Premierele lunii martie pe Scena Digitală: producții din China, Germania și România

Scena Digitală, platforma online de teatru, film, muzică, circ și dans a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS) și a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), prezintă în luna martie trei noi premiere care aduc în prim-plan creații artistice din China, Germania și România

Premierele lunii martie pe Scena Digitală sunt:

• Frumusețe pură

„Frumusețe pură” reunește o selecție de momente coregrafice din repertoriul Academiei de Dans din Beijing, celebrând expresivitatea mișcării și bogăția patrimoniului cultural chinez. Spectacolul propune un veritabil caleidoscop coregrafic, cuprinzând dansuri de grup, solo-uri și pas de deux-uri inspirate din istoria, mitologia și tradițiile Chinei, între care „Imagini ale Dinastiei Tang”, „Amanții fluturi”, „Nimfa zburătoare” sau „A patra mișcare a Râului Galben”.

Un spectacol care reflectă forța tradiției și rafinamentul unei culturi impresionante, aduse în prezent prin limbajul universal al dansului.

• Viitor pentru?!

Teatrul documentar science-fiction semnat de Rimini-Protokoll are în centru povestea unei saxone transilvănene „cumpărate” din România de Germania de Vest în anii ’70. La 50 de ani distanță, protagonista intră într-un dialog scenic cu multiple versiuni ale propriei persoane, generate de o inteligență artificială pe baza datelor sale personale și istorice.

• Aici nu se simte

„Aici nu se simte” propune o poveste de iubire aparent mică, dar profundă, despre alegeri, regrete și posibilități neîmplinite. Spectacolul explorează fragilitatea momentelor care pot schimba un destin și invită publicul să reflecteze asupra propriilor răscruci de drum.

Lansare de carte la Librăria Humanitas Cișmigiu: „Înțelepciunea japoneză a celor patru anotimpuri”, de Natalie Leon

Volumul „Înțelepciunea japoneză a celor patru anotimpuri”, semnat de Natalie Leon, va fi lansat luni, 9 martie, de la ora 18:30, la Librăria Humanitas Cișmigiu din București.

Evenimentul va fi moderat de Ana-Maria Datcu, director editorial, iar printre invitați se numără Florentina Vinica Barbu, fondatoarea Ikebana International Bucharest Chapter #26, și Șerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”. Discuția va aborda teme legate de filosofia tradițională japoneză și de modul în care aceasta poate inspira un stil de viață mai echilibrat și mai atent la ritmurile naturii.

Cartea explorează conceptul japonez kisetsukan, care exprimă sensibilitatea profundă față de succesiunea anotimpurilor. În cultura japoneză tradițională, activități precum alimentația, îmbrăcămintea sau sărbătorile sunt strâns legate de schimbările naturii, iar această armonie este reflectată în ritualuri, festivaluri și practici cotidiene.

Volumul prezintă concepte precum shun, ideea consumului de produse de sezon, mottainai, principiul evitării risipei, sau kadō, „Calea florilor”, arta ikebanei. Cartea este construită ca o colecție de parabole, rețete și ritualuri inspirate din tradițiile japoneze, care invită cititorii să descopere o perspectivă mai atentă și mai armonioasă asupra vieții de zi cu zi.

„Cărțile prind viață” – A patra ediție a Festivalului Cărților Deschise, între 6 și 22 martie 2026, la Opera Comică pentru Copii

Opera Comică pentru Copii (OCC) anunță cea de-a patra ediție a Festivalului Cărților Deschise, cel mai colorat eveniment dedicat lecturii și creativității din calendarul cultural al primăverii bucureștene.

Timp de trei weekenduri consecutive, între 6 și 22 martie 2026, sediul OCC se transformă într-o imensă bibliotecă vie, unde cartea nu rămâne între coperți, ci cântă, dansează și prinde viață pe scenă.

Ediția din acest an face parte din campania națională „Fitness pentru mintea copiilor”, care reunește organizații neguvernamentale, edituri, librării și parteneri educaționali cu scopul de a promova lectura și gândirea critică în rândul copiilor.

Mesajul campaniei: La fel cum sportul întărește corpul, cititul este cel mai bun antrenament pentru imaginație, empatie și curaj.

