragilități și cu dorința de emancipare. Animale, de Emma Benestan, arătat de asemenea la Semaine de la Critique, propune o incursiune onirică și senzorială între realism social și mitologie intimă, explorând metamorfoza și afirmarea de sine. Meteors, de Hubert Charuel, prezentat în secțiunea Un Certain Regard la Cannes, analizează cu acuitate tensiunile lumii rurale contemporane printr-o poveste puternică și profund ancorată în realitate. Iar Partir un jour, de Amélie Bonnin, prezentat în deschiderea Festivalului de la Cannes 2025, este o comedie muzicală delicată și luminoasă care explorează relația tată-fiică și tema moștenirii afective dintre generații.

Revine și secțiunea Public tânăr destinată copiilor mici și mari. Unul dintre cele mai așteptate filme din programul secțiunii fiind Arco, de Ugo Bienvenu, o animație poetică și inventivă, care deschide către povești universale și stimulează imaginația celor mici. Selecția va include și documentare adresate adolescenților precum și filme de animație care se pretează în mod special unei experiențe cinematografice împărtășite alături de întreaga familie.

Tot în cadrul aceastei ediții este programată și o proiecție accesibilizată pentru publicului cu deficiențe de auz, cu subtitrări descriptive în limba română. Filmul Love Me Tender, semnat de regizoarea Anna Cazenave Cambet și prezentat în secțiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes în 2025, va putea fi văzut astfel în avanpremieră în România în programul festivalului.

Secțiunea Patrimonu: 30 de ani de cinema francez va invita spectatorii să redescopere marile titluri clasice ale cinemaului franceze ce puse «în dialog» cu filme recente, din anii ’90 și din perioada contemporană, și va prezenta, într-o proiecție specială, filmul Dolce far niente, în prezența regizorului său, Nae Caranfil. Lungmetraj emblematic pentru legăturile strânse dintre Franța și România, realizat în limba franceză de un regizor român, acesta ilustrează perfect dialogul dintre cele două cinematografii.

Festivalul va relua, de asemenea, organizarea zilelor dedicate profesioniștilor din industrie. Aproximativ zece proiecte românești aflate în dezvoltare vor fi selectate și prezentate producătorilor și distribuitorilor francezi în cadrul a două zile de întâlniri, mese rotunde și discuții individuale. Această inițiativă urmărește să sprijine afirmarea și consolidarea noii generații de profesioniști români din domeniu.

001 Vizual Festivalul Filmului Francez

expo_laurentiu_mogosanu_pt_maria_pasc

Martor. Martir. Martiriu – Expoziție Laurențiu Mogoșanu la Târgu Jiu

În perioada 28 februarie – 29 martie 2026, la Cula Mare din Târgu Jiu va putea fi vizitată expoziția „Martor. Martir. Martiriu”, semnată de sculptorul Laurențiu Mogoșanu. Expoziția realizată la invitația lui Vladlen Babcinețchi și curatoriată de Maria Pașc, este organizată de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, în cadrul celei de-a VI-a ediții a proiectului național „Luna Sculptorilor Români”. Evenimentul se desfășoară sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și este recunoscut drept cel mai amplu demers dedicat sculpturii contemporane din România.

Despre expoziția „Martor. Martir. Martiriu”, curatorul, afirmă: „Sculptura lui Laurențiu Mogoșanu este un enunț reluat, întărit, decantat și dus la împlinire cu rigoare liturgică. O singură propoziție, rostită ca rugăciune a inimii. Pornită din izvoare bizantine, dar nu stil aplicat ci matrice interioară, disciplină a privirii. Totul este înăuntru: ordinea, măsura, gravitatea. Sculptura lui Laurențiu înseamnă pace. Când artistul își interzice orgoliul se exprimă mai limpede. Expoziția se înfățișează ca întâlnire. Sculptorul nu-și expune doar lucrările, ci, mai cu seamă, buna cuviință. Îngerii, mesageri ai unei tăceri lucrătoare. Îngerul, în tradiția biblică și patristică, este mesager. Cuvântul însuși o spune: angelus, angellos, „cel trimis”. Cel trimis nu inventează mesajul! Nu are dreptul la improvizație. Mesajul purtat este strict personal: al expeditorului. Îngerul nu interpretează vestea, ci o poartă. Îngerul nu știe ce veste poartă. El o duce mai departe de el însuși. Este purtător de taină.Lemnul, materie ce se înalță. Lemnul poartă în el o istorie: a rădăcinii, a creșterii, a coroanei. Coroană de spini! În tradiția creștină, lemnul are puternică încărcătură, el trimite la cruce, la martiriul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. „Cuvântul S-a făcut trup” (Ioan 1, 14) Nu există mântuire fără întrupare. Nu există înălțare fără greutate a materiei. Ceea ce impresionează în sculptura lui Laurențiu nu este doar execuția, ci cumpătarea: asprime plină de suflet. Sculptorul are o voce gravă, o discreție care ascunde putere.

