O explozie de creativitate şi libertate, Damian Drăghici ştie să aducă împreună genuri muzicale spectaculoase: tradiţională lăutărească, etno, jazz, rock, raggae şi chiar dubstep. Fiecare întâlnire cu el este o bucurie, o sursă de energie şi magnetism. Azi, la aniversare, îi dorim ani mulţi, inspiraţi, sănătoşi şi băftoşi!
Scenarist, dramaturg, actor, Mimi Brănescu este unul dintre cei mai talentaţi şi distribuiţi actori de film din generaţia aflată acum în plină maturitate artistică. Ştiind cum să descopere şi să redea firescul, naturalul, adevărul fiecărui erou interpretat, Mimi demonstrează un acut simţ al observaţie, un bun echilibru al mijloacelor artistice şi forţa unei autentice empatii. În preajma lui şi a personajelor lui ne simţim tot timpul Acasă.
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 1 aprilie 2026, de la ora 18:00, la Sala Media, la vernisajul expoziției artistei Elena Borundel, Între două lumi.
Expoziția Între două lumi aduce în prim-plan creația artistei Elena Borundel. Expoziției de artă sacră i se alătură proiecția filmului Tronul Euharistic. Pe simeze puteți întâlni compoziții complexe, cu interpretări inedite din repertoriul estetic de tip bizantin, dar și icoane cu influență populară autohtonă. Publicul va fi beneficiarul unei experiențe vizuale ce reunește numeroase tehnici de lucru, precum fresca, tempera pe lemn, ulei pe sticlă, vitraliu Tiffany, pastel, mozaic etc.
Curatorii proiectului sunt doamna dr. Doina Ișfănoni, istoric și teoretician de artă, cercetător etnolog, doctor în Estetica Artelor Vizuale, și dr. Claudiu Tița Nicolescu, cercetător științific, doctor în istorie.
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media în perioada 1 – 19 aprilie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Revista Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul de Comedie din București, organizează o discuție pe tema „Mentorat în teatru” alături de regizorii Alexandru Dabija și Leta Popescu. Evenimentul face parte din seria Întâlnirile Teatrul Azi și va avea loc pe 1 aprilie, ora 19:00 la Sala Nouă a Teatrului de Comedie (Str. Sf. Vineri nr. 11).
Această întâlnire va fi moderată de Raluca Cîrciumaru (critic de teatru și dramaturgă) și își propune să deschidă discuția despre „stagiatură” în artele spectacolului, despre dinamici neinstituționale de transmitere a meserie și despre rolul întâlnirilor formatoare în parcursul artistelor și artiștilor la început de drum.
Dincolo de mediul academic, de diplome și de masterclass-uri, cum funcționează mentoratul la scenă și „furatul” etic de meserie? Mai există loc pentru dinamici de învățare lentă, prin proximitate, observare și asistență? Cum putem imagina astăzi forme de mentorat care să fie vii, etice și posibile?
Binomul Alexandru Dabija-Leta Popescu este un exemplu (poate singular) al mentoratului organic în spațiul teatral românesc și contemporan. Colaborarea dintre cei doi creatori începe cu o serie de asistențe de regie pentru „Sânziana și Pepelea” (2013) și „Mein Kampf” (2014), producții ale Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, respectiv pentru „Cel mai mare Gulliver” (2016) la Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu. Aici, Leta Popescu semnează și dramatizarea textului.
Ani mai târziu, costumul de broscoi din „Sânziana și Pepelea” este donat și redistribuit în spectacolul „(In)Corect”, scris și regizat de Leta Popescu la REACTOR de Creație și Experiment în 2020. Aceeași broască, dar și același text – cu titlul schimbat – ajung pe scena Teatrului Mic din București: „Delta” de Leta Popescu, în regia lui Alexandru Dabija (2026). Același Alexandru Dabija joacă rolul celui înmormântat pe Zoom în „Dă-te din soare” în regia Letei Popescu, tot la REACTOR (2021).
