The Institute lansează Bucharest Design Festival: cel mai mare festival creativ din și pentru București

Cu o experiență de peste 25 de ani în dezvoltarea Mișcării Industriilor Creative din România, Fundația The Institute lansează Bucharest Design Festival (BDF), o celebrare a designului și a rolului acestuia în conectarea orașului cu oamenii.

Evenimentul explorează și promovează intersecțiile dintre design, oraș și oameni, reunind, timp de o lună, profesioniști, creatori emergenți, organizații, comunități și publicul larg într-un program complex de expoziții și evenimente desfășurate în peste 100 de locații din București.

Între 20 mai și 21 iunie 2026, festivalul reunește, într-un cadru unitar, proiectele iconice The Institute: Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ, alături de formate și inițiative noi.

Bucureștiul este un oraș definit de paradoxuri, contraste și intersecții, cu un potențial urban încă în curs de valorificare. Deși scena locală este dinamică și relevantă, energiile creative rămân adesea dispersate, iar orașului îi lipsește un moment unificator, recognoscibil la nivel național, care să conecteze aceste inițiative într-o platformă coerentă.

Bucharest Design Festival apare ca răspuns la această realitate. Un festival creat din energia orașului, construit pe o fundație de peste 25 de ani de experiență, care transformă designul într-un instrument strategic de conectare între locuitori, comunități și spațiul urban.

În acest context, The Institute își asumă un parcurs firesc: de la expertiza în design de proiect – unde fiecare intervenție modelează spații, procese și experiențe – la inițierea Bucharest Design Festival ca platformă de convergență și dialog, pentru a ajunge la un nivel mai profund: designul relației dintre București și bucureșteni.

Hotarul – o comedie vecină cu dezastrul – vine în cinematografe din 13 martie

Spectatorii din România pot vedea pe marile ecrane, începând cu 13 martie, Hotarul – o nouă comedie savuroasă în stil moldovenesc, creată de aceeași echipă care a semnat și filmul Carbon.

De data aceasta poposim într-un sat unde totul se află și nimic nu se iartă, unde două familii cu o istorie de-a dreptul hazlie ajung la cuțite din cauza unei bucăți de pământ. Ambele sunt convinse că adevărul e de partea lor, iar lucrurile scapă complet de sub control exact atunci când ar trebui să bată clopotele de nuntă. Între hotare greu de mutat, orgolii inflamate și rude imposibil de trăsnite, căsătoria pare să nu mai fie un final fericit.

Filmat timp de 28 de zile în mai multe locații din Republica Moldova și regizat de Ion Borș și Ruslan Moroșan după un scenariu de Mariana Starciuc și Artur Erhan, filmul Hotarul este o comedie despre dragoste, mândrie și metri pătrați luați foarte personal, un manual perfect de ceartă între vecini.

Ion Borș spune că filmul este „despre noi, despre oamenii și comunitățile noastre, despre micile conflicte care ascund adevăruri pe care le recunoaștem cu toții”, iar miza este ca publicul să râdă, să se emoționeze și să se regăsească în fiecare secvență. La rândul său, Sergiu Cumatrenco Jr. – unul dintre producătorii filmului – afirmă că Hotarul continuă direcția începută cu Carbon, aducând pe ecrane o comedie autentică, inspirată din viața de zi cu zi.

Situațiile care merg până aproape de absurd, replicile savuroase și reacțiile exagerate ale personajelor transformă viața aparent liniștită a unei mici comunități într-un carusel de întâmplări pline de umor. În același timp, filmul păstrează o doză de sensibilitate, arătând că dincolo de conflicte și certuri există întotdeauna loc pentru reconciliere și înțelegere.

Din distribuție fac parte actorii: Ion Grosu, Andrei Locoman, Igor Caras, Cătălin Lungu, Maria Onica, Pavel Sîrbu, Sergiu Voloc, Anatol Melnic, Lilia Cazacu, Natalia Bernaz și Tudor Țurcan, care dau viață unor personaje colorate și autentice, construind împreună o comedie spumoasă, potrivită pentru a fi urmărită de întreaga familie.

Din 13 martie, Hotarul promite să aducă în cinematografe nu doar hohote de râs, ci și o poveste în care fiecare dintre noi poate recunoaște un colț de adevăr.

De Ziua Femeii, „Gaviota / Pescărușul”, cu distribuție exclusiv feminină, deschide Stagiunea Internațională de Teatru ARCUB 2026

Programul Artist to Artist debutează în această ediție și deschide seria dialogurilor între artiști români și internaționali.

Spectacolul „Gaviota”, în regia apreciatului creator argentinian Guillermo Cacace, prezent pe scenele unor festivaluri majore precum Wiener Festwochen, ajunge pentru prima dată în România și deschide Stagiunea Internațională de Teatru ARCUB 2026.