Există, în aceste sculpturi, încrederea severă: forma este purtătoare de sens. Geometria poate deveni rugăciune. Sculptura ca mărturie: între geometrie și rugăciune. Sculptorul nu inventează forme ci le descoperă. Ca și cum forma este deja acolo, în materia însăși, iar el are datoria de a o elibera. De aici simțămânul de prezență formidabilă pe care o poartă fiecare sculptură. Este o prezență care te obligă să fii prezent. Se întâmplă ceva esențial: sculptura devine o formă de educație a privirii. Martorul este cel ce vede. Iar martirul este cel ce vede și nu poate trăi ca și cum n-ar fi văzut. Martor nu este doar sculptorul. Martorul este și cel ce privește. Pentru că, odată ce ai văzut, nu poți spune că n-ai știut. Și, uneori, această schimbare este începutul unei convertiri: din spectator devii martor”.

Expoziția reunește o selecție de lucrări în care discursul sculptural al artistului se articulează în jurul temelor mărturiei, jertfei și transfigurării materiei. Expoziția propune publicului o experiență vizuală și spirituală deopotrivă. Accesul publicului este liber pe întreaga durată a expoziției, conform programului de vizitare al spațiului.

expo_laurentiu_mogosanu_pt_maria_pasc

Chimera

Chimera. Andrei Gamarț și limitele percepției în noua expoziție de la Mobius Gallery

Mobius Gallery prezintă Chimera, noua expoziție personală a lui Andrei Gamarț, un demers amplu care explorează limitele percepției printr-o serie de lucrări în care lumina devine un punct de tensiune între apariție și dispariție. Evenimentul este găzduit la sediul galeriei din Piața Amzei 13, București. Expoziția poate fi vizitată până pe 4 aprilie 2026, de miercuri până vineri, între orele 16:00 – 20:00, iar sâmbătă între 14:00 – 20:00.

„Între 1911 și 1912, Rainer Maria Rilke petrece șapte luni în castelul de la Duino, lângă Trieste, într-o autoizolare de aur, în care scrie cea mai importantă operă a sa, Elegiile duineze. În aceasta,  afirmă Jeder Engel ist schrecklich – „fiecare înger este înfricoșător”. Vă propun acest enunț drept o primă și esențială cheie de lectură a operei lui Andrei Gamarț. Lucrările sale sunt adesea populate de personaje, frecvent feminine, care reușesc să inducă senzația unor apariții, creaturi fantastice, dar recognoscibile, ale unui soi de halucinație-miracol. Sunt ființe cu aură de himeră, care pun la încercare elasticitatea percepției în vederea interpretării. Sunt (sau pot fi) reale, dacă ne dorim acest lucru; sunt (sau pot fi) pură fantezie, dacă alegem astfel. Entități divine care ne confruntă cu o frumusețe înfricoșătoare, plutind într-o lumină diafană, într-o stare suspendată între două momente”, spune Michele Bressan.

Andrei Gamarț (n. 1980, Chișinău) este un artist vizual și poet stabilit în România. Practica sa se desfășoară între pictură, desen și instalație, articulând un limbaj vizual în care memoria, lumina și stările de suspensie dintre realitate și vis se întrepătrund.

Lucrările sale apar ca imagini calme, limpezi, aflate pe punctul de a dispărea. Lumina devine elementul esențial care leagă formele și le dezvăluie fragilitatea. Așa cum remarca Beral Madra, opera sa „reflectă diverse etape din istoria picturii” și deschide „o nouă experiență pentru imaginile pictate”, invitând la renegocierea a ceea ce poate fi pictura astăzi.

