FaurEver Together: Fundația Centrul Român de Muzică lansează un program complex de mentorat și excelență artistică

Fundația Centrul Român de Muzică lansează FaurEver Together, un proiect cultural interdisciplinar dedicat performanței, inovației și educației muzicale. Proiectul marchează revenirea în România a celebrului Cvartet Fauré și propune un model de mentorat unic, menit să reconecteze tinerii muzicieni români din diaspora cu realitățile culturale locale. Continuând tradiția de excelență stabilită în cele opt ediții ale Hoinar Festival, Fundația Centrul Român de Muzică extinde, prin acest nou proiect, parteneriatele strategice cu instituții precum Filarmonica „George Enescu”, Radio România Muzical și Universitatea Națională de Muzică București (UNMB), transformând experiența de concert într-o platformă vie de transfer cultural.

„FaurEver Together este un proiect care a pornit de la convingerea că muzica clasică are puterea de a conecta generații și comunități. Pilonii pe care este dezvoltat oferă celor aflați pe acest drum susținere și ghidaj adaptate vârstei și nevoilor. FaurEver Roots are în centru renumitul ansamblu Fauré Quartett – cei 4 muzicieni, profesori la universități europene de top, formează acest ansamblu din 1995, fără a fi schimbat vreodată vreun membru. Cursurile și workshop-ul pe care aceștia le vor oferi studenților de la UNMB au în centru nu doar dezvoltarea calităților individuale ale muzicianului, ci și adaptarea constantă la o societate mereu în schimbare, relaționarea cu partenerii de lucru și nevoia de dialog.

În paralel, FaurEver Generations, aduce la un loc o mână de tineri români excepționali, care acum activează în diaspora. Ei se întorc în țară pentru a mentora elevi de gimnaziu și liceu, oferindu-le astfel oportunitatea de a descoperi muzica de cameră într-un context colaborativ. Iar faptul că, prin ajutorul Teatrului Nației, la concertele Generations vom avea în sală și un public cu acces limitat la activități culturale, va încununa nucleul întregului proiect: `Sensul vieții este să îți găsești darul. Scopul vieții este să îl dăruiești.`”, a declarat Daria Tudor, coordonatoarea proiectului.

Pentru a genera impact la mai multe niveluri și a atinge o plajă mai largă de beneficiari, proiectul FaurEver Together este structurat în doi piloni strategici – unul de performanță (FaurEver Roots) și altul de impact social (FaurEver Generations).

Dedicat studenților Universității Naționale de Muzică București (UNMB), FaurEver Roots oferă acces la 4 cursuri de măiestrie susținute de membrii Cvartetului Fauré, în perioada 29 – 31 martie. Participanții vor lucra direct cu artiștii Erika Geldsetzer (vioară), Sascha Frömbling (violă), Konstantin Heidrich (violoncel) și Dirk Mommertz (pian), profesori la universități de top din Berlin, Würzburg și München, într-un cadru dedicat dialogului și creativității.  La finalul celor 2 zile de lucru, participanții vor susține în cadrul UNMB un concert final. Participarea studenților selectați în urma procesului de înscriere la activitățile din cadrul programului este gratuită și include prezența la recitalul cameral susținut de Cvartetul Fauré pentru publicul larg pe 1 aprilie, de la ora 19:00, la Ateneul Român.

Cinci tineri muzicieni români formați la universități de prestigiu din străinătate – Daria Tudor (pian), Florian Mitrea (pian), Elisabeta Nedelciu (vioară), Alexandru Spînu (violă) și Sofia Blându (violoncel) – revin acasă în rolul de mentori, în cadrul FaurEver Generations. Aceștia vor coordona, în perioada 28 martie – 1 aprilie, un stagiu de pregătire pentru 10 elevi de la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” și Școala Gimnazială de Arte „Iosif Sava” din București, care va include în cele 5 zile de lucru workshop-uri interactive, cursuri de muzică de cameră și repetiții deschise, precum și alte activități necesare pregătirii unui concert.