Cele două reprezentații vor avea loc pe 7 și 8 martie, ora 19:00, la Sala Mare  –  ARCUB, iar spectacolul din 8 martie va marca, în mod simbolic Ziua Internațională a Femeii, într-o montare în care pe scenă urcă exclusiv actrițe.

Inspirat din universul lui Anton Pavlovici Cehov, „Gaviota” este o reinterpretare contemporană a „Pescărușului”, construită ca o experiență de proximitate, intensă și confesivă. În această versiune, cinci actrițe – Paula Fernandez MBarak, Pilar Boyle, Muriel Sago, Marcela Guerty și Romina Padoan – interpretează toate personajele, feminine și masculine, propunând o rescriere scenică radicală a convenției teatrale.

Pe 7 martie, după reprezentația spectacolului „Gaviota”, ARCUB inaugurează seria de întâlniri Artist to Artist, un format dedicat dialogului dintre creatori și public. Invitatul primei ediții este regizorul Eugen Jebeleanu, a cărui montare a piesei „Pescărușul” se află în repertoriul Teatrului Național din București (premieră 2022).

Competiția SMART7 la TIFF.25: debuturi inovatoare ale noului cinema european

Competiția SMART7, program dedicat vocilor emergente din cinematografia europeană, revine la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (12-21 iunie  2026, Cluj-Napoca) cu o nouă selecție de filme. Conceput ca o platformă de descoperire și susținere a autorilor aflați la început de drum, programul aduce anual în prim-plan filme care experimentează la nivel tematic și formal, conectând publicul la cele mai fresh direcții ale cinemaului european. Și anul acesta, competiția reunește șapte lungmetraje de debut sau semnate de cineaști emergenți, construind un traseu care traversează relații de familie, crize personale și presiunea realităților contemporane.

Toate filmele vor fi prezentate în cadrul celor șapte festivaluri ale rețelei: Vilnius IFF Kino Pavasaris (Lituania), IndieLisboa (Portugalia), FILMADRID (Spania), Transilvania IFF (România), New Horizons IFF (Polonia), Reykjavik IFF (Islanda) și Thessaloniki IFF (Grecia).

Propunerea României este Malul vânăt (A River’s Gaze) regizat de Andreea Borțun. Debutul cineastei selecționate la Cannes în 2021 cu scurtmetrajul When Night Meets Dawn compune relația dintre Lavinia, o mamă singură, și fiul ei de 13 ani, Dani, pe parcursul a patru anotimpuri petrecute într-un sat românesc. Pe măsură ce băiatul se apropie de adolescență, echilibrul fragil dintre dependență și autonomie începe să se schimbe, iar relația lor este pusă la încercare de contextul social-economic și transformările inevitabile ale vârstei.

„Sunt opt ani de când primele gânduri legate de Malul Vânăt au început să prindă o oarecare formă. În procesul de dezvoltare al narativului am urmat un drum mai degrabă alternativ, care a presupus o documentare imersivă în comunitățile rurale din sud. Un proces lent și necesar, însă urmat de așteptarea finanțărilor și a publicului internațional potrivit. Abia aici lucrurile devin inconfortabile. Și uneori nenecesare. Cred că e important să ne gândim inclusiv la trasee alternative de finanțare și distribuție care pot scurta acești timpi. Așa că, pentru noi, a avea șansa de a începe din start circuitul festivalier prin prezența în alte șase țări decât România e ceva foarte valoros. Mai ales într-un context în care alianța acestor festivaluri crede și investește în publicul său tânăr. Într-o eră cu multe filme, dar puține ecrane fizice, cred că această inițiativă ocolește porțile tradiționale. Și mi se pare încurajator”, a declarat regizoarea Andreea Borțun.

Din Polonia vine No Ghosts on Good Street, lungmetrajul de debut al regizoarei Emi Buchwald, centrat pe viața a patru frați care cresc în absența părinților. Filmul observă cu atenție relațiile de intimitate, tensiunile și formele de dependență care se creează între ei, propunând o structură narativă neconvențională și un portret al tinerei generații. Proiectul a fost remarcat la festivalul național de la Gdynia, unde a fost multipremiat, inclusiv pentru regie.

Grecia este reprezentată de Patty is Such a Girly Name, regizat de Giorgos Georgopoulos, o dramă coming-of-age despre Daphne, o adolescentă judoka de pe o insulă izolată. Mutarea într-un oraș mai mare pentru a-și continua antrenamentele sub îndrumarea mentorului ei marchează începutul unui parcurs al maturizării, definit de disciplină, competiție și dorința de afirmare. Filmul a avut premiera mondială la festivalul Black Nights de la Tallinn și a fost premiat la festivalul de la Salonic.

