S-au ales finaliştii Bacău Fest Monodrame

Teatrul Municipal Bacovia organizează în perioada 21-26 aprilie 2017, Bacău Fest – Monodrame, succesorul Festivalului Internaţional al Recitalurilor Dramatice şi al Galei Star.

Concursul Bacău Fest Monodrame este rezervat unui singur actor care îşi va dovedi capacitatea de a împleti varii mijloace de expresie (text, mişcare, teatru-dans, animaţie etc) pentru a oferi spectacole complexe, de referinţă pentru scenele româneşti şi străine.

Pentru ediţia din 2017, organizatorii au avut un total de 17 înscrieri de la teatre din România şi din afara ţării. Prestaţiile înscrise în concurs au fost evaluate de un juriu care, în cele din urmă, a ales 6 finalişti.

Astfel, finaliştii Bacău Fest Monodrame sunt:

• Iulia Valentina Verdeş, BEFORE BREAKFAST, după Eugene O’Neil, regia: Constantin Florescu, Teatrul Municipal “Ariel”, Râmnicu Vâlcea
• Andreea Darie, DOUĂ PIESE CU O FEMEIE, după Franz Xaver Kroetz, Teatrul 7, Iaşi
• Simona Codrean, GĂRI ÎNLĂCRIMATE, după AP Cehov, regia Nicoleta Dănila, Teatrul Dramatic I.D. Sârbu, Petroşani
• Ali Deac, 20 NOIEMBRIE, de Lars Noren, regia Eugen Jebeleanu, Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu
• Alex Buescu, OPINIILE UNUI CLOVN, după romanul omonim al lui Heinrich Böll, regia Anca Maria Colţeanu, Teatrul Luni de la Green Hours, Bucureşti
• Valentina Zaharia, VENUS ŞI ADONIS după William Shakespeare, regie Ioana Petre, Teatrul Mignon Bucureşti.

Toţi finalişti vor urca pe scena din Bacău pentru a-şi dovedi talentul şi dedicaţia faţă de arta teatrală, şi nu în ultimul rând, pentru a încerca să câştige TROFEUL BACĂU FEST-MONODRAME. Premiul din anul acesta va fi în valoare de 2000 de euro.

Acestui premiu i se vor adăuga Premiul onorific “STEFAN IORDACHE”, acordat de elevi din liceele Municipiului Bacău, şi Premiul “Actori pentru Actor” – DINU APETREI, acordat de actorii din Teatrul Municipal “Bacovia” din Bacău, dar şi premiul pentru Concursul de Dramaturgie-Monodramă, premiu ce anul acesta este în valoare de 1000 de euro. (R.N.)

Kim lansează “Serios”, un protest împotriva aroganței bărbaților!

Kim, soția lui Kamara, continuă să scoată piesă după piesă. Frumoasa brunetă lansează azi single-ul “Serios” al cărui mesaj țintește bărbații!

“Piesa SERIOS ca un protest împotriva aroganței unei anumite tipologii de bărbat. Nu puține femei sunt captive într-o relație doar pentru că au un anumit confort material, iar eu cred că fericirea nu stă doar în lucruri materiale. Piesa e cumva un manifest ca e vremea ca femeile să nu depindă de astfel de bărbați și că fericirea se află în noi, nu trebuie să o așteptăm de la alții”, spune Kim.

Ca de fiecare dată atunci când e vorba de Kim, Kamara este responsabil și de această piesă alături de  Ralflo, inspirată de-a dreptul din viața fetelor!

“Melodia lui Kim este făcută de mine împreună cu Ralflo, partea muzicală, iar textul este făcut de mine împreună cu Marco, un rapper pe care noi o să-l producem în curând. Videoclipul “Serios” l-am regizat eu împreună cu Bogdan Dima și la DOP l-am avut si pe Octavian Lucian, Noi trei suntem: LuKaDi Film. Aceasta este prima piesă lansată de RAK MUSIC (adică Ralflo, Rareș, Andrei și Kamara), în colaborare cu SPRINT MUSIC. Piesa este inspirată din viața de zi cu zi a unei fete care are ceva de spus băieților care se cred, din punctul meu de vedere, buricul pământului, doar pentru că au bani, sunt bogați și își permit orice. Este o melodie trap, prima de acest gen pentru Kim, acesta este și drumul muzical pe care ea va merge de acum încolo, pentru că noi ne vom ocupa de acest proiect, dar și de multe altele”, a completat Kamara.

La mulţi ani, Traian Stănescu!

Remarcabil reprezentant al şcolii clasice de teatru, Traian Stănescu ne-a impresionat întotdeauna prin eleganţă, rafinament şi căldura cu care îşi întruchipa personajele. Fie că era vorba de eroi romantici, de exponenţi ai unor idealuri nobile ca în „Ultima oră” sau de oameni simpli ca în „Crimă pentru pământ”, fiecare partitură cucerea prin tandreţe, seninătate şi o puternică vibraţie umană. La mulţi şi sănătoşi ani!