Elevii, alături de mentorii lor, vor pregăti împreună două concerte menite să (re)aducă muzica aproape de comunitatea din Ploiești. Evenimentele din 2 și 3 aprilie, organizate cu sprijinul Teatrului Nației, vor deschide sala de concert tuturor, inclusiv celor din medii defavorizate sau alte comunități vulnerabile.

„Acest pilon a fost gândit ca un program de transfer cultural. Ne-am dorit să transformăm educația în generozitate, oferind tinerilor oportunitatea de a prezenta rezultatul mentoratului lor în fața unui public neobișnuit pentru ei, cu scopul de a sublinia rolul și impactul muzicii în societate”, a completat Daria Tudor.

Dincolo de prezența în sălile de concert, FaurEver Together va lăsa în urmă o resursă educațională valoroasă. Întreg procesul de lucru, de la primele repetiții până la emoția concertelor, va fi documentat audio-vizual în FaurEver Dialogues, menit să devină un instrument pedagogic pentru liceele și universitățile de profil din țară.

Mai multe detalii despre evenimentele deschise publicului larg din cadrul FaurEver Together vor fi anunțate în curând.

„Savanta conspirație” după Urmuz, în turneu la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

Spectacolul „Savanta conspirație”, pe un text scris și adaptat scenic de Marius Oltean, după proza „Ismail și Turnavitu” de Urmuz – producție a Teatrului Național din Târgu-Mureș – Compania Liviu Rebreanu, în parteneriat cu Universitatea de Arte din Târgu-Mureș – va fi prezentat vineri, 20 martie (de la orele 19:00), la Sala Atelier a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București.

Regie, dramaturgie, costume, univers sonor: Marius Oltean. Decor: Marius Oltean, Gavril Siriteanu. Pregătire muzicală: Daniela Păcurar. Coregrafie: Cristina Olar. Asistent regie: Emil Mureșan. Distribuție: Mihai Rădoi, Costin Bucătaru, Bogdan Țenț, Irisz Kovacs, Rareș Mateiță.

Spectacolul aduce pe scenă universul lui Urmuz ca pe un alambic al puterii, în care limbajul și acțiunile umane se golesc de sens, devenind simple mecanisme de control. Spectacolul ne invită să „decorticăm” un spațiu al regulilor opace, al șmecheriilor cotidiene și al ierarhiilor arbitrare, fiecare personaj având de ales între supunerea ca formă de supraviețuire și dispariție. Astfel, mimarea loialității presupune, în egală măsură, negocierea identităților.

Fără o actualizare explicită a contextului, spectacolul Teatrului Național din Târgu-Mureș vorbește despre prezent cu o luciditate tăioasă: despre seducția puterii, despre violența generată de lipsa de sens și, în cele din urmă, despre ușurința cu care se cade pradă corupției. Umorul tăios provoacă râsul ca reflex de apărare în fața unei lumi aflate în pragul degringoladei.

Plasticul ăsta are gust de pește, la Goethe-Institut din Bucureşti

Sâmbătă 21 martie, orele 18:00, Goethe-Institut din Bucureşti ă invităm la spectacolul de teatru „Plasticul ăsta are gust de pește” – o reprezentație care explorează relația dintre om, apă și plasticul omniprezent. În distribuție: Ana Turos şi Vlad Udrescu. De: Andreea Ioana Tănase. Scenografia: Ileana Zirra. Muzica: Adriano Panoschi

Evenimentul face parte din programul Cu Apele Curate, inițiat în anul 2019 de Asociația MaiMultVerde și Lidl România cu scopul reducerii poluării cu plastic a apelor. Printr-o abordare artistică, evenimentul urmărește să crească nivelul de conștientizare privind importanța protejării resurselor de apă și a practicilor responsabile de consum – refuzul, reducerea, reutilizarea și colectarea separată a plasticului.