Cifrele ediției 2026: 90 de evenimente | 57 de autori | 8 edituri | 10 parteneri editoriali | 3 lansări de carte | 8 prezentări de carte | 39 de ateliere de creație | 70 de spectacole

Accesul în Grădina OCC este liber pe toată durata festivalului. Lansările de carte, spectacolele-lectură, întâlnirile cu autorii și majoritatea atelierelor interactive sunt gratuite. Atracțiile din zona de joacă (Trenulețul, Caruselul, Roata Magică, Muzeul Unicornilor, Aventura Parc ș.a.) pot fi accesate pe baza Cardului OCC (3 lei cardul fizic, care se încarcă cu tichete, 1 tichet = 3 lei). Unele evenimente necesită înscriere prealabilă, indicată în program.

OCC organizează și o campanie de donație de cărți împreună cu Asociația „Dăruiește o lume de basm!”, prin care vizitatorii pot aduce cărți pentru copii din medii vulnerabile.

La mulţi ani, Dan Teodorescu!

Până la el, poate nu ne-am fi gândit că rock-ul şi umorul se pot împăca atât de bine. Fiecare cântec al formaţiei Taxi are potenţial de hit şi asta i se datorează şi solistului pe care îl sărbătorim azi. Să fie sănătos, inspirat şi norocos! Mulţi ani trăiască!

La mulţi ani, Gheorghe Turda!

Azi tropotim veseloşi nevoie mare căci e zi de sărbătoare. Gheorghe Turda îşi aniversează ziua de naştere şi ne face o mare plăcere şi onoare să îi dorim tot ce-i mai bun şi mai de folos omului, adică sănătate, oameni dragi în jur, belşug, noroc şi pace sufletească!

Un loc sigur, în regia Ceciliei Ștefănescu, pornește în caravană națională alături de echipa filmului

Un loc sigur, debutul regizoral al scriitoarei și scenaristei Cecilia Ștefănescu, va intra în cinematografele din toată țara începând cu 13 martie. Înainte de premiera națională, filmul va putea fi văzut în cadrul unor proiecții speciale în prezența echipei, la Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, București, Constanța și Iași. Un loc sigur a fost selectat toamna trecută în secțiunea First Feature a celei de-a 29-a ediții a Tallinn Black Nights Film Festival (PÖFF).

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere. Sub forma unui drama-mystery de atmosferă, filmul explorează astfel identitatea feminină contemporană, presiunile sociale și fragilitatea ideii de „siguranță”.

Elise Jagomägi, selecționera Festivalului Black Nights, a declarat despre film că „explorează cu intensitate dramatică adâncurile feminității. Marina Palii interpretează rolul Luciei, un personaj memorabil prin forța și vulnerabilitatea sa. Ea dă glas unei lupte interioare pe care mulți o trăiesc, dar puțini îndrăznesc să o recunoască. Camera poartă spectatorul într-o călătorie în care lumina verii și umbrele dorului se întrepătrund, dezvăluind natura fragilă a aparentei permanențe a iubirii”.

Succesul de la Tallinn confirmă forța unei viziuni regizorale asumate, ce îmbină o privire personală, din intimitatea vieții de cuplu, cu observațiile sociale cu bătaie mai lungă. Pentru Cecilia Ștefănescu, filmul nu este doar o poveste despre o criză personală, ci și o meditație despre condiția femeii contemporane, „despre negocierea continuă a limitelor personale și sociale și despre dificultatea de a împăca roluri care se contrazic sau se remodelează constant”.

Înstrăinarea, spune regizoarea, este o stare subtilă care traversează întreaga poveste: „am ales aceste locuri pentru că, în ciuda atmosferei pașnice, ele poartă în sine ideea de străin și de înstrăinare. Exact asta trăiește și Lucia”.

În rolurile principale, îi regăsim pe Marina Palii, Virgil Aioanei, Bianca Cuculici, Rolando Matsangos și Emil Măndănac. Din echipa filmului mai fac parte Luchian Ciobanu (imagine), Roxana Szel (montaj), Alexandra Alma Ungureanu (scenografie și costume), Sebastian Zsemlye (sunet), Tudor Giurgiu și Oana Bujgoi-Giurgiu (producători) și Vlad Rădulescu (co-producător).