„Vara s-a sfârşit” – din 5 mai în cinematografe!

Lungmetrajul „Vara s-a sfârşit”, în regia lui Radu Potcoavă, va rula din 5 mai 2017 în cinematografele din România.

Cel de-al treilea lungmetraj semnat de Radu Potcoavă, primul film românesc din ultimii 25 de ani în care personajele principale sunt interpretate de copii, a avut premiera mondială anul trecut, în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Montréal.

Acţiunea din „Vara s-a sfârşit” are loc într-un mic oraş de la malul Dunării, în timpul vacanţei de vară. Mircea (Nicholas Bohor) acceptă să-l ajute pe Alex (Dan Hurduc) să-şi însceneze răpirea şi să-şi şantajeze un tată absent, nerealizând consecinţele pe care astfel de jocuri le pot avea.

„Vara s-a sfârşit este un film despre copilărie. Despre cum era în anii ’90, când nu aveam nici smartphone-uri, nici tablete şi nici Facebook. Când să fii online însemna să ieşi în curtea şcolii, maidanul din spatele blocului era cel mai tare afterschool, iar blugii largi şi şapca cu Chicago Bulls erau cel mai tare status (şi un statement, în acelaşi timp). Am făcut acest film cu gândul la prietenii mei din copilărie şi la copilăria mea, implicit. Sunt sigur că fiecare dintre noi am avut în preajmă câte un Alex pe care să îl admirăm sau o Ioana de care să fim îndrăgostiţi în secret şi, mai ales, poate unii dintre noi am fost chiar Mircea, copilul cuminte şi tăcut. Îmi doresc ca filmul să ne aducă aminte de ei şi de noi, fie chiar şi pentru un moment”, declară regizorul Radu Potcoavă.

Din distribuţie fac parte actorii: Nicholas Bohor, Dan Hurduc, Ofelia Popii, Şerban Pavlu, Valentin Popescu, Virginia Rogin, Dorian Boguţă, Crina Tofan şi Mihai Albu.

Regizat de Radu Potcoavă, după un scenariu al Cristinei Bîlea, filmul are imaginea realizată de Oleg Mutu şi montajul de Cătălin Cristuţiu, Mălina Ionescu semnează scenografia, iar Svetlana Mihăilescu costumele. Pelicula are muzică originală compusă de Cristian Călin, integrată în coloana sonoră realizată de Alex Dragomir. (R.N.)

Expoziţie retrospectivă în două locaţii

În perioada 22 martie – 14 aprile Galeria Quadro şi Muzeul Naţional de Artă din Cluj-Napoca găzduiesc expoziţia retrospectivă Mircea Vremir: Feţele luminii.

Expoziţia găzduită de Galeria Quadro cuprinde peste patruzeci de creaţii grafice, precum şi sculpturi în lemn realizate de către Mircea Vremir, familiar publicului larg în principal ca pictor, îşi propune să prezinte o latură mai puţin cunoscută a operei artistului.

Mircea Vremir este unul dintre acei artişti la care se poate observa, în perioada anilor `60, modernizarea limbajului vizual care se îndepărtează treptat de realismul socialist. Relativ devreme, încă din primii ani ai carierei, îşi dezvoltă un limbaj formal specific, al petelor de culoare, ce aminteşte de urmele lăsate de daltă şi ale cărui origini se pot regăsi în tehnica linogravurilor realizate la sfârşitul anilor `50.

Temele relevante ale operei de-o viaţă apar şi în graficile sale: lumea Deltei Dunării şi existenţa de zi cu zi a pescarilor, peisajele transilvănene de munte, rurale şi industriale, portretele expresive şi naturile moarte stilizate, trimiţând spre arta abstractă.

Mircea Vremir a dorit să iasă din starea statică, de studio, a picturii şi a îmbrăţişat cu nerăbdare toate acele materiale şi forme expresive care l-au ajutat să creeze într-o armonie dinamică şi activă cu natura. Manifestarea concretă a acestei arte ce se integrează naturii şi care transformă viaţa – pe lângă obiectele cotidiene ridicate la rang de artă – o găsim în barca pe care însuşi artistul a construit-o pentru familia sa. (R.N.)

Conferinţele de la Şosea: Cântece la comandă în comunităţile de aromâni sau memoria ca istorie

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 30 martie 2017, orele 18, la Clubul Ţăranului, la conferinţa Cântece la comandă în comunităţile de aromâni sau memoria ca istorie. Conferinţa este susţinută de Corina Iosif, cercetător MNŢR. Intrarea este liberă.

În tradiţia aromânilor, amintirea anumitor evenimente care au marcat viaţa unei familii sau a unei comunităţi este păstrată, de multe ori, de cântece special făcute pentru asta. Rapsozi comunitari creează astfel de cântece fie la cererea celor interesaţi a-şi face cunoscută povestea, fie considerând că întâmplarea, sau situaţia pe care o vor descrie are valoare exemplară şi trebuie păstrată, în memoria tuturor, prinsă într-un text de cântec.