Spectacolul aduce în prim-plan dialogul dintre o susținătoare a mediului, preocupată de efectele poluării, și un tânăr care vede în plastic un simbol al confortului și al modernității. Întâlnirea dintre cele două perspective scoate la iveală conflictul dintre comoditate, obișnuințe și nevoia urgentă de a proteja natura.

Reprezentația se desfășoară prin intermediul a trei scenarii de viitor: Un viitor în care peștii au devenit doar amintiri, iar plajele sunt acoperite de microplastic; O lume în care apa se distribuie rațional, iar Dunărea mai poate fi văzută doar în proiecții 4D; Un altfel de mâine, în care păstrăvii revin în râuri, iar ultimul PET devine exponat de muzeu.

Prin alternanța dintre ironie, umor și reflecție, publicul este încurajat să-și reevalueze gesturile zilnice – de la folosirea ambalajelor de unică folosință până la modul în care se raportează la natură.

„Plasticul ăsta are gust de pește” deschide o conversație necesară despre responsabilitate, empatie și consecințele acțiunilor noastre asupra mediului și comunității. Intrare gratuită pe bază de înscriere.

Lansare de carte | Bucureștii în 1906

Vineri, 20 martie 2026, ora 17:00, sunteţi invitaţi la Palatul Suțu la lansarea volumului Bucureștii în 1906, de Frédéric Dame, traducere din limba franceză, ediție îngrijită de Adrian Majuru, apărut la Editura Oscar Print (București, 2025).

Evenimentul marchează Ziua Internațională a Francofoniei, sărbătorită anual pe 20 martie, și aduce în prim-plan contribuția unui publicist francez care a fost martor direct al modernizării accelerate a Bucureștiului de la începutul secolului al XX-lea.

În Bucureștii în 1906, Frédéric Dame descrie un oraș aflat într-un moment de avânt excepțional: extinderea cartierelor elegante, afirmarea unei clase mijlocii urbane europenizate, integrarea României în circuitul economic și cultural occidental și reducerea rapidă a decalajelor istorice față de Europa Centrală și Occidentală. Este portretul unei capitale moderne, surprins de un fin observator al epocii.

Animații pentru cei mici la Apollo111 Cinema: dimineți de duminică cu povești, aventuri și imaginație

Începând cu luna martie, cel mai nou cinematograf din București, Apollo111, invită copiii și părinții la o serie de proiecții speciale dedicate celor mai tineri spectatori. În fiecare duminică, de la ora 12:00, sala se transformă într-un spațiu al imaginației, cu animații recente din cinematografia internațională, dublate în limba română și potrivite pentru întreaga familie.

Seria continuă duminică, 22 martie, cu Ultima balenă cântătoare (r. Reza Memari, Pavel Hrubos, Steven Majaury, Germania, 2025), o animație de aventură despre curaj, prietenie și protejarea oceanelor. Atunci când o creatură misterioasă scapă de pe un iceberg care se topește, o tânără balenă cu cocoașă pornește, alături de prietenii săi, într-o călătorie în adâncurile oceanului pentru a descoperi un cântec legendar care ar putea salva lumea subacvatică.

Programul continuă duminică, 29 martie, cu Arco (r. Ugo Bienvenu, Franța, 2025), o animație plină de imaginație care pornește de la o idee fermecătoare: dacă curcubeele ar fi, de fapt, călători în timp? În primul său zbor prin timp, Arco, un băiat de 10 ani din anul 3000, aterizează accidental în viitorul nostru apropiat. O fetiță pe nume Iris îl descoperă și îl ajută să găsească drumul înapoi spre casă.

Toate proiecțiile au loc duminica, de la ora 12:00, iar filmele sunt dublate în limba română, pentru ca experiența să fie accesibilă și celor mai mici spectatori. Seria de animații de la Apollo111 propune astfel dimineți de weekend în care poveștile de pe ecran devin prilej de descoperire, emoție și aventură pentru întreaga familie.

Apollo111 se află lângă Parcul Cișmigiu, pe strada Ion Brezoianu 23 – 25, în Palatul Universul, corp C.

