Vernisajul expoziției „Congruențe senzoriale”, la Galeria Artotecii BMB

Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, vă invită să vizitaţi expoziția de artă vizuală intitulatǎ „Congruențe senzoriale”, semnată de artistele Elena Nicoleta Albu și Cornelia Luminița Nicolau. Evenimentul este găzduit de Galeria Artotecii BMB, situată pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4.

Expoziția reunește pe simeze lucrări de artă abstractă și obiecte, explorând conexiunea subtilă dintre percepție și emoție, precum și modul în care formele și texturile pot stimula și provoca simțurile privitorului. Prin operele lor, Elena Nicoleta Albu și Cornelia Luminița Nicolau creează un dialog vizual și senzorial, invitând vizitatorii să pătrundă într-un univers al experienței estetice și al introspecției.

Curatorii expoziției, Gheorghe Dican și Liviu Nedelcu, au realizat această sinergie a lucrărilor celor două artiste pentru a evidenția tematica congruenței între elementele vizuale și resursele senzoriale, oferind astfel o perspectivă profundă asupra artei abstracte contemporane.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului „Simezele bibliotecii”, un demers cultural permanent al BMB, inițiat în 2018, cu misiunea de a susține arta vizuală contemporană și de a o aduce mai aproape de publicul larg, prin integrarea acesteia în viața culturală a comunității.

Lucrările pot fi admirate în perioada 23 februarie – 20 martie 2026, de luni până vineri, conform programului Artotecii BMB.

„Atlasul Universului”, primul film pentru copii regizat de Paul Negoescu, primit cu aplauze și cronici elogioase la Festivalul Internațional de Film de la Berlin

„Atlasul Universului”, primul și singurul film românesc pentru copii selectat în secțiunea Berlinale Generation a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, a fost ovaționat de publicul prezent la premiera mondială și primit cu căldură de spectatori și specialiști în domeniu. Copleșiți de aplauzele și reacțiile entuziaste ale celor prezenți în impresionanta sală Zoo Palast, plină de sute de copii și adulți de naționalități diferite, membrii echipei au dezvăluit mai multe detalii din culisele proiectului și au răspuns numeroaselor întrebări din partea publicului.

Poveștile din sală ale adulților care au mărturisit că și-au amintit de copilăria petrecută la țară, precum și ale copiilor impresionați de aventură și de mesajele de prietenie și bunătate ale filmului, au fost parte dintr-un emoționant și cald dialog purtat în cinci limbi diferite.

Filmul a fost reprezentat de o delegație numeroasă din care au făcut parte: regizorul Paul Negoescu, producătorii Radu Stancu și Ioana Lascăr, protagonistul Matei Donciu, alături de alți copii aflați la debut, Johanna Mild și Sofia Marinescu, actorul Ioachim Ciobanu, directoarea de imagine Ana Drăghici, scenografii Iulia Fulicea și Victor Fulicea, directoarea de casting Florentina Bratfanof, coproducatorii Poli Angelova și Niki Todorov, directorii de producție Traian German și Irina Enea, distribuitorul Cristian Anastasiu (T.R.I.B.E. Films), agentul de vânzări Daniela Colle (Pluto Films).

Scris de Paul Negoescu și Mihai Mincan, „Atlasul Universului” este un film despre copilărie „care redă fidel un sentiment dificil de recuperat la maturitate: când un lucru obișnuit devine o mare aventură”.

Filip, un copil de la sat, merge la oraș să-și cumpere niște pantofi sport, cu care să poată juca fotbal împreună cu fratele lui când acesta va reveni în țară. Primind accidental doi pantofi pentru același picior, decide să pornească singur în căutarea perechii potrivite. „Ce urmează este un road-movie populat cu străini generoși, locuri stranii, un câine pe care Filip îl botează Mbappé. Iar filmul devine o reflecție tandră asupra eforturilor pe care oamenii – sau, hai să fim sinceri, mai ales bărbații – sunt dispuși să le facă pentru fotbal”, notează Marta Balaga în articolul Cineuropa.