Soprana Irina Baianț revine la Sala Palatului cu „Letters to Juliet”, un concert–spectacol de 8 martie

Soprana Irina Baianț revine pe scena Sălii Palatului cu „Letters to Juliet”, un concert–spectacol creat special pentru Ziua Internațională a Femeii.

Evenimentul va avea loc duminică, 8 martie 2026, de la ora 19:00, cu accesul publicului începând cu ora 18:00.

Conceput ca o experiență, nu doar ca un recital, spectacolul propune o călătorie emoțională prin trei capitole, care sunt, în același timp, etape ale vieții și arhetipuri feminine: Femeia început, ingenuă și visătoare; Femeia mamă, creatoare și hrănitoare, care uneori își stinge propria voce pentru liniștea altora; și Femeia de după furtună, cea care ajunge la esență, pace și claritate. Fiecare piesă este o scrisoare, adresată fie cuiva drag, fie propriei inimi, despre dor, pierdere, alegere și liniștea care vine după recunoaștere.

„Letters to Juliet este concertul meu de 8 martie, primul concert din 2026, gândit special pentru femei. Este o invitație sinceră de a veni exact așa cum ești și de a pleca mai aproape de tine. Pe 8 martie, la Sala Palatului, creez o seară în care femeile nu trebuie să demonstreze nimic, ci doar să fie”, promite Irina Baianţ.

În Anul Constantin Brâncuși, Art Safari New Museum deschide expoziția „Brâncuși și muzele sale”, curatoare: Doina Lemny

Art Safari New Museum anunță o expoziție de excepție dedicată lui Constantin Brâncuși. Aceasta va fi prezentată în cadrul celui de-al doilea sezon, care va avea loc perioada 18 septembrie – 20 decembrie 2026, în noul spațiu din Piața Amzei 13, București.

Având la bază o cercetare amplă realizată de Doina Lemny, expoziția „Brâncuși și muzele sale” își propune să depășească frumusețea fascinantă a suprafeței sculpturilor brâncușiene, și să exploreze relația artistului cu femeile din viața sa – prietene, iubite, admiratoare, confidente și surse de inspirație. Expoziția va merge însă dincolo de ideea de muză și va explora puterea creativă a femeilor care l-au inspirat pe Brâncuși, putere pe care sculptorul, prin maniera sa novatoare, a încapsulat-o în obiecte de artă moderne, dar de o valoare artistică atemporală.

Printre acestea se numără Margit Pogany, baroneasa Renée Irana Frachon, dar și cunoscute artiste ale Avangardei, precum Lizica Codreanu, Nancy Cunard și Florence Meyer, cu care Brâncuși a întreținut o relație de prietenie și corespondențe pe tot parcursul vieții. Ele au inspirat opere faimoase, precum Mlle Pogany, Prințesa X și Muza adormită.

Expoziția este curatoriată de Doina Lemny, istoric de artă și curator, comisar Art Safari al Anului Constantin Brâncuși în România, și coordonată de Maria Munteanu. Scenografia este semnată de Cosmin Florea.

„Originea românească a artistului înscris în universalitate ne inspiră să-l sărbătorim în ţară în modul cel mai demn şi respectuos faţă de opera pe care a lăsat-o lumii. Împreună cu Art Safari, vom propune publicului un aspect inedit, şi anume acela al vieţii intime a artistului care s-a reflectat în operele sale, unele devenite emblematice, precum Muza adormită, Dra Pogany, Danaida, Prinţesa X. Vor fi expuse, pe lângă sculpturi, fotografii originale, documente şi filme care vor recrea ambianţa atelierului parizian unde invitaţii artistului se antrenau în conversaţii, aduceau veselie şi voie bună, însufleţind sculpturile martore ale acestui schimb de idei novatoare”, a declarat Doina Lemny, istoric de artă si curator, comisar Art Safari al Anului Constantin Brâncuși în România.

Expoziția are loc într-un context cultural special: 2026 este declarat Anul Constantin Brâncuși, iar astăzi, pe 19 februarie se împlinesc 150 de ani de la nașterea artistului. În acest cadru, expoziția „Brâncuși și muzele sale” propune o perspectivă diferită asupra creației brâncușiene: una care pornește din viața reală și din energia începutului de secol XX, când Parisul devine un centru al Avangardei, al întâlnirilor culturale și al emancipării feminine.