Filmul „The Secret of Pin-Up Island”, proiectat la Stockholm în cadrul Lunii Francofoniei în Suedia

Filmul The Secret of Pin-Up Island/Secretul insulei Pin-Up, r. Alecs Năstoiu, va fi proiectat în cadrul programului Lunii Francofoniei în Suedia, în data de 17 martie 2026, de la ora 18.00, la sala Zita 1 a cinematografului Zita, unul dintre cele mai cunoscute cinematografe din Stockholm. Evenimentul este organizat de ICR Stockholm în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei.

The Secret of Pin-Up Island / Secretul insulei Pin-Up (2024) este un lungmetraj românesc de fantezie psihologică, regizat de Alecs Năstoiu, care explorează o terapie revoluționară pentru depresia feminină, bazată pe inteligență artificială. Distribuția filmului îi include pe Rina Gri, Beatrice Rubică, Ivy Chumley și Lora Djurovic. Eroina, Alesia, trece printr-o experiență hipnotică ce o poartă într-o lume virtuală în care realitatea și fantezia se amestecă, obligând-o să înfrunte traume și „demoni” din trecut pentru a-și recăpăta echilibrul interior. Filmul îmbină estetica de basm modern cu teme actuale – sănătatea mintală, tehnologia și puterea de vindecare a imaginației. Produsă de Alegrias Pictures și GAT Films Transilvania, filmat în zona Târgu Mureș, pelicula va fi prezentată în engleză, cu subtitrare în limba franceză.

Filmul analizează modul în care AI poate deveni un instrument de control, clasificare și standardizare a experienței feminine, dar și un potențial spațiu de rezistență și reconfigurare a identității. Personajele feminine sunt plasate în situații-limită, unde deciziile algoritmice interferează cu viața intimă, profesională și socială, ridicând întrebări esențiale despre etică, responsabilitate și reprezentare.Impactul filmului constă în capacitatea sa de a stimula dezbaterea asupra responsabilității creatorilor de tehnologie, a transparenței algoritmilor și a necesității unei perspective feministe în dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale. În contextul actual al digitalizării accelerate, filmul contribuie la dialogul cultural european despre relația dintre tehnologie, putere și drepturile individuale, oferind publicului un cadru relevant de reflecție critică.

Filmul este primul SF românesc premiat cu „Best Production Design” la a 49-a ediție a prestigiosului Festival de Film Sci-Fi din Boston (2024). Embassy Theater a acordat tot atunci echipei prezente la proiecție și Premiul de Excelență – o distincție acordată anual, care recunoaște contribuțiile remarcabile în cinematografie. Filmul a rulat și în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), în iunie 2024.

Luna Francofoniei în Suedia este un eveniment cultural anual, desfășurat în luna martie sub egida Mois de la Francophonie, care reunește instituții culturale, ambasade și parteneri educaționali pentru promovarea limbii franceze și a diversității culturale francofone. Programul include o serie de manifestări culturale și educaționale desfășurate în mai multe orașe din Suedia, adresate publicului larg și specializat. Manifestarea este coordonată de Institutul Francez din Suedia, în colaborare cu ambasadele statelor francofone acreditate la Stockholm, precum și cu instituții culturale, educaționale și artistice suedeze. În cadrul agendei de anul acesta, accentul este pus pe o tematică privind feminismul și impactul noilor tehnologii asupra individului și a societății.

Sting vine la Untold

Untold One anunță un nou nume care confirmă un lineup impresionant al festivalului care va avea loc în perioada 6-9 august, la Cluj-Napoca. Sting va reveni în țara noastră, cu un concert care promite să umple stadionul din Cluj. Vestea vine la puțin timp după anunțarea concertului pe care Lewis Capaldi îl va susține în premieră, în România.