Pentru Matei Donciu, „Atlasul Universului” a fost  „o experiență incredibilă”. „M-am distrat mai mult decât oricând în viața mea și mă bucur că am făcut parte din acest proiect. Mă simt foarte fericit că sunt aici cu filmul acesta și cu echipa”,  a declarat tânărul actor la prima întâlnire cu publicul de la Berlin.

Talentul lui Matei și al colegilor săi au impresionat spectatorii și criticii de film.

„Curajul e un lucru pe care copiii îl învață pe măsură ce cresc. Dar cel mai important e să știe că și singurătatea pe care o simt e normală. Creația de succes a lui Paul Negoescu e făcută cu pasiune pentru noua generație. (…) Negoescu și echipa lui au găsit exact ce aveau nevoie la tânărul Matei Donciu. Spectatorii se pot conecta cu el iar pe parcursul filmului această relație nu doar că se dezvoltă, dar poartă un sentiment de empatie și apropiere. (…) E o conexiune magică, indiferent de vârstă”, scrie Hailey Passmore în Filmotomy.

Într-un interviu acordat publicației Dirty Movies, regizorul Paul Negoescu mărturisește: „Nu l-am întrebat niciodată pe Mihai Mincan de unde i-a venit ideea cu pantofii. Când am citit primul lui draft m-am conectat cu personajul. M-am simțit aproape de acest băiat și tot ce întâmplă a rezonat profund cu mine. M-a impresionat singurătatea lui și lipsa de curaj peste care încearcă să treacă”.

După vizionarea a sute de audiții, realizate cu sprijinul directoarei de casting Florentina Bratfanof, dintr-o listă finală de 10 copii, a fost ales Matei Donciu, pe care regizorul l-a considerat cel mai potrivit pentru rolul principal.

„Cred că el a înțeles cel mai bine povestea de la început, iar rolul i s-a potrivit în mod natural. I-am explicat de ce acest băiat face anumite lucruri și ce îl motivează în fiecare scenă. Dincolo de faptul că a înțeles repede totul, este foarte talentat.  Am lucrat foarte ușor împreună, iar majoritatea scenelor au fost realizate după una sau două duble.”, a declarat Paul Negoescu.

„Atlasul Universului”, o coproducție România-Bulgaria, face parte acum din portofoliul de vânzări internaționale al prestigioasei companii Pluto Film, prin intermediul căreia va ajunge în mai multe teritorii.

Rezonanța internațională a filmului „Atlasul Universului” constă în expunerea unui adevăr universal „fiecare copil trebuie să navigheze singur acel moment definitorii dintre rușine și curaj”, spune directoarea companiei, Daniela Cölle. „Se întâmplă rar să vedem un film care portretizează tranziția de la inocență la independență cu atâta onestitate. Aventura lui Filip este una personală și în același timp universal recognoscibilă, oferind o perspectivă proaspătă și contemporană asupra copilării și creșterii. Cu umor său tandru, emoția sinceră și prieteniile neașteptate care se leagă pe parcurs, acest film reiterează importanța și puterea poveștilor pentru copii”, menționează Colle.

Primele cronici românești ale filmului remarcă, de asemenea, emoția poveștii, talentul actoricesc, regia, imaginea și muzica.

Produs de Radu Stancu și Ioana Lascăr prin compania românească deFilm și coprodus de Poli Angelova, Nikolay Todorov (Screening Emotions, Bulgaria) și Carmen Rizac (Avanpost Media, România), filmul „Atlasul Universului” este primul lungmetraj pentru copii regizat de Paul Negoescu. Prezentat în premieră mondială la Berlin, „Atlasul Universului” este unul din cele opt titluri internaționale pentru copii selectate în competiția Berlinale Generation.

Imaginea filmului este semnată de Ana Drăghici, iar montajul a fost realizat de Mihai Codleanu. De scenografie s-au ocupat Iulia și Victor Fulicea. Premiatul compozitor Marius Leftărache semnează muzica și designul de sunet.

Din distribuție fac parte: Matei Donciu, Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu, Andrei Mateiu, alături de copiii Johanna Mild, Călin Petru, Sofia Marinescu și mulți alții.

Iubeşte! În oglinda-gigant „Poarta sărutului”, „Tu ești Brâncuși!”