A prezentat expoziții personale în muzee și galerii din România, precum și proiecte internaționale în New York, Germania și Budapesta.

The Institute lansează Bucharest Design Festival

The Institute lansează Bucharest Design Festival: cel mai mare festival creativ din și pentru București

Cu o experiență de peste 25 de ani în dezvoltarea Mișcării Industriilor Creative din România, Fundația The Institute lansează Bucharest Design Festival (BDF), o celebrare a designului și a rolului acestuia în conectarea orașului cu oamenii.

Evenimentul explorează și promovează intersecțiile dintre design, oraș și oameni, reunind, timp de o lună, profesioniști, creatori emergenți, organizații, comunități și publicul larg într-un program complex de expoziții și evenimente desfășurate în peste 100 de locații din București.

Între 20 mai și 21 iunie 2026, festivalul reunește, într-un cadru unitar, proiectele iconice The Institute: Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ, alături de formate și inițiative noi.

Bucureștiul este un oraș definit de paradoxuri, contraste și intersecții, cu un potențial urban încă în curs de valorificare. Deși scena locală este dinamică și relevantă, energiile creative rămân adesea dispersate, iar orașului îi lipsește un moment unificator, recognoscibil la nivel național, care să conecteze aceste inițiative într-o platformă coerentă.

Bucharest Design Festival apare ca răspuns la această realitate. Un festival creat din energia orașului, construit pe o fundație de peste 25 de ani de experiență, care transformă designul într-un instrument strategic de conectare între locuitori, comunități și spațiul urban.

În acest context, The Institute își asumă un parcurs firesc: de la expertiza în design de proiect – unde fiecare intervenție modelează spații, procese și experiențe – la inițierea Bucharest Design Festival ca platformă de convergență și dialog, pentru a ajunge la un nivel mai profund: designul relației dintre București și bucureșteni.

The Institute lansează Bucharest Design Festival

001 Hotarul - Vizual landscape

Hotarul – o comedie vecină cu dezastrul – vine în cinematografe din 13 martie

Spectatorii din România pot vedea pe marile ecrane, începând cu 13 martie, Hotarul – o nouă comedie savuroasă în stil moldovenesc, creată de aceeași echipă care a semnat și filmul Carbon.

De data aceasta poposim într-un sat unde totul se află și nimic nu se iartă, unde două familii cu o istorie de-a dreptul hazlie ajung la cuțite din cauza unei bucăți de pământ. Ambele sunt convinse că adevărul e de partea lor, iar lucrurile scapă complet de sub control exact atunci când ar trebui să bată clopotele de nuntă. Între hotare greu de mutat, orgolii inflamate și rude imposibil de trăsnite, căsătoria pare să nu mai fie un final fericit.

Filmat timp de 28 de zile în mai multe locații din Republica Moldova și regizat de Ion Borș și Ruslan Moroșan după un scenariu de Mariana Starciuc și Artur Erhan, filmul Hotarul este o comedie despre dragoste, mândrie și metri pătrați luați foarte personal, un manual perfect de ceartă între vecini.

Ion Borș spune că filmul este „despre noi, despre oamenii și comunitățile noastre, despre micile conflicte care ascund adevăruri pe care le recunoaștem cu toții”, iar miza este ca publicul să râdă, să se emoționeze și să se regăsească în fiecare secvență. La rândul său, Sergiu Cumatrenco Jr. – unul dintre producătorii filmului – afirmă că Hotarul continuă direcția începută cu Carbon, aducând pe ecrane o comedie autentică, inspirată din viața de zi cu zi.

Situațiile care merg până aproape de absurd, replicile savuroase și reacțiile exagerate ale personajelor transformă viața aparent liniștită a unei mici comunități într-un carusel de întâmplări pline de umor. În același timp, filmul păstrează o doză de sensibilitate, arătând că dincolo de conflicte și certuri există întotdeauna loc pentru reconciliere și înțelegere.

Din distribuție fac parte actorii: Ion Grosu, Andrei Locoman, Igor Caras, Cătălin Lungu, Maria Onica, Pavel Sîrbu, Sergiu Voloc, Anatol Melnic, Lilia Cazacu, Natalia Bernaz și Tudor Țurcan, care dau viață unor personaje colorate și autentice, construind împreună o comedie spumoasă, potrivită pentru a fi urmărită de întreaga familie.