Cu o carieră care se întinde pe parcursul a peste patru decenii, Sting a redefinit constant granițele dintre genuri, are un repertoriu care traversează rock, pop, jazz și muzică simfonică. A devenit cunoscut la nivel internațional în calitate de lider al trupei The Police, una dintre cele mai cunoscute trupe ale anilor ’80. De-a lungul timpului, el a vândut peste 100 de milioane de discuri, a câștigat 17 premii Grammy și a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame. În 2003, artistul a fost decorat de regina Elisabeta a II-a cu Ordinul Imperiului Britanic, în grad de Comandor.

Lineup-ul Untold One este completat deocamdată de artişti care au definit cultura pop şi electronică a ultimului deceniu, Flo Rida, Swae Lee, Martin Garrix, Kygo, The Chainsmokers, Marshmello, Lost Frequencies, Sebastian Ingrosso, Steve Aoki, Mestiza, Tash Sultana, Afrojack şi R3hab.

Retrospectiva unei prietenii: Jiří Menzel & Bohumil Hrabal, la Fiction Tuesdays

La Centrul Ceh București continuă sezonul de primăvară cu Fiction Tuesdays, programul dedicat cinematografiei cehe, care propune de această dată o retrospectivă a unuia dintre cele mai fertile și memorabile duo-uri din cultura cehoslovacă: scriitorul Bohumil Hrabal și regizorul Jiří Menzel. Între 17 martie și 7 aprilie, în fiecare marți, de la ora 19:30, publicul este invitat la patru proiecții cu intrare liberă, reunite sub semnul unei colaborări artistice care a marcat filmul european al secolului XX.

Hrabal și Menzel au construit împreună un univers recognoscibil prin umorul ironic, umanism, atenție la oamenii obișnuiți prinși în vârtejul istoriei. Proza lui Hrabal, cu frazele ei ample și ludice, a găsit în cinemaul lui Menzel o formă vizuală care i-a păstrat spiritul și ritmul interior. Filmele din program sunt adaptări cinematografice după scrierile autorului și pot fi privite ca o retrospectivă a acestei colaborări: de la debutul care a adus Oscarul pentru Cehoslovacia, la filme interzise de cenzură, până la evocări nostalgice ale comunității și memoriei.

Programul debutează pe 17 martie cu Closely Watched Trains (1966), adaptare după nuvela omonimă a lui Hrabal și primul lungmetraj al lui Menzel. Într-o gară din Cehoslovacia ocupată de naziști, tânărul Miloš Hrma traversează propriul proces de maturizare, în timp ce istoria își face simțită prezența în fundal. Între absurdul cotidian și tensiunea războiului, filmul compune un microcosmos al societății cehe, unde banalul și tragicul coexistă într-o ironie subtilă. Distins cu Oscarul pentru Cel mai bun film străin în 1968, rămâne una dintre operele definitorii ale Noului Val Cehoslovac.

Pe 24 martie este programat Larks on a String (1969), realizat la apogeul colaborării dintre Hrabal și Menzel. Plasat într-un lagăr de „reeducare” din anii ’50, filmul urmărește un grup de marginali obligați să muncească într-un depozit de fier vechi, simbol al unei societăți care încearcă să-și rescrie trecutul. Cenzurat și interzis timp de două decenii, filmul a fost lansat abia după 1990 și premiat cu Ursul de Aur la Berlin. Acesta îmbină umorul tipic ceh cu o reflecție poetică asupra libertății și rezistenței culturale și rămâne una dintre cele mai politice creații ale regizorului.

Seria continuă pe 31 martie cu Cutting It Short (1981), adaptare după romanul autobiografic Postřižiny. Într-un orășel dominat de ritmul dat de berăria locală, exuberanta Maryška animă o lume patriarhală, iar rutina comunității este zdruncinată de apariția unui unchi excentric, mare povestitor. Evocare a copilăriei lui Hrabal în Nymburk, filmul păstrează tonul memorialistic și exuberant al prozei sale și transformă viața cotidiană într-o celebrare a libertății personale și a bucuriei de a trăi.