În martie 2022, Doina Lemny, expert internațional în Brâncuși, autoare a mai multor volume despre acesta și curatoare a unor expoziții de artă modernă, a publicat un volum ilustrat despre relația artistului cu femeile din viața sa: prietene, iubite, admiratoare, muze inspiraționale. Brâncuși este evocat de prieteni drept un mare seducător – o prezență caldă, discretă, care inspira încredere și atrăgea suflete sensibile.

Pornind de la această cercetare, expoziția de la Art Safari New Museum aduce în prim-plan portrete, documente de arhivă (prezentate rar), fotografii, lucrări și alte materiale menite să ofere context, pentru a pune în lumină relația artistului cu femeile, la începutul secolului XX. Este o perioadă de mare efervescență culturală, în care artiști și scriitori din întreaga lume se întâlnesc și creează la Paris.

Publicul îl va descoperi pe Brâncuși prin cele care i-au traversat viața și atelierul: Marthe Lebherz, Vera Moore, Margit Pogany, Léonie Ricou, Eileen Lane, Renée-Irana Frachon, Agnes E. Meyer și cele patru fiice ale sale, Nancy Cunard, precum și Marina Chaliapine, Beatrice Wood, Mina Loy, alături de Dudley, Lizica și Irène Codréano. Împreună, aceste figuri conturează o poveste coerentă despre inspirație, libertate și modernitate.

„Femeile din viața lui Brâncuși au fost adesea mai mult decât prezențe discrete: interlocutoare, confidente, spirite libere ale Parisului începutului de secol XX. În expoziția de la Art Safari, vrem să urmărim firul acestor relații și să arătăm cum o biografie intensă, trăită printre artiști, scriitori și muze, a alimentat o operă care rămâne de o actualitate incredibilă”, declară Maria Munteanu, coordonatoarea expoziției.

Fotografia, artă pe care Brâncuși a practicat-o cu pasiune, are un rol esențial în această expoziție, oferind o imagine vie a relațiilor care au însoțit opera lui Brâncuși și au contribuit la atmosfera culturală din care s-a născut arta modernă.

Art Safari are o nouă adresă: Piața Amzei 13

În primul sezon din acest an, care va avea loc în perioada 26 martie – 19 iulie, Art Safari New Museum prezintă expozițiile „Vermont și farmecul Belle Époque” (Pavilionul Muzeal), „R: Eminescu. Poetul rațional” (Pavilionul Istoric), „Felix Aftene. Jurnal” (Pavilionul Contemporan) și o serie de alte expoziții temporare.

În cel de-al doilea sezon al anului, desfășurat în perioada 18 septembrie – 20 decembrie, Art Safari New Museum deschide expoziții dedicate lui Constantin Brâncuși, Sergiu Celibidache, Război și pace, dar și Pop Culture, care prezintă mișcarea Pop Art internațională, cu nume emblematice (Andy Warhol, Keith Haring și alții).

Din 2026, Art Safari este prezent în cea mai efervescentă zonă a Bucureștiului, Piața Amzei, într-un nou spațiu expozițional de cca. 4500 mp, printr-un parteneriat cu Primăria Sectorului 1 (str. Piața Amzei, nr. 13).

Cubanezul Alfredo Rodríguez, nominalizat la premiile Grammy, vine la Brașov Jazz & Blues Festival 2026

Brașov Jazz & Blues Festival anunță un nou headliner al ediției din acest an: pianistul cubanez Alfredo Rodríguez, nominalizat la premiile Grammy. El va urca pe scena festivalului din Piața Sf. Ioan duminică, 16 august, și va încheia ediția 2026 a festivalului în care publicul prezent îi va asculta în premieră în România pe Janiva Magness și pe legendarul bluesman american Walter Trout.

Alfredo Rodríguez, unul dintre cei mai spectaculoși pianiști de jazz ai generației sale – un artist care îmbină virtuozitatea clasică, improvizația fără limite și rădăcinile cubaneze într-un sunet profund personal -, transformă fiecare concert într-o experiență intensă, plină de emoție, ritm și libertate muzicală.

Născut la Havana, în 1985, Alfredo Rodríguez este recunoscut pentru stilul său virtuos, care îmbină jazz-ul contemporan, ritmurile afro-cubaneze și influențele muzicii clasice. A studiat la Conservatorul Manuel Saumell, la Conservatorul Amadeo Roldán și la Instituto Superior de Arte din Havana, formare care i-a consolidat tehnica și deschiderea stilistică.