Într-un soi de „v-ați ascunselea” între teatru de stat și independent, autoreferențial, plin de umor și de coate prietenești date, dialogul teatral dintre cei doi creatori este în continuă evoluție. Modul de colaborare merită explorat ca bună practică într-un context marcat de abuzuri de putere, nereguli instituționale și o respingere generală a ierarhiilor tip mentor-discipol. Întâlnirea de pe 1 aprilie nu își propune să dea verdicte și să ofere exemple, ci mai degrabă să descopere o dinamică profesională funcțională, vie și plină de umor.
Discuția va fi înregistrată audio și video pentru folosirea acesteia într-un număr viitor al revistei Teatrul azi.
Cineastul belgian și artistul multimedia Johan Grimonprez, nominalizat anul trecut la Premiile Oscar pentru documentarul „Soundtrack pentru o lovitură de stat”, este cineastul în focus al celei de-a 19-a ediții One World Romania. Numărându-se printre cei mai implicați politic cineaști care activează acum în peisajul mediatic, Grimonprez va fi prezent la București, unde va intra în dialog cu publicul după două proiecții ale filmelor sale și va susține și un masterclass.
Lucrările lui Grimonprez, care propun o întindere la limită a ideii de cinema documentar, ne obligă să punem sub semnul întrebării nu doar sistemele socio-politice care ne guvernează, ci și propria noastră percepție. Deși filmele sale mai vechi, de la „dial H-I-S-T-O-R-Y” (1997) la „Double Take” (2009), au surprins cu brio spiritul cultural-politic al epocilor în care au fost create și chiar au anticipat prezentul, titlurile recente reflectă cel mai clar urgența și relevanța practicii sale artistice.
Un montaj captivant de imagini de arhivă și material documentar care scoate la iveală influența ascunsă pe care industria armamentului o are în definirea politicilor economice internaționale, „Lumea din umbră” / „Shadow World” (2016) funcționează ca o acuzație cinematografică la adresa lăcomiei corporatiste și a puterii politice sub egida complexului militar-industrial. Aceeași rețea complexă de corupție, înșelăciune și complicitate orchestrată de marile superputeri este explorată încă și mai profund în „Soundtrack pentru o lovitură de stat” / „Soundtrack to a Coup d’État” (2024), un fascinant colaj de arhivă al climatului politic și evenimentelor care au dus la asasinarea, în anii ’60, a liderului independenței din Congo, Patrice Lumumba. Ambele filme se vor putea vedea la OWR19, în proiecții speciale urmate de sesiuni de Q&A cu regizorul.
Pe lângă cele două proiecții, Focusul Johan Grimonprez va mai include și un masterclass indispensabil pentru explorarea teoriilor și practicilor care stau la baza filmelor sale, susținut de cineast pe 27 aprilie la Cinema Elvire Popesco.
Cu o varietate impresionantă de filme din Republica Moldova tot mai prezente la festivalurile internaționale, trei documentare regizate de cineaste, variate formal și tematic dar unite de același spirit specific culturii moldovene, se vor vedea în premieră la OWR19, în cadrul secțiunii Focus Republica Moldova.
Premiat la Festivalul de Film Tallinn Black Nights cu Premiul Special al Juriului în competiția Doc@PÖFF, „Electing Ms Santa” al Raisei Răzmeriță o urmărește pe Elena, o femeie în vârstă de 42 de ani care luptă pentru a se elibera de convențiile sociale și familiale. Când decide să candideze la funcția de primar al satului, emanciparea sa personală devine însă un act politic.
După ce în 2021 a câștigat la Berlinale Ursul de Aur pentru Cel mai bun scurtmetraj cu „Unchiul meu, Tudor”, Olga Lucovnicova sondează o nouă poveste de familie în primul său lungmetraj. Prezentat în avanpremieră la OWR, „Ultimele scrisori ale bunicii” o găsește pe cineastă pornind împreună cu tatăl său spre Asha, orașul natal al acestuia din Munții Ural, chiar când Rusia declanșează un nou război care amenință să îngroape anumite secrete odată pentru totdeauna.
Furioasă pe mitul că roșiile cultivate cu lumină LED pot hrăni lumea și că agricultura de înaltă tehnologie și-a depășit dependența de pământ, Marina Sulima pornește de la un caiet de rețete scris de mână pentru a explora, în filmul-jurnal „Ține cont de-o pătlăgică”, rolul titular al tomatei ca liant cultural și culinar, dar și ca activ agricol controlat de piață.