Din 13 martie, Hotarul promite să aducă în cinematografe nu doar hohote de râs, ci și o poveste în care fiecare dintre noi poate recunoaște un colț de adevăr.

001 Hotarul - Vizual landscape

 

Gaviota_ARCUB

De Ziua Femeii, „Gaviota / Pescărușul”, cu distribuție exclusiv feminină, deschide Stagiunea Internațională de Teatru ARCUB 2026

Programul Artist to Artist debutează în această ediție și deschide seria dialogurilor între artiști români și internaționali.

Spectacolul „Gaviota”, în regia apreciatului creator argentinian Guillermo Cacace, prezent pe scenele unor festivaluri majore precum Wiener Festwochen, ajunge pentru prima dată în România și deschide Stagiunea Internațională de Teatru ARCUB 2026.

Cele două reprezentații vor avea loc pe 7 și 8 martie, ora 19:00, la Sala Mare  –  ARCUB, iar spectacolul din 8 martie va marca, în mod simbolic Ziua Internațională a Femeii, într-o montare în care pe scenă urcă exclusiv actrițe.

Inspirat din universul lui Anton Pavlovici Cehov, „Gaviota” este o reinterpretare contemporană a „Pescărușului”, construită ca o experiență de proximitate, intensă și confesivă. În această versiune, cinci actrițe – Paula Fernandez MBarak, Pilar Boyle, Muriel Sago, Marcela Guerty și Romina Padoan – interpretează toate personajele, feminine și masculine, propunând o rescriere scenică radicală a convenției teatrale.

Pe 7 martie, după reprezentația spectacolului „Gaviota”, ARCUB inaugurează seria de întâlniri Artist to Artist, un format dedicat dialogului dintre creatori și public. Invitatul primei ediții este regizorul Eugen Jebeleanu, a cărui montare a piesei „Pescărușul” se află în repertoriul Teatrului Național din București (premieră 2022).

SMART7 la TIFF.25

Competiția SMART7 la TIFF.25: debuturi inovatoare ale noului cinema european

Competiția SMART7, program dedicat vocilor emergente din cinematografia europeană, revine la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (12-21 iunie  2026, Cluj-Napoca) cu o nouă selecție de filme. Conceput ca o platformă de descoperire și susținere a autorilor aflați la început de drum, programul aduce anual în prim-plan filme care experimentează la nivel tematic și formal, conectând publicul la cele mai fresh direcții ale cinemaului european. Și anul acesta, competiția reunește șapte lungmetraje de debut sau semnate de cineaști emergenți, construind un traseu care traversează relații de familie, crize personale și presiunea realităților contemporane.

Toate filmele vor fi prezentate în cadrul celor șapte festivaluri ale rețelei: Vilnius IFF Kino Pavasaris (Lituania), IndieLisboa (Portugalia), FILMADRID (Spania), Transilvania IFF (România), New Horizons IFF (Polonia), Reykjavik IFF (Islanda) și Thessaloniki IFF (Grecia).

Propunerea României este Malul vânăt (A River’s Gaze) regizat de Andreea Borțun. Debutul cineastei selecționate la Cannes în 2021 cu scurtmetrajul When Night Meets Dawn compune relația dintre Lavinia, o mamă singură, și fiul ei de 13 ani, Dani, pe parcursul a patru anotimpuri petrecute într-un sat românesc. Pe măsură ce băiatul se apropie de adolescență, echilibrul fragil dintre dependență și autonomie începe să se schimbe, iar relația lor este pusă la încercare de contextul social-economic și transformările inevitabile ale vârstei.

„Sunt opt ani de când primele gânduri legate de Malul Vânăt au început să prindă o oarecare formă. În procesul de dezvoltare al narativului am urmat un drum mai degrabă alternativ, care a presupus o documentare imersivă în comunitățile rurale din sud. Un proces lent și necesar, însă urmat de așteptarea finanțărilor și a publicului internațional potrivit. Abia aici lucrurile devin inconfortabile. Și uneori nenecesare. Cred că e important să ne gândim inclusiv la trasee alternative de finanțare și distribuție care pot scurta acești timpi. Așa că, pentru noi, a avea șansa de a începe din start circuitul festivalier prin prezența în alte șase țări decât România e ceva foarte valoros. Mai ales într-un context în care alianța acestor festivaluri crede și investește în publicul său tânăr. Într-o eră cu multe filme, dar puține ecrane fizice, cred că această inițiativă ocolește porțile tradiționale. Și mi se pare încurajator”, a declarat regizoarea Andreea Borțun.