În Anul Constantin Brâncuși (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!”: o intervenție artistică ce recreează celebra „Poartă a Sărutului” la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță.

În perioada 13 februarie – 9 martie, „Poarta sărutului” devine o oglindă-gigant, o oglindă monumentală, care nu este doar un obiect de privit, de oglindit, ci un spațiu de trăit — un prag urban în care trecătorii se văd în simbolul brâncușian al iubirii, unității și continuității. În lectura culturală românească, „poarta” propusă de Brâncuşi este un prag între etape ale vieții și „împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făptuiri magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa insului. (…) nașteri, nunți, morți” – observa Mircea Eliade în articolul „Teme folclorice şi creaţie artistică”.

Accesul publicului la poarta „Tu ești Brâncuși!” este, așa cum stă în obiceiul casei, liber, iar trecătorii sunt invitați să facă poze, să imortalizeze această trecere. O trecere care, în acest caz, deschide poarta spre universul fascinant al colecțiilor de artă, ce pot fi accesate mai ușor ca niciunde la Artmark… Zilnic, de luni până duminică, între 10.00 și 20.00.

Întâlnirea cu Brâncuși poate continua și pentru cei care vizitează expozițiile actuale de la Galeriile Artmark. La Palatul Cesianu-Racoviță se regăsește și o importantă schiță de atelier” de Brâncuși – care a intrat în Licitația de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, la Casa A10 by Artmark. Desenul are un preț de pornire de 8.000 de Euro și provine dintr-o colecție istoriă. Cea a lui Ion Alexandrescu, supranumit „cioplitorul lui Brâncuși”, pentru că a fost ucenicul care l-a ajutat artist să realizeze trilogia monumentală numită „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.

„Ne-am asumat și acest proiect pentru că Poarta Sărutului este unul dintre semnele esențiale ale universului brâncușian — iar simbolul ei se regăsește, de altfel, și în identitatea noastră vizuală. Și pentru că Brâncuși ne privește pe toți!”, spune Cornel Mihalache, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

Documentary Mondays revine la Centrul Ceh: patru documentare despre identitate, memorie și curaj, între 23 februarie – 16 martie

Centrul Ceh București deschide sezonul de primăvară cu o nouă ediție Documentary Mondays, programul de film care împlinește anul acesta 19 ani. Între 23 februarie și 16 martie, în fiecare luni, de la ora 19:30, publicul este invitat la patru proiecții de documentar contemporan, cu intrare liberă. Selecția aduce pe ecran povești despre identitate și memorie, despre maturizare și responsabilitate, dar și despre felul în care trecutul continuă să influențeze prezentul.

Seria debutează pe 23 februarie cu documentarul românesc Caliu: Nicidecum altceva, ce să fac altceva? (r. Simona Constantin, 2025), portretul legendarului lăutar Gheorghe „Caliu” Anghel, supranumit „Regele Viorii”. Filmul îl urmărește între amintirile unei glorii internaționale și prezentul unei lupte continue pentru recunoaștere. Dincolo de scenă, camera surprinde complexitatea identității sale artistice și etnice: în familie, în satul natal, în turnee și în confruntarea cu propriile regrete. Stilul observațional apropie spectatorul de un personaj care își asumă atât forța, cât și fragilitatea, iar povestea culminează cu apariția surprinzătoare a lui Johnny Depp. Proiecția va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu membri ai echipei filmului.

Pe 2 martie, împreună cu KineDok România, este prezentat documentarul ceh The Other One (r. Marie-Magdalena Kochová, 2024), un coming-of-age care urmărește maturizarea unei tinere puse în fața unei alegeri dificile. Johana are 18 ani și își dorește să plece la universitate, însă ultimul an de liceu este marcat de rolul pe care îl are în îngrijirea surorii sale mai mici, care are o dizabilitate. Considerată un „copil de sticlă”, adesea trecută cu vederea într-o familie copleșită de responsabilități, ea oscilează între loialitate și nevoia de a-și construi propriul drum. Filmul urmărește vinovăția și dorința de autonomie, construind un portret al trecerii spre maturitate.