Pe fondul retragerii mai multor finanțatori și al înghețării bugetului de stat, aspecte care au dus la reducerea zilelor de festival chiar în mijlocul pregătirilor, One World Romania organizează un nou warm-up în așteptarea celei de-a 19-a ediții. „Rage Hour” este un performance live în cadrul căruia mai mulți artiști și oameni din societatea civilă vor vorbi deschis despre impactul măsurilor de austeritate în domeniul lor, crize și ce îi sufocă în perioada aceasta.
Pornind de la dorința de a aduna diferite perspective în jurul situației socio-economice și politice prin care trecem și de a evalua impactul pe care schimbările, tăierile și status quo-ul îl au asupra mai multor domenii și comunități specifice, 17 invitați, printre care jurnalistele Emilia Șercan și Elena Vlădăreanu, Răzvan Petri și Vlad Adamescu de la Politică la minut, Alina Dumitriu de la Sens Pozitiv și Florin Buhuceanu de la Asociația ACCEPT, vor avea fiecare câte cinci minute la dispoziție pentru a-și face vocea auzită. Evenimentul cu intrare liberă va avea loc pe 1 aprilie, de la ora 18:30 la Centrul Național al Dansului București, și va fi transmis în direct pe canalele festivalului și ale partenerilor.
În București, festivalul se va desfășura între 24 și 29 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și Apollo111 Cinema. Ulterior, o bună parte din titlurile prezentate vor fi disponibile și pentru streaming online, de pe teritoriul întregii țări, între 30 aprilie și 31 mai.
După un turneu american derulat în luna februarie și o colaborare fructuoasă cu Big Band-ul Radio România în primăvară, Amphitrio revine vineri 3 aprilie, orele 19:00, la Goethe-Institut București, în formula clasică, acustică în care sonoritățile pianului acustic sunt completate perfect de personalitatea contrabasului și a setului de tobe.
Cei trei protagoniști îl vor avea invitat special pe renumitul trompetist Sebastian Burneci și vor include în program piese de pe cele 3 albume de autor lansate până acum, Points, Seasons și Timelines. În premieră, Amphitrio va cânta și suita Traces, un material muzical nou, înregistrat la Chicago, încă nelansat publicului.
Amphitrio este un proiect de jazz contemporan iniţiat în anul 2023, avându-i în componenţă pe pianistul și compozitorul Andrei Petrache, basistul Mike Alex și percuţionistul Philip Goron, instrumentiști cu o fundaţie solidă în muzica clasică și alternativă.
Povestea din spatele acestui trio vorbește despre prietenie, despre plăcerea de a cânta și de a improviza într-o formulă bine sudată, indiferent de faptul că fiecare dintre cei trei activează simultan în multiple alte proiecte.
Repertoriul Amphitrio conţine piese originale scrise de Andrei Petrache într-o zonă a jazz-ului modern, cu influenţe din jazz-ul nordic contemporan și culori balcanic-orientale, dar și amprente din heavy rock și muzică electronică. Prin lansarea celor două albume de debut, „Points” și „Seasons” (2023), Amphitrio a început să exploreze tot mai multe subgenuri ale domeniului electro-groove, continuând astfel să își extindă orizontul creativ, iar odată cu lansarea celui de-al treilea album muzical, „Timelines” (2024), trio-ul își lărgește și mai mult aria stilistică.
Până în prezent cei trei au cântat la festivaluri de renume precum Jazzahead! (2025), Un Weekend A L’Est (2025), Shkodra Jazz Festival (2025), Baku Jazz Festival (2024), JazzFest Budapest (2025), Jazz in the Park (2022, 2023, 2024), Gărâna Jazz Festival (2024), JazzX (2023), Sepsi Jazz&Blues Festival (2022, 2024), Oradea Festifall (2023), JazzCave (2023, 2024), Waha Festival (2024), Jazz On The Rooftop (2024), Vadoo Fest (2024) și au susţinut turnee internațioanale în Europa și SUA.
Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, vă invită luni, 30 martie, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției intitulatǎ „Restoring happiness”, semnată de artista Roxana Barbu. Evenimentul va avea loc la Galeria Artotecii BMB, situată pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4.
Expoziția „Restoring Happiness”, curatoriată de artista Silvia Stoica, propune publicului cea mai recentă serie de lucrări realizate de Roxana Barbu, care au ca numitor comun preocuparea pentru vibrația cromatică, expresivități ale materiei, relația dintre materie și culoare, dinamica gestului și forța semnului plastic. Pluristratificate și realizate în tehnici mixte, lucrările ajung adesea la granița cu tridimensionalul unde lumina exterioară modelează relieful pictural contribuind la pulsația continuă a compoziției.
Artista prezintă o lume întreagă de forme îndelung elaborate, care evoluează în structuri-texturi din ce în ce mai dense, mai misterioase, care ne atrag și ne determină să descifrăm din aproape în aproape fiecare mic detaliu. Este o invitație la a pătrunde în interiorul imaginii, în structura ei, căci, cu cât privirea este mai în profunzime, cu atât bogăția de semne, forme, culori, materii se lasă descifrată. Este o operațiune similară cu o coborâre în adâncuri, pentru ca acolo, în profunzimi nebănuite, să fie descoperite cele mai prețioase nestemate.
Astfel, într-o eră digitală fragmentată și dominată de un narativ înclinat spre negativ, artista îndeamnă privitorul la recuperarea stării de bine prin actul contemplației – o pauză, un moment de liniște și întâlnire cu sinele prin oglindirea în obiectul artistic și explorarea a ceea ce transcende vizibilul. Lucrările Roxanei Barbu, deși puternic senzoriale, merg către o „spiritualizare a senzorialului”, amintind că frumusețea complexității și diversității existenței este susținută de sondarea continuă a esenței lucrurilor.
Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului „Simezele bibliotecii”, un demers cultural permanent al BMB, inițiat în 2018, cu misiunea de a susține arta vizuală contemporană și de a o aduce mai aproape de publicul larg, prin integrarea acesteia în viața culturală a comunității.
Lucrările pot fi admirate în perioada 30 martie – 24 aprilie 2026, de luni până vineri, conform programului Artotecii BMB.
Intrarea este liberă.
Ileana Cotrubaş – Diploma de onoare pentru întreaga activitate
Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) a organizat marți, 24 martie 2026, de la orele 19:00, în Sala Mare a Ateneului Român, cea de-a doua ediție a Galei UCIMR – Premiile Excelenței Interpretative, în prezența comunității artistice, a reprezentanților mass-media, precum și a invitaților din mediul guvernamental, non-guvernamental și de business.
Fondată în anul 1995, UCIMR este organizație nonprofit de utilitate publică, care de peste trei decenii contribuie la dezvoltarea peisajului cultural românesc prin promovarea valorilor artistice autentice, atât pe plan național, cât și internațional. Asociația susține arta interpretativă, de la soliști, coriști și instrumentiști până la dansatori sau balerini, prin proiecte culturale menite să faciliteze schimbul de experiență și promovarea artiștilor în medii cât mai diverse. Uniunea creează oportunități de afirmare dedicate tinerilor artiști, dar susține și activitatea artiștilor pensionari.
Inițiată în 2025, cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate UCIMR, Gala își propune să ofere un cadru de recunoaștere și celebrare a artiștilor interpreți din România și din mediul internațional, consolidându-se deja ca un reper dedicat excelenței interpretative.
Gala UCIMR 2026, prezentată de jurnalistul Marius Constantinescu, a adus în prim-plan artiști, ansambluri și proiecte remarcabile, recompensate în cadrul mai multor categorii dedicate performanței în arta muzicală interpretativă.
Evenimentul a fost punctat de momente muzicale speciale, susținute de Cvartetul Arcadia, Ansamblul Violoncellissimo, sub conducerea violoncelistului Marin Cazacu, pianistul Horia Mihail, violoncelistul Răzvan Suma, interpreta de jazz Luiza Zan și Muse Quartet, violonistul Liviu Prunaru, soprana Georgiana Dumitru, pianistul Cătălin Răducanu, precum și violonistul Valentin Șerban.