Momentul decisiv al carierei sale a venit în 2006, când a reprezentat Cuba la Festivalul de Jazz de la Montreux. Acolo l-a impresionat pe Quincy Jones, care i-a devenit mentor și producător. Ulterior, Rodríguez s-a stabilit în Statele Unite, unde și-a construit o carieră internațională solidă.

Artistul a fost nominalizat la premiile Grammy în 2015 pentru aranjamentul instrumental al piesei „Guantanamera”, inclus pe albumul The Invasion Parade. De-a lungul anilor a lansat mai multe albume apreciate de critică, între care Tocororo, Duologue (realizat alături de Pedrito Martinez), Sounds of Space și Coral Way, materiale care reflectă rădăcinile sale cubaneze.

Muzica lui Alfredo Rodríguez spune povești despre identitate, libertate și dialog cultural, iar energia ritmică specifică stilului afro-cubanez se îmbină cu improvizația sofisticată a jazz-ului modern.

La Brașov, Alfredo Rodríguez va concerta în formula de trio: Alfredo Rodríguez – pian, Panagiotis Andreou – bass, Michael Olivera – tobe.

Brașov Jazz & Blues Festival va avea loc între 14 și 16 august 2026 și este organizat de Asociația Culturală Fanzin.

Festivalul Filmului Francez ajunge anul acesta la cea de-a 30-a ediție și va avea loc între 19–29 martie în 16 orașe din România

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

Această ediție aniversară reprezintă unul dintre momentele de vârf ale Lunii Francofoniei. Ea este coorganizată de cele cinci Alianțe Franceze membre ale rețelei din România și de cele patru filiale ale Institutului Francez. „Cu o tradiție de 30 de ani, festivalul s-a impus ca un reper esențial pentru cinefili și ca un spațiu privilegiat al dialogului intercultural, datorită unei programări exigente, deschise către marile teme contemporane și noile forme de expresie cinematografică”, spune Armand Paulais Coordonator al ediției de anul acesta.

Pentru a celebra această aniversare, festivalul va propune o selecție de peste 30 de filme, îmbinând producții inedite cu titluri de referință ale cinematografiei franceze din ultimii ani. Această ediție va marca, de asemenea, lansarea a trei noi programe dedicate tinerilor.

O secțiune dedicată le va permite elevilor să descopere bogăția cinematografiei franceze și să reafirme capacitatea celei de-a șaptea arte de a stimula reflecția, dezbaterea și educația vizuală.

Competiția Tinere Talente – Scurtmetraj a fost concepută anul acesta de studenții programului de masterat Arhive audiovizuale: Prezervare și Curatoriere din cadrul UNATC, lansat recent în Europa de Vest. Invitați să lucreze pornind de la catalogul l’Agence du Court Métrage, aceștia au selectat cinci filme conturând o programare distinctă. Un juriu studențesc, alcătuit din studenți în ultimul an ai aceluiași master, va desemna filmul câștigător, iar regizorul sau regizoarea acestuia va beneficia de o rezidență de scriere la Pustnik.

Secțiunea Panorama va aduce și anul acesta în prim-plan filme remarcate în marile festivaluri internaționale. L’Étranger, de François Ozon, adaptare a romanului omonim de Albert Camus, va fi prezentat în deschiderea festivalului la București. L’Attachement, de Carine Tardieu, nominalizat de opt ori la Premiile César 2026, construiește cu delicatețe povestea unei legături neașteptate între o femeie independentă și copilul vecinilor săi. Mektoub, My Love: Canto Due, de Abdellatif Kechiche, continuă fresca sa senzuală și vibrantă despre tinerețe, dorință și energia verilor mediteraneene, printr-o regie imersivă și organică.

Competiția Tinere Talente – Lungmetraj va pune în valoare patru filme semnate de o nouă generație de cineaști, ale căror opere au cucerit deja critica de specialitate și publicul. Programul va fi prezentat la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, iar filmul câștigător va fi reprogramat în weekendul 4-5 aprilie la Cinema Elvire Popesco, în București.