Pe 9 martie, Documentary Mondays continuă cu Change My Mind (r. Robin Kvapil, 2025), un road movie despre confruntarea convingerilor personale cu realitatea războiului. La peste cincizeci de ani după invazia Cehoslovaciei din 1968, trei cehi pornesc spre Ucraina pentru a vedea cu propriii ochi agresiunea rusă, pe care o consideră „o absurditate”. Pe parcursul călătoriei, întâlnirea directă cu distrugerea și cu poveștile celor afectați îi obligă să-și pună sub semnul întrebării propriile certitudini. Filmul este o reflecție asupra dezinformării și asupra felului în care convingerile personale pot intra în conflict cu realitatea trăită de ceilalți.

Ediția se încheie pe 16 martie cu Tender Hrabal (r. Jakub Motejzík, 2024), construit în jurul unor înregistrări recent descoperite ale conferințelor lui Bohumil Hrabal. Filmul readuce în atenție vocea scriitorului, auzită din nou după aproape cincizeci de ani, și o pune în dialog cu interviuri, imagini de arhivă și intervenții artistice. Conferințele ținute la Kersko și la rectoratul din Libice deschid o perspectivă directă asupra modului în care Hrabal își înțelegea propria operă și lumea din jur. Documentarul recompune portretul autorului și readuce în prezent reflecțiile sale despre viața de zi cu zi, iubire și asumarea sfârșitului. Proiecția va fi urmată de o discuție cu regizorul Jakub Motejzík. Acest documentar nu este inclus în program în mod întâmplător – programul Fiction Tuesdays va reîncepe și el a doua zi, pe 17 martie, cu o serie de adaptări cinematografice ale lui Hrabal, în regia prietenului său, Jiří Menzel.

Proiecțiile au loc la Centrul Ceh (Strada Ion Ghica, nr. 11, sector 3, București) și încep la ora 19:30. Intrarea este liberă, iar accesul se face în ordinea sosirii, în limita locurilor disponibile. Filmele sunt subtitrate în limba engleză.

De capul nostru, noul lungmetraj semnat de Tudor Cristian Jurgiu, a avut premiera mondială în secțiunea Forum a Berlinalei

Cel mai recent lungmetraj de ficțiune semnat de regizorul Tudor Cristian Jurgiu, De capul nostru / On Our Own, a avut premiera mondială în cadrul secțiunii Forum a Festivalul Internațional de Film de la Berlin (12–22 februarie 2026), în prezența echipei filmului. Berlinala, unul dintre cele mai importante festivaluri cinematografice din lume, reunește anual cineaști, profesioniști ai industriei și spectatori din peste 100 de țări. Programul Forum aduce în prim-plan filme care depășesc convențiile cinematografice tradiționale și explorează teme sociale relevante pentru realitatea contemporană prin forme narative și estetice inovatoare.

De capul nostru spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații care își construiește propriile forme de solidaritate și apartenență, pe fondul absenței adulților și al instabilității emoționale care le marchează viața de zi cu zi.

Premiera mondială a filmului la Berlin a avut loc în prezența echipei, printre care s-au numărat Tudor Cristian Jurgiu (regizor), Tudor Giurgiu și Bogdan Crăciun (producători), Oana Bujgoi Giurgiu (producător asociat), Francesca Portalupi și Simone Catania (co-producători), Anca Buja (scenaristă), Alex Popescu (montaj), Alma Ungureanu (scenograf), Florentina Bratfanof (casting), Vlad Socea și Eliza Ceprazaru (asistenți de producție), precum și actorii Denisa Vraja, Vlad Furtună, Mara Diaconu Ducica, Sofia Vasiliu, Dominique Toma, Steliana Bălăcianu și Daniel Simion.

Scenariul este semnat de Tudor Cristian Jurgiu și Anca Buja, iar filmul este produs de Tudor Giurgiu și Bogdan Crăciun. Imaginea este realizată de Andrei Butică, sunetul de Riccardo Nanni, montajul de Alexandru Popescu și Roxana Szel, iar muzica este compusă de Marco Biscarini și Mihai Ghiță.

În România, filmul va fi distribuit de Transilvania Film și va intra în cinematografe în 2026.