În The Visitor, regizorul lituanian Vytautas Katkus urmărește revenirea lui Danielius, proaspăt devenit tată, în orașul natal, unde trebuie să vândă apartamentul părinților. Reîntâlnirea cu spații și oameni din trecut deschide un proces de rememorare și repoziționare personală. Filmul a câștigat premiul pentru regie la festivalul de la Karlovy Vary.

Selecția mai include: The Fires, debutul în lungmetraj al regizoarei islandeze Ugla Hauksdóttir – o mostră veritabilă de film-catastrofă, în care o expertă în vulcanologie încearcă să avertizeze comunitatea științifică asupra unei erupții iminente ce ar putea amenința Reykjavik, în timp ce viața personală îi este complicată de o relație amoroasă; Eternal Flame, primul lungmetraj semnat de cineastul portughez Pedro Ramalhete – o comedie melancolică despre dinamicile unei echipe de filmare și, totodată, un omagiu adus cinematografiei portugheze, dar și filmului în general; și nu în ultimul rând, The Dashed Lines, al regizorului spaniol Anxos Fazáns, despre întâlnirea neașteptată dintre Bea, o femeie de 50 de ani aflată în plin divorț, și Denís, un bărbat trans de 28 de ani care traversează o perioadă instabilă. Apropierea lor, născută dintr-un incident imprevizibil, se transformă într-o relație de sprijin reciproc și redescoperire personală. Filmul e un portret sensibil al singurătății, identității și al șanselor unui nou început.

Selecția SMART7 în 2026: Malul vânăt (A River’s Gaze, r. Andreea Borțun, România, 2025), Nie ma duchów w mieszkaniu na Dobrej (No Ghosts on Good Street, r. Emi Buchwald, Polonia, 2025), Poly koritsistiko onoma to Patty (Patty is Such a Girly Name, r. Giorgos Georgopoulos, Grecia, 2025), Svečias (The Visitor, r. Vytautas Katkus, Lituania, 2025), Eldarnir (The Fires, r. Ugla Hauksdóttir, Islanda, 2025), Óculos de Sol Pretos (Eternal Flame, r. Pedro Ramalhete, Portugalia, 2025), As Liñas Descontinuas (The Dashed Lines, r. Anxos Fazáns, Spania, 2025).

La finalul sezonului de festivaluri, un juriu internațional format din tineri profesioniști din industria filmului va desemna câștigătorul competiției, care va primi un premiu de 5.000 €. În 2025, trofeul SMART7 a fost acordat regizoarei portugheze de origine capverdiană Denise Fernandes pentru debutul său în lungmetraj, Hanami. Premiul a fost anunțat în cadrul galei de închidere a celei de-a 65-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Salonic.

SMART7 este susținut de programul Creative Europe MEDIA și își propune să devină o platformă de promovare a filmului european, creând un spațiu de întâlnire între tinerii autori și public. Pe lângă crearea unui program comun de filme, proiectul include și o serie de activități menite să faciliteze schimbul internațional de experiențe și cunoștințe în domeniul festivalier.

Literatura lui Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din 2022, în centrul unui eveniment la București

Joi, 5 martie, începând cu ora 18.00, la Institutul Francez din România la București va avea loc un eveniment amplu dedicat scriitoarei Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru literatură din 2022.

Organizată de Editura Trei, prin imprintul Anansi. World Fiction, și plasată sub motto-ul „Istorie trăită, viață scrisă”, dezbaterea din Sala Atrium a cunoscutului institut cultural francez din capitală este primul eveniment dintr-o serie specială de patru, reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi”.

La eveniment vor lua parte: Mélanie Martini – atașată culturală la Institutul Francez din România, criticul literar și traducătoarea Adina Dinițoiu, alături de scriitoarea și traducătoarea Deniz Otay. Moderator: scriitorul, traducătorul și criticul Bogdan Ghiu.

Prima scriitoare franceză laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (2022), Annie Ernaux este una dintre acele rare voci care au schimbat nu doar felul în care se scrie, ci și felul în care ne privim propria viață. Forța operei sale nu stă în premii, ci în curajul de a spune adevărul fără ornamente, fără iluzii.

Născută într-o familie modestă din Normandia, fiică de mici comercianți, Ernaux a trăit profund ruptura dintre lumea din care provenea și mediul intelectual în care a ajuns prin educație. Această fractură socială a devenit miezul scrisului ei, care nu transformă trecutul în nostalgie, ci în investigație: ea scrie despre rușinea socială, trădarea de clasă, dorință, boala și moartea mamei, avortul clandestin dintr-o Franță care condamna femeile la tăcere. Experiența personală devine instrument de analiză a puterii, a diferențelor sociale și a condiției feminine.