Din Polonia vine No Ghosts on Good Street, lungmetrajul de debut al regizoarei Emi Buchwald, centrat pe viața a patru frați care cresc în absența părinților. Filmul observă cu atenție relațiile de intimitate, tensiunile și formele de dependență care se creează între ei, propunând o structură narativă neconvențională și un portret al tinerei generații. Proiectul a fost remarcat la festivalul național de la Gdynia, unde a fost multipremiat, inclusiv pentru regie.

Grecia este reprezentată de Patty is Such a Girly Name, regizat de Giorgos Georgopoulos, o dramă coming-of-age despre Daphne, o adolescentă judoka de pe o insulă izolată. Mutarea într-un oraș mai mare pentru a-și continua antrenamentele sub îndrumarea mentorului ei marchează începutul unui parcurs al maturizării, definit de disciplină, competiție și dorința de afirmare. Filmul a avut premiera mondială la festivalul Black Nights de la Tallinn și a fost premiat la festivalul de la Salonic.

În The Visitor, regizorul lituanian Vytautas Katkus urmărește revenirea lui Danielius, proaspăt devenit tată, în orașul natal, unde trebuie să vândă apartamentul părinților. Reîntâlnirea cu spații și oameni din trecut deschide un proces de rememorare și repoziționare personală. Filmul a câștigat premiul pentru regie la festivalul de la Karlovy Vary.

Selecția mai include: The Fires, debutul în lungmetraj al regizoarei islandeze Ugla Hauksdóttir – o mostră veritabilă de film-catastrofă, în care o expertă în vulcanologie încearcă să avertizeze comunitatea științifică asupra unei erupții iminente ce ar putea amenința Reykjavik, în timp ce viața personală îi este complicată de o relație amoroasă; Eternal Flame, primul lungmetraj semnat de cineastul portughez Pedro Ramalhete – o comedie melancolică despre dinamicile unei echipe de filmare și, totodată, un omagiu adus cinematografiei portugheze, dar și filmului în general; și nu în ultimul rând, The Dashed Lines, al regizorului spaniol Anxos Fazáns, despre întâlnirea neașteptată dintre Bea, o femeie de 50 de ani aflată în plin divorț, și Denís, un bărbat trans de 28 de ani care traversează o perioadă instabilă. Apropierea lor, născută dintr-un incident imprevizibil, se transformă într-o relație de sprijin reciproc și redescoperire personală. Filmul e un portret sensibil al singurătății, identității și al șanselor unui nou început.

Selecția SMART7 în 2026: Malul vânăt (A River’s Gaze, r. Andreea Borțun, România, 2025), Nie ma duchów w mieszkaniu na Dobrej (No Ghosts on Good Street, r. Emi Buchwald, Polonia, 2025), Poly koritsistiko onoma to Patty (Patty is Such a Girly Name, r. Giorgos Georgopoulos, Grecia, 2025), Svečias (The Visitor, r. Vytautas Katkus, Lituania, 2025), Eldarnir (The Fires, r. Ugla Hauksdóttir, Islanda, 2025), Óculos de Sol Pretos (Eternal Flame, r. Pedro Ramalhete, Portugalia, 2025), As Liñas Descontinuas (The Dashed Lines, r. Anxos Fazáns, Spania, 2025).

La finalul sezonului de festivaluri, un juriu internațional format din tineri profesioniști din industria filmului va desemna câștigătorul competiției, care va primi un premiu de 5.000 €. În 2025, trofeul SMART7 a fost acordat regizoarei portugheze de origine capverdiană Denise Fernandes pentru debutul său în lungmetraj, Hanami. Premiul a fost anunțat în cadrul galei de închidere a celei de-a 65-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Salonic.