Retrospectiva se încheie pe 7 aprilie cu The Snowdrop Festival (1984), un mozaic de personaje și întâmplări dintr-un sat de lângă Praga. Fără o intrigă convențională, filmul surprinde rivalități mărunte, obsesii și ritualuri colective, compunând un portret ironic și tandru al comunității. Realizat în perioada „normalizării”, filmul continuă explorarea preferată a lui Menzel: comunitatea ca spațiu al memoriei și identității, unde anecdota devine formă de rezistență culturală, iar banalul capătă poezie.

Proiecțiile au loc la Centrul Ceh (Strada Ion Ghica, nr. 11, sector 3, București) și încep la ora 19:30. Intrarea este liberă, iar accesul se face în ordinea sosirii, în limita locurilor disponibile. Filmele sunt subtitrate în limba engleză.

În cinematografe Hotarul, o comedie cu scântei despre metri pătrați luați mult prea personal

Ce se întâmplă atunci când o bucată de pământ devine mai importantă decât liniștea din familie? Aflăm din comedia Hotarul care are premiera în cinematografele din România săptămâna aceasta.

Un manual perfect de ceartă între vecini, filmul va putea fi văzut începând de vineri pe marile ecrane din: București (Happy Cinema Colosseum și Vitantis, Hollywood Multiplex, Movieplex), Alba Iulia (Inspire Cinema), Arad (Happy Cinema), Alexandria (Happy Cinema), Bacău (Happy Cinema), Bistrița (Happy Cinema), Botoșani (Cinema Unirea, Happy Cinema), Buzău (Happy Cinema), Cluj Napoca (Cinema Victoria), Craiova (Inspire Cinema Electroputere VIP, Inspire Cinema Mercur), Focșani (Happy Cinema), Iași (Cinema Ateneu), Sibiu (CineGold), Slobozia (Happy Cinema), Timișoara (Cinema Timiș) și Vaslui (Happy Cinema).

Într-un sat unde totul se află și nimic nu se iartă, două familii ajung la cuțite din cauza unei bucăți de pământ. Ambele sunt convinse că adevărul e de partea lor, iar lucrurile scapă complet de sub control exact atunci când ar trebui să bată clopotele de nuntă. Între hotare greu de mutat, orgolii inflamate și rude imposibil de trăsnite, căsătoria pare să nu mai fie un final fericit.

Cu personaje savuroase, situații absurde care escalează rapid și un umor autentic moldovenesc care pornește din realitatea de zi cu zi, Hotarul aduce pe marile ecrane o poveste despre orgolii, familie și limite — unele trasate pe pământ, altele în relațiile dintre oameni. Din această săptămână, spectatorii sunt invitați în cinematografe să descopere cât de departe poate merge o ceartă între vecini atunci când fiecare este convins de dreptatea sa.

Regizat de Ion Borș și Ruslan Moroșan, filmul transformă un conflict aparent banal într-un spectacol al mândriei, tradițiilor și neînțelegerilor duse la extrem. Hotarul vorbește, cu multă ironie și căldură, despre felul în care lucrurile mărunte pot deveni uneori cele mai mari probleme într-o mică comunitate. „Neînțelegerile dintre vecini sau dintre rude pot deveni rapid disproporționate atunci când orgoliile sunt mai mari decât problema în sine. De aici apare și comicul situației”, spune Ruslan Moroșan.

Distribuția reunește o serie de actori cunoscuți din Moldova, printre care Ion Grosu, Andrei Locoman, Igor Caras, Cătălin Lungu, Maria Onica, Pavel Sîrbu, Sergiu Voloc, Anatol Melnic, Lilia Cazacu, Natalia Bernaz și Tudor Țurcan.

Filmat în mai multe locații din Republica Moldova, Hotarul păstrează atmosfera și farmecul satului moldovenesc, dar vorbește despre situații în care mulți spectatori se vor regăsi — fie că e vorba despre familie, vecini mult prea atenți la cei din jur sau conflicte care pornesc din lucruri aparent minore.