Stilul său, „écriture plate”, este deliberat sobru, aproape impersonal. Refuză metafora strălucitoare și dramatismul excesiv, alegând precizia aproape documentară. Tocmai această austeritate creează emoție: cititorul nu este manipulat, ci confruntat cu un adevăr limpede. Literatura ei are rigoarea unui jurnal sociologic și vulnerabilitatea unei confesiuni radicale.

În Anii, carte care ilustrează, poate, cel mai limpede demersul său literar, autobiografia devine memorie colectivă: „eu” se transformă în „noi”, iar viața unei femei devine istoria unei generații. Amintirile intime se împletesc cu transformările politice și culturale ale Franței postbelice, iar cititorul își regăsește propriul trecut. Scriitura ei nu e specială doar prin temele abordate, ci și prin onestitatea aproape nemiloasă cu care le tratează. Pentru Ernaux, literatura nu este evadare, ci responsabilitate. În paginile sale, memoria individuală devine memorie colectivă, iar experiențele considerate rușinoase capătă demnitate publică, transformând viața obișnuită în document istoric și moral.

Din opera lui Annie Ernaux, în cadrul Anansi. World Fiction au fost traduse cinci cărți: Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, Locul. Evenimentul, Tânărul. Fotojurnal, Cealaltă fiică, Anii; cele mai multe dintre acestea poartă semnătura traducătoarei Mădălina Ghiu.

Cea mai recentă traducere este Cealaltă fiică, o bijuterie miniaturală, dar de o intensitate tulburătoare, în care Annie Ernaux rememorează un episod fundamental din propria biografie: descoperirea, la zece ani, a existenței unei surori mai mari, decedate înainte de nașterea ei. Din acel moment, tăcerea părinților devine o prezență constantă, o rană invizibilă care va modela întreaga operă a scriitoarei. Cealaltă fiică este o lungă scrisoare către acea soră pierdută, o încercare de a umple absența cu puterea cuvintelor.

Serie de evenimente reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi” este inspirată de câte un roman scris de o mare scritoare internațională și oferă o incursiune în universuri literare diferite, punând în lumină felul în care experiența individuală se intersectează cu marile momente istorice, oferind perspective noi asupra trecutului și prezentului.

Următoarele evenimente:

Viață și Istorie – eveniment inspirat de romanul Istoria de Elsa Morante → 11 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Italian de Cultură din București

Istoria mare văzută din interior – eveniment inspirat de romanul Pacienții doctorului García de Almudena Grandes → 19 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Cervantes din București

Vieți prinse între ideal și realitate – eveniment inspirat de romanul Lacul creației de Rachel Kushner → 26 martie 2026 | ora 18.00 | Librăria MODUL Cărturești

În martie, patru întâlniri despre memorie, istorie și ficțiune: Anansi lansează seria de evenimente „Istorie trăită, viață scrisă”

În luna martie a acestui an, imprintul Anansi. World Fiction din cadrul Editurii Trei le propune iubitorilor de lectură din București o serie specială de patru evenimente reunite sub tema „Istorie trăită, viață scrisă – Martie cu 4 autoare Anansi”. Fiecare întâlnire este inspirată de câte un roman scris de o mare autoare internațională și oferă o incursiune în universuri literare diferite, punând în lumină felul în care experiența individuală se intersectează cu marile momente istorice și oferind perspective noi asupra trecutului și prezentului.

Seria aduce în atenția publicului opere fundamentale ale literaturii internaționale, reinterpretate și comentate de scriitoare, critici literari și traducători români și străini, într-un dialog viu despre istorie, identitate, memorie și ficțiune.

Cititorii sunt invitați să descopere modul în care literatura poate transforma biografia individuală într-o reflecție asupra lumii, iar experiențele trăite pot deveni o formă de arhivă a realității, dezvăluind legăturile dintre viața intimă și istoria colectivă.

Evenimentele au loc în parteneriat cu prestigioase instituții culturale din București, precum Institututul Francez din România la Bucucurești, Institutul Italian de Cultură București, Institutul Cervantes din București și Librăria MODUL Cărturești.

Calendar evenimente:

Istorie trăită, viață scrisă → eveniment inspirat de literatura lui Annie Ernaux

5 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Francez din România la București – Atrium

Participă: Mélanie Martini, Adina Dinițoiu, Deniz Otay

Moderator: Bogdan Ghiu

Pornind de la opera lui Annie Ernaux, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, discuția va aborda scriitura autobiografică drept formă de investigație socială și politică, precum și felul în care memoria individuală poate deveni instrument de radiografiere a unei epoci.