SMART7 este susținut de programul Creative Europe MEDIA și își propune să devină o platformă de promovare a filmului european, creând un spațiu de întâlnire între tinerii autori și public. Pe lângă crearea unui program comun de filme, proiectul include și o serie de activități menite să faciliteze schimbul internațional de experiențe și cunoștințe în domeniul festivalier.

Literatura lui Annie Ernaux

Literatura lui Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din 2022, în centrul unui eveniment la București

Joi, 5 martie, începând cu ora 18.00, la Institutul Francez din România la București va avea loc un eveniment amplu dedicat scriitoarei Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru literatură din 2022.

Organizată de Editura Trei, prin imprintul Anansi. World Fiction, și plasată sub motto-ul „Istorie trăită, viață scrisă”, dezbaterea din Sala Atrium a cunoscutului institut cultural francez din capitală este primul eveniment dintr-o serie specială de patru, reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi”.

La eveniment vor lua parte: Mélanie Martini – atașată culturală la Institutul Francez din România, criticul literar și traducătoarea Adina Dinițoiu, alături de scriitoarea și traducătoarea Deniz Otay. Moderator: scriitorul, traducătorul și criticul Bogdan Ghiu.

Prima scriitoare franceză laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (2022), Annie Ernaux este una dintre acele rare voci care au schimbat nu doar felul în care se scrie, ci și felul în care ne privim propria viață. Forța operei sale nu stă în premii, ci în curajul de a spune adevărul fără ornamente, fără iluzii.

Născută într-o familie modestă din Normandia, fiică de mici comercianți, Ernaux a trăit profund ruptura dintre lumea din care provenea și mediul intelectual în care a ajuns prin educație. Această fractură socială a devenit miezul scrisului ei, care nu transformă trecutul în nostalgie, ci în investigație: ea scrie despre rușinea socială, trădarea de clasă, dorință, boala și moartea mamei, avortul clandestin dintr-o Franță care condamna femeile la tăcere. Experiența personală devine instrument de analiză a puterii, a diferențelor sociale și a condiției feminine.

Stilul său, „écriture plate”, este deliberat sobru, aproape impersonal. Refuză metafora strălucitoare și dramatismul excesiv, alegând precizia aproape documentară. Tocmai această austeritate creează emoție: cititorul nu este manipulat, ci confruntat cu un adevăr limpede. Literatura ei are rigoarea unui jurnal sociologic și vulnerabilitatea unei confesiuni radicale.

În Anii, carte care ilustrează, poate, cel mai limpede demersul său literar, autobiografia devine memorie colectivă: „eu” se transformă în „noi”, iar viața unei femei devine istoria unei generații. Amintirile intime se împletesc cu transformările politice și culturale ale Franței postbelice, iar cititorul își regăsește propriul trecut. Scriitura ei nu e specială doar prin temele abordate, ci și prin onestitatea aproape nemiloasă cu care le tratează. Pentru Ernaux, literatura nu este evadare, ci responsabilitate. În paginile sale, memoria individuală devine memorie colectivă, iar experiențele considerate rușinoase capătă demnitate publică, transformând viața obișnuită în document istoric și moral.

Din opera lui Annie Ernaux, în cadrul Anansi. World Fiction au fost traduse cinci cărți: Pasiune simplă. Confesiunea adolescenteiLocul. EvenimentulTânărul. FotojurnalCealaltă fiicăAnii; cele mai multe dintre acestea poartă semnătura traducătoarei Mădălina Ghiu.

Cea mai recentă traducere este Cealaltă fiică, o bijuterie miniaturală, dar de o intensitate tulburătoare, în care Annie Ernaux rememorează un episod fundamental din propria biografie: descoperirea, la zece ani, a existenței unei surori mai mari, decedate înainte de nașterea ei. Din acel moment, tăcerea părinților devine o prezență constantă, o rană invizibilă care va modela întreaga operă a scriitoarei. Cealaltă fiică este o lungă scrisoare către acea soră pierdută, o încercare de a umple absența cu puterea cuvintelor.

Serie de evenimente reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi” este inspirată de câte un roman scris de o mare scritoare internațională și oferă o incursiune în universuri literare diferite, punând în lumină felul în care experiența individuală se intersectează cu marile momente istorice, oferind perspective noi asupra trecutului și prezentului.