În repertoriu au fost incluse lucrări de Johannes Brahms, Frédéric Chopin, Béla Bartók, George Enescu, Charles Gounod și Piotr Ilici Ceaikovski, alături de alte momente muzicale susținute de Ansamblul Violoncellissimo, de Luiza Zan și Muse Quartet.
Premiile Excelenței Interpretative UCIMR
În cadrul galei, au fost decernate Premiile Excelenței Interpretative, care celebrează realizările artistice pentru întreaga activitate a personalităților din lumea muzicală, înmânate de către membrii Consiliului Director UCIMR.
Momentul excepţional al Galei a fost reprezentat de decernarea Diplomei de onoare pentru întreaga activitate doamnei Ileana Cotrubaș, oferită de Ștefan Gheorghiu. Premiul a fost ridicat de Florentina Cotrubaș.
Mai apoi, au fost acordate PREMIILE EXCELENȚEI în arta muzicală interpretativă pentru anul 2025, având următoarele nominalizări:
Premiul a fost înmânat de Ștefan Gheorghiu, fiind câștigat de Cvartetul Arcadia.
Premiul a fost înmânat de Marin Cazacu și a fost decernat violoncelistului Răzvan Suma.
Premiul a fost înmânat de Marin Cazacu, fiind câștigat de Ionuț Pascu.
Premiul a fost acordat lui Tiberiu Soare, momentul fiind marcat în cadrul galei printr-un mesaj video.
Premiul a fost înmânat de Sebastian Gheorghiu, fiind câștigat de Luiza Zan.
Premiul a fost înmânat de Viorica Flintașu, din partea UCIMR, reprezentantei Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, doamna manager Silvia Macrea.
Premiul a fost înmânat de Ștefan Gheorghiu și acordat lui Liviu Prunaru și Oltea Șerban – Pârâu, pentru proiectul Concert Maestro.
Nu a lipsit nici în acest an categoria GENERAȚIA MILENIULUI III, dedicată tinerilor interpreți, indiferent de genul muzical, la secțiunile „Interpretare vocală” și „Interpretare instrumentală”.
Nominalizații au fost:
Premiul a fost înmânat de Viorica Flintașu și a mers la Georgiana Dumitru.
Premiul a fost înmânat de Sebastian Gheorghiu violonistului Valentin Șerban.
O categorie nouă a fost reprezentată de PREMIILE PENTRU ÎNTREAGA ACTIVITATE, următoarelor personalități ale artei interpretative:
De asemenea, o altă nouă categorie a fost reprezentată de DISTINCȚIA PENTRU RECUNOAȘTEREA SUSȚINERII ARTEI INTERPRETATIVE. În cadrul acestei categorii au fost premiate două autorități publice locale care, de-a lungul timpului, s-au implicat constant în promovarea culturii și artei muzicale interpretative:
Distincțiile au fost înmânate de Ștefan Gheorghiu. Valoarea totală a premiilor acordate a fost de peste 100.000 lei.
„Inițiată în 2025, cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate UCIMR, această Gală își propune să ofere un cadru de recunoaștere și celebrare a artiștilor interpreți din România și din mediul internațional. Evenimentul reflectă direcția pe care organizația noastră o urmărește încă din 1995: sprijinirea dezvoltării profesionale a artiștilor interpreți și valorizarea contribuției lor la viața culturală contemporană. Sunt convins că, în scurt timp, GALA va deveni unul dintre reperele care premiază excelența interpretativă din România și nu numai. Ne dorim să aducem în prim-plan atât artiști consacrați, cât și noile generații de muzicieni care dau vitalitate scenei muzicale. Într-o lume a abundenței informaționale și a pseudo-profesioniștilor, credem că este esențial să promovăm acele personalități artistice care se disting cu adevărat”, a declarat Ștefan Gheorghiu, Fondator și Președinte UCIMR.
Gala UCIMR 2026 reconfirmă angajamentul organizației de a susține performanța artistică autentică, de a valoriza contribuțiile durabile la viața muzicală și de a crea un cadru de vizibilitate pentru artiștii care dau substanță și continuitate scenei culturale românești. Eveniment acompaniat de vinurile și spumantele Jidvei.