Viață și Istorie → eveniment inspirat de romanul Istoria de Elsa Morante

11 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Italian de Cultură din București

Participă: Laura Napolitano, Carmen Mușat, Andreea Răsuceanu, Cristina Gogianu

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Un dialog despre unul dintre marile romane ale secolului XX, Istoria, o frescă tulburătoare a celui de-Al Doilea Război Mondial văzut prin destine individuale. Dezbaterea va pune în lumină forța literaturii de a umaniza marile traume istorice.

Istoria mare văzută din interior → eveniment inspirat de romanul Pacienții doctorului García de Almudena Grandes

19 martie 2026 | ora 18.00 | Institutul Cervantes din București

Participă: Abel Murcia Soriano, Laura Câlțea, Dana Pîrvan

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Acest eveniment va explora literatura ca formă de recuperare a memoriei istorice și de confruntare cu trecutul recent. Discuțiile se vor concentra asurpa felului în care scriitorii conturează identități complexe și înfruntă dilemele morale în contexte istorice tensionate, oferind o viziune intimă asupra istoriei „mari”.

Vieți prinse între ideal și realitate → eveniment inspirat de romanul Lacul creației de Rachel Kushner

26 martie 2026 | ora 18.00, Librăria MODUL Cărturești

Participă: Alexandra Coliban, Luana Stroe, Alina Purcaru

Moderatoare: Oana Boca Stănescu

Inspirat de universul literar al lui Rachel Kushner, evenimentul va explora tensiunile dintre ideal și realitate, între angajamentele sociale, politice sau artistice și constrângerile lumii în care trăim. Discuția va evidenția modul în care ficțiunea devine un instrument de reflecție critică asupra societății și a propriului loc în lume.

Prin această serie de evenimente, Anansi. World Fiction invită publicul la un dialog viu despre literatură ca spațiu al memoriei, al rezistenței și al înțelegerii profunde a istoriei prin intermediul vieților individuale.

Accesul la evenimente este liber, în limita locurilor disponibile.

Goethe meets Mozart – concert-lectură

Cei doi celebri Wolfgang, în dialog. Romanul „Suferințele tânărului Werther” al lui Goethe și concertele pentru flaut în Re major și Sol major ale lui Wolfgang Amadeus Mozart se întâlnesc într-un concert-lectură surprinzător, „Goethe meets Mozart”, care pune într-o perspectivă cu totul nouă bine-cunoscutele creații ale celor două genii din Austria și Germania. Transpunerea lor scenică este oferită de trei artiste austriece – Hemma Clementi (concept, regie, lectură), Heide Zitter (clavecin) și Monika Swoboda (flaut). Evenimentul va avea loc pe data de 6 martie, ora 19.00, la Pavilion Goethe (Calea Dorobanților 32), este cu intrare liberă și se va desfășura în limba germană, cu subtitrare în limba română. Forumul Cultural Austriac și Goethe-Institut București sunt organizatorii micro-turneului în România al acestui concert-lectură, care va fi prezentat și la Brașov, pe data de 7 martie, ora 20.00, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania, cu sprijinul acestei instituții și al Centrului Cultural German din Brașov.

Romanul epistolar „Suferințele tânărului Werther” a fost scris de Goethe, în 1774. Autorul, pe atunci în vârstă de 25 de ani, a devenit celebru peste noapte în Europa, grație acestei lucrări așternută pe hârtie în doar patru săptămâni. Cartea a devenit rapid un succes mondial si este primul bestseller din istoria literaturii. Mozart a compus concertele aproape simultan în 1777, la vârsta de 21 de ani. În acest concert-lectură, ele completează textul în mod natural, ca și cum ar fi fost create pentru/după acest text. Flautul și clavecinul sunt protagoniștii acestei povești plină de viață despre un „ménage à trois” plin de pasiune și de sentimente intense, care nu și-a pierdut deloc actualitatea. Hemma Clementi, născută în Carintia și actriță foarte solicitată în întreaga zonă germanofonă, aduce textul lui Goethe în contemporaneitate, alături de două instrumentiste experimentate – Monika Swoboda (flaut) și Heide Zitter (clavecin).

„Nu este vorba aici o lectură „obișnuită”, ci de o adevărată împletire între muzică și cuvânt, o suprapunere, o comunicare reciprocă, o discuție cu argumente, o împletire, un comentariu și o evidențiere a personajelor… Numai sunetul clavecinului permite spectatorilor să experimenteze o călătorie acustică în timp”, spune Hemma Clementi, autoarea conceptului acestui performance.