Nino, de Pauline Loquès, prezentat în Semaine de la Critique anul trecut la Cannes, conturează cu finețe portretul unui tânăr în căutarea propriului drum, confruntat cu propriile fragilități și cu dorința de emancipare. Animale, de Emma Benestan, arătat de asemenea la Semaine de la Critique, propune o incursiune onirică și senzorială între realism social și mitologie intimă, explorând metamorfoza și afirmarea de sine. Meteors, de Hubert Charuel, prezentat în secțiunea Un Certain Regard la Cannes, analizează cu acuitate tensiunile lumii rurale contemporane printr-o poveste puternică și profund ancorată în realitate. Iar Partir un jour, de Amélie Bonnin, prezentat în deschiderea Festivalului de la Cannes 2025, este o comedie muzicală delicată și luminoasă care explorează relația tată-fiică și tema moștenirii afective dintre generații.

Revine și secțiunea Public tânăr destinată copiilor mici și mari. Unul dintre cele mai așteptate filme din programul secțiunii fiind Arco, de Ugo Bienvenu, o animație poetică și inventivă, care deschide către povești universale și stimulează imaginația celor mici. Selecția va include și documentare adresate adolescenților precum și filme de animație care se pretează în mod special unei experiențe cinematografice împărtășite alături de întreaga familie.

Tot în cadrul aceastei ediții este programată și o proiecție accesibilizată pentru publicului cu deficiențe de auz, cu subtitrări descriptive în limba română. Filmul Love Me Tender, semnat de regizoarea Anna Cazenave Cambet și prezentat în secțiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes în 2025, va putea fi văzut astfel în avanpremieră în România în programul festivalului.

Secțiunea Patrimonu: 30 de ani de cinema francez va invita spectatorii să redescopere marile titluri clasice ale cinemaului franceze ce puse «în dialog» cu filme recente, din anii ’90 și din perioada contemporană, și va prezenta, într-o proiecție specială, filmul Dolce far niente, în prezența regizorului său, Nae Caranfil. Lungmetraj emblematic pentru legăturile strânse dintre Franța și România, realizat în limba franceză de un regizor român, acesta ilustrează perfect dialogul dintre cele două cinematografii.

Festivalul va relua, de asemenea, organizarea zilelor dedicate profesioniștilor din industrie. Aproximativ zece proiecte românești aflate în dezvoltare vor fi selectate și prezentate producătorilor și distribuitorilor francezi în cadrul a două zile de întâlniri, mese rotunde și discuții individuale. Această inițiativă urmărește să sprijine afirmarea și consolidarea noii generații de profesioniști români din domeniu.

Martor. Martir. Martiriu – Expoziție Laurențiu Mogoșanu la Târgu Jiu

În perioada 28 februarie – 29 martie 2026, la Cula Mare din Târgu Jiu va putea fi vizitată expoziția „Martor. Martir. Martiriu”, semnată de sculptorul Laurențiu Mogoșanu. Expoziția realizată la invitația lui Vladlen Babcinețchi și curatoriată de Maria Pașc, este organizată de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, în cadrul celei de-a VI-a ediții a proiectului național „Luna Sculptorilor Români”. Evenimentul se desfășoară sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și este recunoscut drept cel mai amplu demers dedicat sculpturii contemporane din România.

Despre expoziția „Martor. Martir. Martiriu”, curatorul, afirmă: „Sculptura lui Laurențiu Mogoșanu este un enunț reluat, întărit, decantat și dus la împlinire cu rigoare liturgică. O singură propoziție, rostită ca rugăciune a inimii. Pornită din izvoare bizantine, dar nu stil aplicat ci matrice interioară, disciplină a privirii. Totul este înăuntru: ordinea, măsura, gravitatea. Sculptura lui Laurențiu înseamnă pace. Când artistul își interzice orgoliul se exprimă mai limpede. Expoziția se înfățișează ca întâlnire. Sculptorul nu-și expune doar lucrările, ci, mai cu seamă, buna cuviință. Îngerii, mesageri ai unei tăceri lucrătoare. Îngerul, în tradiția biblică și patristică, este mesager. Cuvântul însuși o spune: angelus, angellos, „cel trimis”. Cel trimis nu inventează mesajul! Nu are dreptul la improvizație. Mesajul purtat este strict personal: al expeditorului. Îngerul nu interpretează vestea, ci o poartă. Îngerul nu știe ce veste poartă. El o duce mai departe de el însuși. Este purtător de taină.Lemnul, materie ce se înalță. Lemnul poartă în el o istorie: a rădăcinii, a creșterii, a coroanei. Coroană de spini! În tradiția creștină, lemnul are puternică încărcătură, el trimite la cruce, la martiriul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. „Cuvântul S-a făcut trup” (Ioan 1, 14) Nu există mântuire fără întrupare. Nu există înălțare fără greutate a materiei. Ceea ce impresionează în sculptura lui Laurențiu nu este doar execuția, ci cumpătarea: asprime plină de suflet. Sculptorul are o voce gravă, o discreție care ascunde putere.