Despre UCIMR
Astăzi, UCIMR numără peste 10.000 de membri și sprijină, prin multiple programe, mii de muzicieni interpreți, coriști, dansatori și balerini. Uniunea își propune să-și extindă rețeaua de colaborări și să dezvolte noi proiecte multidisciplinare, rămânând un pilon pentru creația și interpretarea artistică din România și dincolo de granițele ei. UCIMR organizează evenimente tematice sincretice în care muzica jazz, clasică și contemporană se îmbină cu noile tehnologii, poezia, cartografia, meșteșugurile, gastronomia sau chiar enologia, invitând publicul să guste și să deguste arta cu toate simțurile în spații ne/convenționale. Printre stagiunile emblematice ale organizației se numără „Jazz Bastion” de la Bastionul Artiștilor din Brașov, „Cartografii Sonore” de la Muzeul Hărților din București sau stagiunea de jazz de la Ateneul Român, dar și festivalurile internaționale precum ICon Arts Transilvania sau The Jazz Cave Festival. De asemenea, UCIMR oferă un cadru propice creației, găzduind proiecte artistice interculturale precum Rezidența Transilvanica sau coproducția româno-albaneză inspirată din mitologie, Ana și Rozafa. Prin intermediul proiectelor transfrontaliere precum Romanian Music Society in Japan, asociația oferă expunere și mobilități naționale și internaționale artiștilor la început de drum și experimentați.
Opera Națională București prezintă premiera spectacolului „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, într-o montare în regia lui Igor Bergler, decorurile poartă semnăturile lui Igor Bergler și a Ralucăi Popa, costumele au fost create de Raluca Popa, coregrafia îi aparține Biancăi Patrichi, luminile Daniel Klinger, iar conducerea muzicală va fi asigurată de maestrul Daniel Jinga. Următoarea reprezentaţie va avea loc miercuri, 1 aprilie, cu titlu de premieră, începând cu ora 18:30, cu participarea Orchestrei, Corului și Baletului Operei Naționale București, maestru de cor Adrian Ionescu, asistent regie Claudia Machedon, asistent dirijor Mircea Pădurariu.
Considerată una dintre cele mai îndrăgite opere buffa din repertoriul universal, Bărbierul din Sevilla revine pe scena ONB într-o versiune scenică ce își propune să readucă în atenția publicului spiritul originar al capodoperei rossiniene, efervescent, comic, viu și provocator, fidel intențiilor inițiale ale compozitorului și inspirației din commedia dell’arte. Regizorul își propune o întoarcere la esența vibrantă și ludică a operei, redându-i prospețimea și umorul originar, adesea pierdute în montări sobre sau excesiv conceptuale.
Montarea semnată de Igor Bergler aduce pe scenă întreaga energie a commediei dell’arte târzii, regăsită în personajele arhetipale din opera lui Rossini. Figaro este servitorul șiret și isteț, doctorul Bartolo îl portretizează pe bătrânul autoritar și comic fără voie, Rosina este tânăra inteligentă și ironică, iar Contele Almaviva nimeni altul decât îndrăgostitul elegant, dar ridicol.
„În viziunea noastră avem nevoie de un ritm nebun, de comedie fizică, de interpreți-actori, de regie liberă, de curaj scenic și, mai ales, de renunțarea la solemnitatea victoriană.”, afirmă Igor Bergler.
Distribuția din 1 aprilie: Figaro – Sebastian Balaj, Rosina – Martiniana Antonie (invitată), Contele Almaviva – Bogdan Mihai, Don Bartolo – Vicențiu Țăranu, Don Basilio – Alexandru Matei, Berta – Anna Stănescu (invitată), Fiorello/ Sergentul/ Servitorul – David Miron, Notarul – Andrei Bolohan.
Publicul este invitat la o experiență scenică vie, spectaculoasă și autentică, care readuce în centrul operei ideea de bucurie, umor și interacțiune teatrală, exact așa cum și-a imaginat-o Rossini, în contextul vibrant al teatrului italian de la începutul secolului al XIX-lea.