Hemma Clementi (actriță și regizoare) este născută în Carintia, și a făcut studii de artă dramatică la MUK – Universitatea privată de muzică și arte scenice din Viena. A făcut parte din companiile a numeroase teatre din spațiul germanofon: Theater in der Josefstadt, Komödie am Ku’damm Berlin, Teatrul Regional din Linz, Teatrul Municipal din Klagenfurt, Teatrul Municipal din Innsbruck, Schauspielhaus Wien, Winterhuder Fährhaus Hamburg, și a fost timp de patru ani membră al ansamblului Globe Wien / Michael Niavarani (cea mai recentă producție – „Venus und Jupiter” de Michael Niavarani la Theater im Park). Film și televiziune: printre altele, Pulled Pork, Walking on Sunshine, Die Toten vom Bodensee, Love Machine, Kommissar Rex și multe altele.

Heide Zitter (clavecin) este născută la Graz, și este profesoară de clavecin la Universitatea de Muzică și Arte Interpretative din Graz. A studiat pian cu prof. Rudolf Schwenzer si clavecin cu prof. Gordon Murray. Concertează în diferite ansambluri baroce: „Stile Nuovo”, „Flautarchi”, „Circolo Musicale”, „Live-your-charity Orchestra”. De 30 de ani este profesoară de pian la Școala de Muzică din Austria Inferioară. Din 2015 practică terapia prin sunet.

Monika Swoboda (flaut) este născută în Viena, a studiat flautul cu Gottfried Hechtl la Universitatea de Muzică din Graz. Până în 2021 a fost profesoară de flaut la școala de muzică din Hartberg. Pasionată de muzica de cameră, a cântat cu harpista americană Cynthia Oppermann în duo-ul „Rilke d’Amore” și cu sora sa geamănă Christine Swoboda în duo-ul „VOYAGEflöte&orgel”. Face parte, de asemenea, din „Trio Machado”, alături de contrabasistul Christian Berg și de chitaristul Martin Mauschitz. Are o formare de terapeut prin artă, specializată în artele multimedia pe care le îmbină cu dansul liber și improvizația muzicală. Lucrează cu persoane cu boli mintale folosind medii creative.

Premiera spectacolului Bolnavii de Antonio Álamo, în prezența autorului

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – Bolnavii. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa Bolnavii face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, Bolnavii reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026.

Galeria Madrigal vernisează expoziția artistului Ștefan Orth

Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Centrul de Cultură Arcuș invită publicul la vernisajul expoziției „Dintre toate formele din lume”, ce prezintă lucrări semnate de artistul Ștefan Orth. Evenimentul se desfășoară la Casa Madrigal din Aleea Dealul Mitropoliei nr. 11, București.

Expoziția este deschisă vizitatorilor în cadrul vernisajului și la final de săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică, în perioada 25 februarie – 22 martie 2026. Program de vizitare: Sâmbătă 11:00 – 15:00 | Duminică 10:00 – 16:00. Accesul publicului este gratuit.

Ștefan Orth expune în cadrul Galeriei Madrigal lucrări recente, dedicate Corului Madrigal, alături de o selecție de lucrări emblematice din creația sa. Format la Liceul de Artă din Oradea și la Academia de Arte Frumoase din București, artistul transilvănean a susținut peste 60 de expoziții personale, în România și în întreaga lume, expunând desene, gravuri, picturi și lucrări în tehnica acvaforte. Distins cu Premiul de Excelență al Ministerului Culturii și titlul de Cetățean de Onoare al Sibiului, Ștefan Orth este o prezență marcantă a artei contemporane românești.

„Deschiderea expoziției din luna februarie marchează aniversarea a 63 de ani de la înființarea Corului Național de Cameră «Madrigal – Marin Constantin», printr-o prezență artistică de excepție: Ștefan Orth și universul său pictural, în ale cărui lucrări se deslușesc teme arhicunoscute, recognoscibile publicului. Expoziția «Dintre toate formele din lume» explorează felul în care culoarea capătă formă, consistență și sens”, a declarat Silvana Dulamă-Popa, curatoare a Galeriei Madrigal.

Găzduită în Casa Madrigal, vila de patrimoniu de pe Dealul Mitropoliei din București, Galeria Madrigal este un spațiu sincretic, dedicat deopotrivă muzicii și artelor vizuale, și un program de rezidențe de creație. În perioada ianuarie – decembrie 2026, 10 artiști contemporani sunt invitați să creeze în sala de repetiții a Corului Madrigal și apoi să expună în cadrul galeriei timp de o lună.

Expoziția „Infinitatea cuvintelor. Ileana și Romulus Vulpescu”, la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București vă invită vineri, 6 martie 2026, ora 16:00 la Palatul Suțu, să pășiți într-un univers marcat de erudiție, pasiune pentru cuvânt și o eleganță intelectuală rar întâlnită: lumea soților Ileana și Romulus Vulpescu. Această expoziție, născută dintr-o generoasă donație primită de muzeu, propune publicului o întâlnire dincolo de paginile cărților, în chiar inima spațiului lor creativ.