Cei mai frumoși ani ai cinematografului: frumusețe și experiment 1899–1911

Anii dintre pionieratul Fraților Lumière și apariția primelor lungmetraje (1913) au fost incredibil de dinamici — și rămân unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale istoriei filmului. Inspirat de modul original de proiecție al vremii, programul aduce o selecție variată de scurtmetraje din genuri diferite, pline de surprize și mici plăceri vizuale, fiecare cu farmecul și frumusețea sa unică.

Printre descoperirile care așteaptă publicul se numără imagini din țări îndepărtate, inversări de roluri de gen și satire la adresa poliției, splendoarea colorării cu șabloane (stencil) franceze și — prin Lea Giunchi și Gigetta Morano — începuturile sistemului starurilor italiene.

Toate filmele sunt prezentate prin amabilitatea Fondazione Cineteca di Bologna. Program curatoriat de Mariann Lewinsky, co-directoare a Festivalului Il Cinema Ritrovato.

Organizat de UNATC „Ion Luca Caragiale” și de Institutul Italian de Cultură din București.

Proiecția va fi acompaniată live la pian de Andrei Petrache şi va avea loc marţi 24 februarie, orele 20:30, la Cinema Elvire Popesco din Bucureşti.

La mulţi ani, Virgil Ianţu!

Eleganţă, stil, carismă, rigoare profesională. Acestea sunt atributele principale ale uneia dintre cele mai consecvente personalităţi din lumea televiziunii. Virgil Ianţu e nu numai un solist talentat şi versatil, ci şi un reper în media românească. Îi dorim tot ce e mai bun, mai temeinic şi mai frumos pe lume!

La mulţi ani, Grigore Leşe!

A coborât tocmai din Ţara Lăpuşului pe drumuri – mai cu seamă – nebătătorite, până a ajuns în capitala României, dar mai ales în inimile noastre. Cântecul lui spune poveşti de viaţă şi de (ne)moarte, de lumină şi împăcare, de taină şi veselie, toate desprinse din marea poveste a unui neam hâtru, discret şi cumsecade. Grigore Leşe ţine la noima strămoşească, la autentic şi la rânduieli. Şi, pentru că aşa e bine şi frumos, ne învrednicim a-i spune: La mulţi ani faini, sănătoşi şi veseloşi!

Un nou premiu la TIFF în memoria lui Janovics Jenő

Începând cu ediția aniversară TIFF.25, programată între 12 și 21 iunie 2026 la Cluj-Napoca, Festivalul Internațional de Film Transilvania introduce Premiul Janovics Jenő. Dedicată memoriei unui pionier al cinematografiei clujene și europene, distincția va fi acordată anual unei personalități mondiale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune și capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie.

Numele lui Janovics Jenő (1872 – 1945) este strâns legat de începuturile cinematografiei din Cluj — și din această parte a Europei. Om de teatru, director al Teatrului Maghiar din oraș, Janovics a înțeles extrem de devreme că filmul nu este o curiozitate tehnică, ci noua artă populară a secolului XX. La începutul anilor 1910, când cinemaul era încă un experiment ambulant, el a transformat Clujul într-un centru de producție. În 1913, Janovics inițiază primele filmări de ficțiune realizate aici, în colaborare cu compania franceză Pathé, la Sárga csikó (Mânzul șarg), producție care ajunge să circule internațional și demonstrează că filmele se pot produce și exporta din Transilvania, nu doar din marile capitale europene.

În anii următori creează sau sprijină mai multe companii locale de producție – în 1914 înființează Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producție Transsylvania. A dezvoltat infrastructura (a transformat teatrul de vară, Teatrul Maghiar de astăzi, în cinema) și a format echipe tehnice și actori de film. Sub patronajul său au lucrat regizori care vor ulterior au devenit figuri majore ale cinemaului mondial, printre care Mihály Kertész, devenit la Hollywood Michael Curtiz, autorul celebrului Casablanca, și Alexander Korda, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film.

Între 1913 și începutul anilor ’20, la Cluj se realizează peste 60 de filme mute — melodrame, adaptări literare, filme istorice — iar orașul devine unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Centrală. Moștenirea lui Janovics rămâne decisivă: el a creat primul ecosistem cinematografic din regiune, a format profesioniști, a conectat producția locală la rețele internaționale și a demonstrat că filmul poate deveni industrie culturală în regiune. A pus Clujul pe harta cinemaului european înainte ca ideea unei industrii românești de film să fie stabilă.