Expoziția de fotografie documentară „Plecat” – o arhivă vie a migrației românești în Europa

MNAC București anunță vernisajul expoziției „Plecat”, semnată de fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu, ce va avea loc joi, 19 martie, începând cu ora 18:30. Expoziția „Plecat” este rezultatul a șase ani și jumătate de documentare a migrației românești în Europa și propune o privire intimă asupra experiențelor trăite de românii plecați.

Realizat în 12 țări europene, proiectul „Plecat” îmbină fotografia documentară cu fragmente de reportaj, texte explicative și instalații inspirate din viața de zi cu zi a migranților: rafturile unui magazin românesc sau punctul informal de primire a pachetelor, inspirat de parcările de pe autostrăzi și de la marginea orașelor, unde opresc microbuzele din România care aduc mâncare și obiecte simbolice de acasă.

Jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț trăiesc și călătoresc într-o autorulotă, documentând migrația direct din interiorul comunităților. Ei parchează în ferme, șantiere navale și cartiere periferice din Europa, locuind temporar lângă oamenii pe care îi fotografiază și îi intervievează. Această apropiere transformă munca de documentare dintr-un exercițiu de observație într-o experiență trăită alături de migranți.

„Proiectul nostru explorează fragilitatea noțiunii de «acasă» și condiția celor care trăiesc între lumi”, spune fotograful Cosmin Bumbuț. „Migranții își negociază zilnic identitatea între plecare și întoarcere, între pierdere și adaptare, încercând să reconstruiască sensul apartenenței. Fotografiile și textele noastre urmăresc această existență suspendată, aflată mereu în mișcare”.

„Plecat” este cel mai amplu proiect documentar despre diaspora românească și explorează modul în care migrația transformă nu doar indivizii, ci și societatea românească. Într-un context politic tensionat, în care votul românilor din diaspora a generat diviziuni profunde în societate, această expoziție propune o privire intimă și nuanțată asupra vieților celor plecați – o cronică vizuală a celui mai important fenomen social din România postcomunistă.

Proiectul „Plecat” a fost nominalizat în 2025 la True Story Award, în 2023 la European Press Prize, a primit un fellowship de la Pulitzer Center în 2021 și mai multe premii românești de fotografie și jurnalism. În 2025, a fost expus la Muzeul de Artă din Cluj în cadrul TIFF, în 2024 la Muzeul Țăranului Român din București și la Literaturhaus Berlin, iar în 2021 la Bienala de Arhitectură de la Veneția, în pavilionul României.

Expoziția „Plecat”, semnată de fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană – MNAC București între 19 martie și 19 aprilie 2026.

Turneul internațional BrancuSING Sculptura trebuie să aibă ritm ca muzica

Turneul internațional BrancuSING, desfășurat în perioada 18 martie – 1 mai 2026, este organizat de Asociația InoMusicArt, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), și marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși printr-un demers artistic care transpune în limbaj sonor ideile și formele sculpturale ale marelui artist. Proiectul propune o întâlnire între muzică, patrimoniu, istoria artei și creația contemporană, desfășurată în spații culturale din România, Europa și Statele Unite ale Americii.

Proiectul apare într-un context în care creația muzicală contemporană românească inspirată de patrimoniul cultural rămâne puțin prezentă în afara mediului de specialitate, iar BrancuSING își propune să aducă acest repertoriu către publicul larg, dar mai ales către tineri, construind o punte între moștenirea artistică brâncușiană și expresia muzicală actuală.

Inițiat de soprana Rodica Vică, turneul are la bază o cercetare interdisciplinară realizată împreună cu istoricul de artă Doïna Lemny și propune un format de concert în care muzica, dialogul cu publicul și proiecțiile video facilitează apropierea spectatorilor de universul artistic brâncușian, evidențiind dialogul dintre sculptură, sunet și spațiul vizual. Programul reunește lucrări semnate de Erik Satie, Anton Pann, George Gershwin și Agustín Lara, alături de două cicluri de lieduri pentru soprană și pian compuse de Sabina Ulubeanu și Radu Mihalache, lucrări comandate special pentru acest turneu și prezentate în primă audiție absolută, inspirate de opera și gândirea artistică a lui Constantin Brâncuși.