Expoziția recreează atmosfera intimă a căminului soților Vulpescu, un loc unde viața cotidiană și actul cultural s-au contopit timp de decenii. Vizitatorii vor putea descoperi obiecte personale care le-au aparținut, fotografii care surprind fragmente de viață și manuscrise care dezvăluie laboratorul lor de creație.

Figura lui Romulus Vulpescu (1933-2012) este omagiată prin prisma complexității sale debordante: poet, prozator, traducător de excepție, editor și om al cetății. De la volumele de poezii precum „Arte & meserie” (1979) și volumul de proze scurte „Exerciții de stil”, până la remarcabilele sale traduceri din François Villon, Rabelais sau Dante Alighieri, activitatea sa reflectă o viață dedicată limbii și valorilor românești dar și celor universale. Expoziția pune accent și pe activitatea sa polivalentă în radio, televiziune, film și teatru, unde a activat ca regizor și scenarist pentru spectacole memorabile.

Alături de el, personalitatea Ilenei Vulpescu (1932-2021) întregește acest tablou cultural. Cunoscută și iubită de publicul larg pentru profunzimea și sensibilitatea prozei sale, Ileana Vulpescu a reușit să surprindă în lucrările sale nuanțele subtile ale sufletului uman, fiind în același timp o traducătoare de finețe.

Prin expunerea cărților publicate și a documentelor de lucru, expoziția nu este doar o prezentare de obiecte, ci o poveste despre devotament față de cultură și despre o relație care a transformat „armura noastră — cartea” într-un mod de existență. Vă invităm să descoperiți acest patrimoniu afectiv și cultural într-o expoziție care celebrează memoria a doi dintre cei mai respectați intelectuali ai Bucureștiului, găzduită la Palatul Șuțu, foarte aproape de apartamentul soților Vulpescu de pe strada Radu Cristian, locul în care au trăit în ultimele decenii și unde se afla una dintre cele mai impresionante biblioteci particulare din România.

Celelalte Cuvinte aniversează 45 de ani la Quantic: istoria muzicală construită în timp și relansarea albumului Stem

La 45 de ani de existență, Celelalte Cuvinte demonstrează că o trupă poate rămâne relevantă în timp fără a-și compromite identitatea artistică. Acest parcurs este marcat simbolic pe 18 martie, la Quantic, prin concertul aniversar și relansarea albumului STEM, un material-manifest despre identitate, regenerare și continuitate.

În centrul acestui parcurs stă o idee simplă, repetată constant de Călin Pop: plăcerea de a cânta. Nu succesul, nu validarea, nu câștigul material, ci bucuria primară a actului artistic.

Povestea începe devreme, într-o copilărie marcată de joacă și curiozitate. Nu există un moment solemn al „chemării”, ci o acumulare de gesturi mici: instrumente apărute în viața artistului la o vârstă timpurie, cântat după ureche, o bunică atentă care observă înclinația nepotului către arta sunetelor. Astfel, muzica devine serioasă în jurul vârstei de 12 ani, iar punctul de cotitură vine odată cu întâlnirea directă cu scena rock, mai exact concertul Phoenix din 1972. Acolo, Călin Pop nu este cucerit de virtuozitate, ci de energie, de pauze, de liniștea dintre sunete. De sentimentul că muzica poate spune mai mult decât cuvintele.

Din acest moment se conturează o direcție clară: dorința de a cânta, de a crea și de a construi ceva propriu. Primele repetiții sunt haotice, imperfecte, marcate de entuziasmul adolescentin și lipsa de disciplină, dar tocmai în această dezordine apare nucleul trupei. Foarte devreme, membrii trupei Celelalte Cuvinte aleg compoziția proprie în detrimentul cover-urilor. Decizia nu este una de orgoliu, ci de identitate: refuzul comparației și nevoia de a transmite propriul mesaj.

În anii comunismului, rockul devine un spațiu de libertate simbolică, o formă de respirație într-o societate controlată. Concertele adună nu doar fani ai genului, ci oameni care caută sentimentul de apartenență și evadare. Textele nu sunt manifeste directe, dar poartă sensuri, stări, neliniști, suficiente cât să fie recunoscute de public, dar nu întotdeauna de cenzură.

Schimbarea de regim din 1989 aduce o libertate ambiguă. Entuziasmul inițial este rapid urmat de confuzie, deziluzii și o reașezare dureroasă într-o lume în care regulile industriei se schimbă radical. Muzica trupei continuă însă să se hrănească din realitate: violența socială, tensiunile politice, războaiele din proximitate, frica și nesiguranța unei lumi aflate în tranziție. Albumele devin reflecții ale epocii, nu exerciții de adaptare la piață.