De-a lungul anilor, figura lui Janovics Jenő a fost frecvent evocată în cadrul TIFF: de la proiecții speciale cu operele sale, prezentate sub formă de cine-concerte – Világrém (Din grozăviile lumii) sau A tolonc (Escortata, r. Michael Curtiz) pe care l-a produs – la lansări de carte, expoziții sau proiecția documentarului Janovics Jenő, un Pathé maghiar (r. Balint Zagoni). Din 2026, numele lui va fi legat mereu de festival, prin acest trofeu omonim.

Mai multe detalii despre programul TIFF.25 vor fi comunicate în curând.

Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – Concert The Power of Four

Proiectul Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – „The Power of Four” aduce împreună într-un dialog muzical de înalt nivel artistic una dintre cele mai respectate voci ale saxofonului european de jazz, maghiarul Tony Lakatos, și unul dintre cele mai active și apreciate trio-uri de jazz contemporan din România, avându-i în componență pe Sorin Zlat la pian, Adrian Flautistu la contrabas și Iulian Nicolau la baterie.

Programat sâmbătă 21 februarie, orele 19:==, la Centrul Cultural Maghiar din Bucureşti, concertul Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – „The Power of Four” propune un repertoriu variat și dinamic, alcătuit din compoziții originale semnate de Tony Lakatos, compoziții originale ale lui Sorin Zlat, precum și standarde jazz rearanjate într-o manieră proprie, adaptată acestei formule camerale. Întâlnirea dintre discursul melodic matur și profund al saxofonului lui Tony Lakatos și limbajul contemporan, cinematic și ritmic al Sorin Zlat Trio generează un spațiu sonor viu, în care tradiția jazzului se împletește natural cu explorarea modernă. Rezultatul este un concert construit pe dialog, spontaneitate și expresivitate, în care fiecare muzician își păstrează identitatea artistică, contribuind totodată la un demers comun coerent și intens comunicativ — o experiență jazz autentică, actuală și deschisă către public.

Tony Lakatos este un saxofonist de renume internațional, cu o carieră impresionantă ce se întinde pe mai bine de patru decenii. Născut la Budapesta într-o familie de muzicieni, s-a afirmat rapid pe scena jazzului european, devenind unul dintre cei mai respectați saxofoniști ai generației sale. Tony Lakatos a colaborat de-a lungul timpului cu artiști legendari ai jazzului mondial precum Al Foster, Randy Brecker, Joanne Brackeen, Kenny Wheeler, George Mraz, Billy Hart, Terri Lyne Carrington, Adam Nussbaum, Bob Mintzer sau Mike Stern. A fost membru al formației Pili Pili și este, de mulți ani, solist al HR Big Band (Frankfurt), una dintre cele mai importante orchestre de jazz din Europa. Activitatea sa discografică este extrem de vastă, participând la peste 280 de albume ca lider sau sideman.

Printre cele mai apreciate albume semnate ca lider se numără Gipsy Colours, The News, Presenting Tony Lakatos, I Can See Clearly Now, Pearl, The Lakatos Project, precum și albumul recent Blue Chili, un material reprezentativ pentru etapa sa artistică actuală. Compozițiile de pe Blue Chili reflectă un limbaj jazz modern, energic și rafinat, în care groove-ul, expresivitatea melodică și libertatea improvizatorică se află într-un echilibru matur, o parte dintre acestea regăsindu-se și în repertoriul concertelor Tony Lakatos feat. Sorin Zlat Trio – „The Power of Four”. Această colaborare nu este una întâmplătoare, ci se bazează pe o relație artistică deja consolidată între Tony Lakatos și pianistul Sorin Zlat. Cei doi au mai concertat împreună în cadrul Jaffa Jazz Festival, precum și în cadrul stagiunii de jazz a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești , experiențe care au contribuit la dezvoltarea unui limbaj comun și a unei chimii muzicale autentice. Noul featuring reprezintă o continuare firească și aprofundată a acestui dialog artistic, extins acum în formula de trio.