Următoarele evenimente:

Viață și Istorie – eveniment inspirat de romanul Istoria de Elsa Morante → 11 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Italian de Cultură din București

Istoria mare văzută din interior – eveniment inspirat de romanul Pacienții doctorului García de Almudena Grandes → 19 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Cervantes din București

Vieți prinse între ideal și realitate – eveniment inspirat de romanul Lacul creației de Rachel Kushner → 26 martie 2026 | ora 18.00 | Librăria MODUL Cărturești

Literatura lui Annie Ernaux

 

Istorie trăită, viață scrisă

În martie, patru întâlniri despre memorie, istorie și ficțiune: Anansi lansează seria de evenimente „Istorie trăită, viață scrisă”

În luna martie a acestui an, imprintul Anansi. World Fiction din cadrul Editurii Trei le propune iubitorilor de lectură din București o serie specială de patru evenimente reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi”. Fiecare întâlnire este inspirată de câte un roman scris de o mare autoare internațională și oferă o incursiune în universuri literare diferite, punând în lumină felul în care experiența individuală se intersectează cu marile momente istorice și oferind perspective noi asupra trecutului și prezentului.

Seria aduce în atenția publicului opere fundamentale ale literaturii internaționale, reinterpretate și comentate de scriitoare, critici literari și traducători români și străini, într-un dialog viu despre istorie, identitate, memorie și ficțiune.

Cititorii sunt invitați să descopere modul în care literatura poate transforma biografia individuală într-o reflecție asupra lumii, iar experiențele trăite pot deveni o formă de arhivă a realității, dezvăluind legăturile dintre viața intimă și istoria colectivă.

Evenimentele au loc în parteneriat cu prestigioase instituții culturale din București, precum Institututul Francez din România la Bucucurești, Institutul Italian de Cultură București, Institutul Cervantes din București și Librăria MODUL Cărturești.

Calendar evenimente:

Istorie trăită, viață scrisă → eveniment inspirat de literatura lui Annie Ernaux

5 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Francez din România la București – Atrium

Participă: Mélanie Martini, Adina Dinițoiu, Deniz Otay

Moderator: Bogdan Ghiu

Pornind de la opera lui Annie Ernaux, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, discuția va aborda scriitura autobiografică drept formă de investigație socială și politică, precum și felul în care memoria individuală poate deveni instrument de radiografiere a unei epoci.

Viață și Istorie → eveniment inspirat de romanul Istoria de Elsa Morante

11 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Italian de Cultură din București

Participă: Laura Napolitano, Carmen Mușat, Andreea Răsuceanu, Cristina Gogianu

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Un dialog despre unul dintre marile romane ale secolului XX, Istoria, o frescă tulburătoare a celui de-Al Doilea Război Mondial văzut prin destine individuale. Dezbaterea va pune în lumină forța literaturii de a umaniza marile traume istorice.

Istoria mare văzută din interior → eveniment inspirat de romanul Pacienții doctorului García de Almudena Grandes

19 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Cervantes din București

Participă: Abel Murcia Soriano, Laura Câlțea, Dana Pîrvan

 

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Acest eveniment va explora literatura ca formă de recuperare a memoriei istorice și de confruntare cu trecutul recent. Discuțiile se vor concentra asurpa felului în care scriitorii conturează identități complexe și înfruntă dilemele morale în contexte istorice tensionate, oferind o viziune intimă asupra istoriei „mari”.

Vieți prinse între ideal și realitate → eveniment inspirat de romanul Lacul creației de Rachel Kushner

26 martie 2026 | ora 18.00, Librăria MODUL Cărturești

Participă: Alexandra Coliban, Luana Stroe, Alina Purcaru

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Inspirat de universul literar al lui Rachel Kushner, evenimentul va explora tensiunile dintre ideal și realitate, între angajamentele sociale, politice sau artistice și constrângerile lumii în care trăim. Discuția va evidenția modul în care ficțiunea devine un instrument de reflecție critică asupra societății și a propriului loc în lume.

Prin această serie de evenimente, Anansi. World Fiction invită publicul la un dialog viu despre literatură ca spațiu al memoriei, al rezistenței și al înțelegerii profunde a istoriei prin intermediul vieților individuale.

Accesul la evenimente este liber, în limita locurilor disponibile.

Istorie trăită, viață scrisă