În prezent, discuția despre inteligența artificială aduce o nouă linie de demarcație. Călin Pop nu respinge tehnologia, dar refuză ideea că aceasta ar putea substitui esența muzicii. Pentru el, diferența fundamentală rămâne umanitatea, imperfecțiunea, emoția reală și prezența live. Un cântec poate fi „perfect” tehnic, dar gol dacă nu este susținut de un om care îl trăiește pe scenă.

După patru decenii de activitate, ceea ce rămâne constant în nucleul trupei este aceeași stare care a declanșat totul: vraja muzicii. O stare greu de explicat, care transformă artistul în spectator al propriei trăiri și care face ca timpul să se comprime.

Primăvara începe cu o nouă ediție „Luna lui Ion Creangă – Povești și Amintiri din copilărie”

Sezonul veseliei bate la ușă: în prag de primăvară, Teatrul Ion Creangă anunță ediția a treia a „Lunii lui Ion Creangă – Povești și Amintiri din copilărie”. Organizat pentru a celebra atât numele, cât și moștenirea literară pe care ne-a lăsat-o popularul povestitor născut în Humulești, pe 1 martie 1837, evenimentul are loc între 1 și 22 martie, la Sala Mare din str. Piața Amzei nr. 13. Programul include reprezentații teatrale care au la bază texte iconice din opera sa, dar și o serie de ateliere creative, cu un conținut variat.

„Punguța cu doi bani” (r. Gabriela Dumitru) și „Amintiri din copilărie” (r. Dan Tudor), două titluri de referință din repertoriul TIC, se joacă în ziua deschiderii evenimentului. Dramatizările propun abordări jucăușe ale scrierilor omonime și mizează pe interpretarea în cheie contemporană a întâmplărilor, fără a se îndepărta de miezul lor original. Comicul adus în prezent, interacțiunea cu publicul și, mai ales, jocul actoricesc fac din reprezentații o oportunitate de a-l „citi” pe Ion Creangă și cu alți ochi, ai spectatorului.

„Fata babei și fata moșului” (r. Vera Linguraru) și „Ursul păcălit de vulpe” (r. Andrei Răduț), parte, și ele, din program, aduc pe scenă cunoscutele istorisiri într-o viziune racordată, de asemenea, la vârsta micilor spectatori. Cum latura educativă, în sensul de formare a simțului estetic și conturare a unor valori morale, este una esențială în teatrul pentru copii, ambele producții pun în valoare această dimensiune integrând-o armonios în elementele ludice. Dacă în „Fata babei și fata moșului”, sunt explorate atribute ca bunătatea, blândețea, modestia, răutatea, egoismul și lipsa de empatie, în „Ursul păcălit de vulpe”, sunt aduse în prim-plan naivitatea, lăcomia, șiretenia, excesul de încredere în sine.

Un alt capitol care în mod sigur va fi pe placul copiilor, în „Luna lui Ion Creangă”, este cel rezervat atelierelor creative. Timp de patru weekend-uri consecutive, foaierele Sălii Mari vor fi ocupate cu activități care ajută, pe de o parte, la aprofundarea textelor dezvoltate în spectacole (cum sunt „Punguța cu doi bani”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Amintiri din copilărie”) sau la descoperirea altora noi (cum este „Capra cu trei iezi”), prin mijloace artistice specifice teatrului ori derivate din el. Atelierele de teatru de umbre, de exemplu, recreează o istorisire construind personajele prin siluete proiectate pe ecrane luminoase, iar cele de muzică, dans sau pictură oferă alternative de a explora lumea basmelor.

De-a lungul întâlnirilor, ghidate de profesioniști în domeniul actoriei, educației, picturii, muzicii sau art-terapiei, se vor folosi, în funcție de specificul fiecărei activități, materiale neconvenționale (de tipul celor reciclabile), culori acrilice fluorescente, pensule, se vor experimenta texturi noi și, în special, tehnici de expresie originale prin care poate fi redată o poveste. De 1 martie, cu prilejul Mărțișorului, cei mici vor putea chiar confecționa ghiocei pe care să îi dăruiască apoi sau să îi poarte la gât. Accesul adulților însoțitori la activitățile complementare din „Luna lui Ion Creangă” este gratuit.

Într-un context al zilelor semnificative cultural – pe 20 martie, sărbătorim Ziua Teatrului pentru copii și tineret, iar pe 21, Ziua mondială a poeziei (21 martie) – „Luna lui Ion Creangă” este cel mai frumos dar pe care îl putem aduce memoriei marelui prozator. Un eveniment luminos, vesel și colorat ca un mărțișor, creat din dragostea pentru teatru și din dorința de a le pune la dispoziție copiilor variante inspirate de petrecere a timpului liber.