Sorin Zlat este unul dintre cei mai apreciați pianiști și compozitori de jazz ai generației sale, cu o carieră internațională solidă și numeroase distincții importante. Este câștigător al unor premii de prestigiu precum Jacksonville Jazz Piano Competition (SUA), Monaco Jazz Piano Competition și Montreux Jazz Solo Piano Competition, fiind recunoscut pentru stilul său personal, expresiv și modern. De asemenea, Sorin Zlat deține titlul de Yamaha Artist, o distincție acordată artiștilor cu impact și relevanță internațională.

Sorin Zlat Trio este unul dintre cele mai reprezentative proiecte de jazz contemporan din România, cu o activitate intensă pe scene internaționale de prestigiu. Fondat în 2008 de pianistul și compozitorul Sorin Zlat, trio-ul este cunoscut pentru identitatea sa sonoră modernă, pentru echilibrul dintre lirism, energie și improvizație, precum și pentru modul personal de a reinterpreta tradiția jazzului. De-a lungul timpului, Sorin Zlat Trio a concertat în festivaluri și cluburi emblematice precum Montreux Jazz Festival, London Jazz Festival, Jacksonville Jazz Festival, Ronnie Scott’s Jazz Club, Blue Note Jazz Club sau Birdland, bucurându-se de o apreciere constantă din partea publicului și a criticii.

Formula trio-ului este completată de Adrian Flautistu la contrabas și Iulian Nicolau la tobe. Adrian Flautistu este apreciat pentru soliditatea sa ritmică, profunzimea discursului armonic și capacitatea de a susține dialogul muzical cu sensibilitate și autoritate. Iulian Nicolau se remarcă printr-un limbaj ritmic modern, energie controlată și o excelentă capacitate de interacțiune în contexte improvizatorice variate.

Două familii, două moduri diferite de comunicare cu adolescenții, reprezentate în filmul Kîzîm de Meryem Yeliz Mustafa, Elias Ferchin Musuret, Turchian Güzin Nasurla, Matei Saizescu, Tudor Chirilă și Judith State

Kîzîm, noul film regizat de Radu Potcoavă, unește două familii în grija pentru copiii lor adolescenți, în ciuda diferențelor culturale. Distribuit de Forum Film, Kîzîm intră în cinematografele din toată țara din 24 februarie.

Selda (Meryem Yeliz Mustafa) e mereu certată de părinții ei, Aynur (Elias Ferchin Musuret) și Ghiulfer (Turchian Güzin Nasurla) pentru faptul că își petrece prea mult timp cu prietenii ei români și ignoră tradițiile comunității tătare. Ba chiar îi interzic orice relație cu un român.

Doar că Selda este îndrăgostită de Tudor (Matei Saizescu) și pleacă împreună cu el și prietenii lor (Tudor Milan Palade, Anastasia Udrea și Luca Adrian Fieraru) într-o noapte spre Vama veche, fără știrea părinților. O întâmplare nefericită și o ceartă cu părinții umplu paharul și Selda decide să plece de acasă și să caute sprijinul iubitului. În timp ce părinții Seldei par să arate că țin mai mult la obiceiuri și tradiții, ignorând dorințele și sentimentele ei, părinții lui Tudor privesc cu relaxare și încredere către fiul lui. Până într-un moment, când lumile lor se intersectează și sunt nevoiți să se confrunte cu o situație neprevăzută, și ajung să vadă că au un obiectiv comun: protejarea propriilor lor copii.

Kîzîm este, în limba tătară, un termen de alint folosit de părinți pentru fiicele lor („draga mea”/ „fetița mea”).

Filmările pentru Kîzîm au avut loc în Vama Veche, Constanța și București (în 2024 și 2025), iar regizorul Radu Potcoavă, scenaristul Elias Ferchin și producătorii Ruxandra Flonta și Liviu Mărghidan au lucrat intens cu actorii adolescenți și o echipă tânără. Alături de profesioniștii în domeniu au fost sprijiniți de asistenți adolescenți, la departamentele de scenografie, sunet, costume, cameră, machiaj.