Există, în aceste sculpturi, încrederea severă: forma este purtătoare de sens. Geometria poate deveni rugăciune. Sculptura ca mărturie: între geometrie și rugăciune. Sculptorul nu inventează forme ci le descoperă. Ca și cum forma este deja acolo, în materia însăși, iar el are datoria de a o elibera. De aici simțămânul de prezență formidabilă pe care o poartă fiecare sculptură. Este o prezență care te obligă să fii prezent. Se întâmplă ceva esențial: sculptura devine o formă de educație a privirii. Martorul este cel ce vede. Iar martirul este cel ce vede și nu poate trăi ca și cum n-ar fi văzut. Martor nu este doar sculptorul. Martorul este și cel ce privește. Pentru că, odată ce ai văzut, nu poți spune că n-ai știut. Și, uneori, această schimbare este începutul unei convertiri: din spectator devii martor”.

Expoziția reunește o selecție de lucrări în care discursul sculptural al artistului se articulează în jurul temelor mărturiei, jertfei și transfigurării materiei. Expoziția propune publicului o experiență vizuală și spirituală deopotrivă. Accesul publicului este liber pe întreaga durată a expoziției, conform programului de vizitare al spațiului.

Chimera. Andrei Gamarț și limitele percepției în noua expoziție de la Mobius Gallery

Mobius Gallery prezintă Chimera, noua expoziție personală a lui Andrei Gamarț, un demers amplu care explorează limitele percepției printr-o serie de lucrări în care lumina devine un punct de tensiune între apariție și dispariție. Evenimentul este găzduit la sediul galeriei din Piața Amzei 13, București. Expoziția poate fi vizitată până pe 4 aprilie 2026, de miercuri până vineri, între orele 16:00 – 20:00, iar sâmbătă între 14:00 – 20:00.

„Între 1911 și 1912, Rainer Maria Rilke petrece șapte luni în castelul de la Duino, lângă Trieste, într-o autoizolare de aur, în care scrie cea mai importantă operă a sa, Elegiile duineze. În aceasta,  afirmă Jeder Engel ist schrecklich – „fiecare înger este înfricoșător”. Vă propun acest enunț drept o primă și esențială cheie de lectură a operei lui Andrei Gamarț. Lucrările sale sunt adesea populate de personaje, frecvent feminine, care reușesc să inducă senzația unor apariții, creaturi fantastice, dar recognoscibile, ale unui soi de halucinație-miracol. Sunt ființe cu aură de himeră, care pun la încercare elasticitatea percepției în vederea interpretării. Sunt (sau pot fi) reale, dacă ne dorim acest lucru; sunt (sau pot fi) pură fantezie, dacă alegem astfel. Entități divine care ne confruntă cu o frumusețe înfricoșătoare, plutind într-o lumină diafană, într-o stare suspendată între două momente”, spune Michele Bressan.

Andrei Gamarț (n. 1980, Chișinău) este un artist vizual și poet stabilit în România. Practica sa se desfășoară între pictură, desen și instalație, articulând un limbaj vizual în care memoria, lumina și stările de suspensie dintre realitate și vis se întrepătrund.

Lucrările sale apar ca imagini calme, limpezi, aflate pe punctul de a dispărea. Lumina devine elementul esențial care leagă formele și le dezvăluie fragilitatea. Așa cum remarca Beral Madra, opera sa „reflectă diverse etape din istoria picturii” și deschide „o nouă experiență pentru imaginile pictate”, invitând la renegocierea a ceea ce poate fi pictura astăzi.

A prezentat expoziții personale în muzee și galerii din România, precum și proiecte internaționale în New York, Germania și Budapesta.