Turneul Internațional BrancuSING aduce în prezent spiritul vizionar al lui Constantin Brâncuși printr-un dialog între creația contemporană și patrimoniul artistic, oferind publicului internațional o experiență care unește muzica și istoria artei într-un parcurs cultural comun.

Concertele sunt susținute de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, iar proiectul include și o componentă educațională prin masterclass-uri de canto și pian dedicate tinerilor muzicieni. Aceste întâlniri oferă participanților ocazia de a lucra direct pe repertoriu contemporan și de a intra în dialog cu artiști activi pe scene internaționale, contribuind la dezvoltarea competențelor artistice și la conectarea noii generații de interpreți la circuitul cultural internațional.

În anumite etape ale turneului, la evenimentele din București, Viena, Roma, Madrid, Paris și New York, ne vom bucura și de participarea extraordinară a Doïnei Lemny, iar concertele de la București și Târgu Jiu vor fi prezentate de jurnalista Alice Năstase Buciuta, care va realiza și un jurnal interactiv dedicat parcursului artistic BrancuSING, documentând întâlnirile și dialogul dintre artiști, elevi și public, pe durata turneului.

O nouă expoziție tematică la MNIR – „Tronuri domnești și regale”

Printre bunurile culturale de mare importanță din patrimoniul MNIR se află și șase tronuri, obiecte cu o încărcătură istorică, simbolică și artistică deosebită, care ne amintesc de momente de referință și personalități de seamă ale trecutului nostru. În expoziție veți descoperi poveștile acestor tronuri, care încearcă să reconstituie „traseele” pe care acestea l-au urmat și „încercările” la care au fost supuse de-a lungul timpului.

Impunătorul tron folosit de Grigore Dimitrie Ghica, primul domnitor pământean al Țării Românești de după încheierea domniilor fanariote (1822-1828), se remarcă prin elementele decorative de sorginte diversă (neo-Renaștere italiană, neoclasicism etc.), specifice eclectismului european al primei jumătăți a secolului al XIX-lea.

Tronul lui Gheorghe Bibescu, al doilea domnitor regulamentar al Țării Românești (1842-1848), cel care a abdicat în urma izbucnirii Revoluției de la 1848, a fost realizat, cel mai probabil, într-un atelier austriac, prezentând caracteristici ale așa-numitului „stil Blondel”, în vogă la Viena, după 1840.

Tronurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al Doamnei Elena Cuza ce prezintă, din punct de vedere stilistic, caracteristicile stilului Napoleon III (Second Empire), au fost folosite, pentru o bună perioadă de timp, și de principele/regele Carol I și de principesa/regina Elisabeta. Astfel, aceste tronuri sunt legate de două momente de importanță majoră ale istoriei moderne: Unirea Principatelor române (1859) și proclamarea Regatului (fiind prezente la ceremoniile Încoronării, din 10 mai 1881).

Spectaculosul tron al reginei Elisabeta, realizat de Casa Krieger din Paris, în anul 1884, prezintă particularitățile stilistice ale stilului neo-bizantin, cu decor caracteristic unui „revival” al artei medievale românești.

În expoziție se mai află și impozantul tron din lemn masiv, cu spătar înalt de doi metri, al regilor României din Palatul Adunării Deputaților, realizat la începutul secolului XX, și care era considerat, în epocă, „o minune a artei decorative”.

Sunteţi invitaţi să vizitați această expoziție spectaculoasă, deschisă la MNIR până pe 15 aprilie 2026. Aceasta poate fi vizitată de miercuri până duminică (9:00 – 17:00, conform orarului de iarnă, respectiv 10:00-18:00, program de vară).