„Ne-am dori să facem un film bun, care prezintă într-un mod autentic și interesant lumi, povești și generații diferite. Și sperăm ca publicul să rezoneze cu multe din temele, întâmplările și întrebările lui, să-l vadă în cinematografe și să-l recomande mai departe”, spune producătoarea Ruxandra Flonta.

Aflată la primul rol într-un lungmetraj, Meryem Yeliz Mustafa, elevă în clasa a XII-a, în Tulcea, și-a impresionat colegii experimentați din distribuție cu forța și expresivitatea sa.

Cu personajul Seldei are în comun originea și dorința de libertate. Visează să studieze actoria și să joace în multe alte filme de acum încolo.

Actori tătari cunoscuți, atât în teatru, cât și în film, Elias Ferchin Musuret și Turchian Güzin Nasurla, originari din Constanța, reprezintă, pentru prima oară, în cinematografia română, un cuplu din comunitatea tătară și au alături alți actori tătari din generații diferite.

Matei Saizescu a crescut pe platourile de filmare, alături de părinții săi, a jucat în spectacole, filme, și își dorește o carieră în actorie. În Kîzîm are primul său rol important, cel al unui adolescent cuminte și timid, ajuns într-o situație periculoasă.

Tudor Chirilă joacă în acest film, rolul lui Adi, unui un tată modern, relaxat, pasionat de jocuri video, care are încredere în băieții săi și în comunicarea deschisă cu aceștia. Majoritatea responsabilităților cad însă în sarcina soției sale, Cristina (Judith State), o femeie energică, și glumeață care își iubește enorm copilul. Celebrul trapper Amuly este Mihai, fiul cel mare al lui Adi, prieten de încredere pentru fratele său mai mic Tudor, căruia îi oferă sfaturi și protecție.

Din distribuție mai fac parte Bogdan Farcaș, Marian Capotă, Gabriela Valentir și mulți alții. Imaginea filmului este semnată de Liviu Mărghidan, iar montajul a fost realizat de Tudor Chivulescu. De sunet s-au ocupat Alexandru Dumitru și Mihai Bogos, de scenografie Bogdan Ionescu, iar de costume Francisca Vass. Muzica filmului este semnată de Alin Zăbrăuțeanu. Kîzîm a fost produs de Ruxandra Flonta și Liviu Mărghidan (SCHARF FILM PRODUCTION) și realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

Idilă românească – Concert Corul de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu

Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește marți, 24 februarie 2026, de la ora 19.00, în Sala Tancred Bănățeanu, concertul Idilă românească, susținut de Corul de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu.

Programat de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români, concertul propune o incursiune în universul afectiv al muzicii corale românești, unde tandrețea, ironia fină și nostalgia se întâlnesc firesc. Spațiul muzeului devine astfel loc de dialog între muzică, poezie și memorie culturală.

Programul reunește lucrări corale semnate de compozitori emblematici ai creației românești – Paul Constantinescu, Gheorghe Cucu, Ion Vasilescu, Martian Negrea, Sabin Drăgoi, Ionel Fernic – într-o selecție ce explorează multiplele fețe ale iubirii: idila rurală, tandrețea ingenuă, ironia urbană, nostalgia și umorul fin. O parte importantă a repertoriului este prezentată în aranjamente corale realizate de Ioan Dobrinescu, care conferă acestor miniaturi muzicale o prospețime și o expresivitate aparte.

Concertul este construit ca un adevărat tablou sentimental, în care poezia – de la lirica eminesciană până la textul de inspirație folclorică sau urbană – se împletește cu rafinamentul scriiturii corale românești. Titluri precum Patru madrigale, Frumosul vine pe apă, Păstorița, Trandafir de pe Răzoare sau Vrei să ne întâlnim sâmbătă seara? dau contur unui parcurs sonor accesibil, cald și plin de savoare.

La pupitrul dirijoral se află Andrei Stănculescu, iar interpretarea este asigurată de Corul de cameră Preludiu-Voicu Enăchescu, ansamblu cu o tradiție remarcabilă în promovarea muzicii corale românești.

Accesul la concert se realizează pe baza biletului de intrare la expozițiile Muzeului Național al Țăranului Român.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”.