Lungmetrajul „Atlasul Universului”, produs de compania de producție deFilm (România) în coproducție cu Screening Emotions (Bulgaria) și Avanpost Media (România), a fost desemnat Cel mai bun film din competiția internațională destinată filmelor pentru adolescenți la Festivalul Internațional de Film de la Sofia, ediția 30.
Desfășurat în perioada 12 – 31 martie 2026, Festivalul Internațional de Film de la Sofia și-a desemnat câștigătorii în cadrul ceremoniei care a avut loc pe 22 martie.
„Atlasul Universului” a fost primul și singurul film românesc selectat în competiția filmelor pentru adolescenți. Din selecția festivalului de la Sofia au mai făcut parte lungmetrajele românești „Un loc sigur” (r. Cecilia Ștefănescu, în competiția internațională), „3 zile în septembrie” (r. Tudor Giurgiu, în competiția balcanică), „Dinți de lapte” (r. Mihai Mincan, competiția balcanică).
Participarea la Festivalul Internațional de Film de la Sofia a filmului „Atlasul Universului” a fost sprijinită de Centrul National al Cinematografiei.
Filmul regizat de Paul Negoescu adaugă astfel un nou premiu în palmares, după Mențiunea Specială a Juriului internațional al Berlinale Generation Kplus a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, ediția 76.
Scris de Paul Negoescu („Încă două lozuri”, „Oameni de treabă”, „Două Lozuri”, „Povestea unui pierde-vară”, „O lună în Thailanda”) și Mihai Mincan („Dinți de lapte”, „Spre Nord”), filmul „Atlasul Universului” este o poveste caldă și plină de umor despre copilărie, curaj și puterea imaginației. După ce cumpără din greșeală doi pantofi pentru piciorul drept, un băiat de zece ani pornește într-o călătorie ca să-l găsească pe cel stâng.
Rolul principal este interpretat de Matei Donciu, un copil talentat de 11 ani, selecționat în urma unui casting îndelungat realizat de directoarea de casting Florentina Bratfanof. Din distribuție mai fac parte: Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu, Costi Antone, Zisu Stanciu, Sofia Marinescu, Cristi Martin, Silvana Negruțiu, Andrei Mateiu, Andreea Mateiu, Kim Ciobanu, Puiu Lăscuș, Călin Petru, Johanna Mild – Keresztúri, Carol Alupoaei, Norbert Boda, Eliza Bercu, Nicolae Drăgulin, Nelu Serghei, Dani Ioniță, Ion Rusu.
Imaginea filmului este semnată de Ana Drăghici („De ce mă cheamă Nora când cerul meu e senin”, „Oameni de treabă”, „Încă două lozuri”, „Otto Barbarul”), iar montajul de Mihai Codleanu („Tati part-time”, „Ruxx”, „Secretul fericirii”, „Bună, ce faci”). De muzică și sound design s-a ocupat multipremiatul Marius Leftărache (4 trofee Premiile Gopo și 11 nominalizări). Scenografia și costumele au fost semnate de Iulia Fulicea & Victor Fulicea („Anul Nou care n-a fost”, „Încă două lozuri”, „Povestea unui pierde-vară”).
„Atlasul Universului” a fost produs de Radu Stancu și Ioana Lascăr (deFilm), Poli Angelova, Nikolay Todorov (Screening Emotions), Carmen Rizac (Avanpost Media).
„Atlasul Universului” este o coproducție România-Bulgaria care face parte din portofoliul de vânzări internaționale al prestigioasei companii Pluto Film. În România, filmul va ajunge pe marile ecrane prin intermediul distribuitorului T.R.I.B.E. Films.
Una dintre cele mai pregnante, versatile şi longevive voci de la noi, Dan Bittman a găsit întotdeauna – alături de remarcabilii săi colegi din Holograf – surprinzătoare şi inepuizabile resurse de creativitate. Aceasta este de altfel cheia succesului formaţiei în faţa tuturor generaţiilor de public, a spectatorilor exigenţi şi informaţi. De ziua lui, îi dorim lui Dan Bittman La mulţi, sănătoşi şi rodnici ani!