Corina Iosif, cercetător la Muzeul Ţăranului, vă propune o discuţie despre cântecele făcute la comandă şi despre importanţa lor în construirea unei memorii împărtăşite în comun în grupurile de aromâni. Prezentarea va fi urmată de câteva cântece aromâne interpretate de Florentina Costea. (R.N.)

40 de spectacole în Festivalul “Hänsel şi Gretel” la Opera Comică pentru Copii

În perioada 28 martie – 8 aprilie 2017, Opera Comică pentru Copii organizează cea de-a treia ediţie a Festivalului “Hänsel şi Gretel”, ce va cuprinde nu mai puţin de 40 de evenimente. În cele 12 zile de festival, copiii se vor putea bucura de o mulţime de spectacole dintr-o diversitate de genuri, de la teatru, balet sau operă, până la musical şi concerte lecţie. Majoritatea reprezentaţiilor programate sunt deja sold out.

În cadrul festivalului, copiii vor putea urmări musicalul “Micuţa Dorothy” (la Sala Mare), concertul “Underground Tango”, musicalul “Ivan Turbincă” şi spectacolul de hybrid opera “Sentimente” (la Sala UnderGrant).  Evenimentele muzicale de la Salonul Mozart le vor facilita celor mici întâlnirea cu pianul, sub îndrumarea pianistei Ioana Maria Lupaşcu, în cadrul “Concertului lecţie de Pian”, dar şi cu Nino, în spectacolele interactive “Nino Arlechino şi “With Nino in London”. Povestea simfonică “Viaţa lui Mozart” şi concertul “Armonii de Primăvară” completează seria de evenimente desfăşurate în Salonul Mozart în această perioadă. Festivalul se va încheia cu premiera spectacolului de balet contemporan “Pinocchio”, în regia şi coregrafia lui Mihai Babuşka, la Sala Mare.

“Festivalul <<Hänsel şi Gretel>> înseamnă 12 zile în care celebrăm cunoaşterea şi arta la Opera Comică pentru Copii. Ne bucurăm că putem primi atât de mulţi copii şi că le putem oferi întâlniri de neuitat cu muzica clasică, cu baletul, cu opera şi cu personaje îndrăgite din poveşti. Ne aflăm la a treia ediţie a festivalului, care creşte şi mai mult în fiecare an, datorită artiştilor talentaţi şi echipei tehnice dedicate, a dascălilor cu inima deschisă şi a copiilor dornici să descopere arta în multitudinea formelor sale. Le mulţumim tuturor şi îi aşteptăm cu drag în sălile de spectacol!”, a declarat Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii. (R.N.)

Metamorfoze urbane și recuperarea memoriei orașului – Hanul Gabroveni -

Retrospectivă foto: două secole de istorie a clădirii ce unește străzile Lipscani și Gabroveni, în contextul centrului istoric al Bucureştiului

Primăria Municipiului București, prin Centrul Cultural ARCUB, deschide expoziția “Metamorfoze”. Vernisajul va avea loc marti, 28 martie, ora 17.00, în foaierul ARCUB.

De la Curtea Veche, la tramvaiul electric, Bucureștiul a crescut, a fost demolat, s-a reinventat, însă nu și-a abandonat zestrea de clădiri istorice. „Metamorfoze” este un demers de retrospectivă fotografică ce cuprinde cca 200 de ani de existență a clădirii care unește străzile Lipscani și Gabroveni, în contextul centrului istoric al Bucureștiului. Hanul dezvăluie secretele sale și ale orașului, prin intermediul fotografiilor realizate de Mihai Bodea, Laura Dobre, Ludwig Angerer, Alexandru Antoniu, Moritz Benedict Baer, Iosif Berman, Franz Duschek, Franz Duschek – fiul, Alfons Gh. Ebner, Nicolae Ionescu, Willy Pragher, Traian Prosan și Carol Popp de Szathmári, curator Marilena Oprescu Singer. Fotografiile istorice aparțin colecțiilor Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Municipiului București, Alex Gâlmeanu, Ionel Ioniță, Adrian Bejenaru și Radu Oltean.

“Metamorfoze arată procesul complex de reabilitare a unei clădiri monument istoric restaurată de la stadiul de colaps, până la reintegrarea ei în circuitul orașului prin transformarea în centru cultural. Aruncăm o privire în trecut spre etapele istorice prin care a trecut, de la Hănișorul familiei Tudorache, posibil Hanul Hagi Tudorache, cu siguranță Pasajul Comercial, apoi identificarea cu Hanul Gabroveni. Mai degrabă decât un demers istoric, cu această expoziție propunem o încercare de recuperare a memoriei acestei clădiri în contextul istoric al orașului” declară Mihaela Păun, Director ARCUB.

Clădirea a fost construită după Marele Incendiu din 1847 pe ruinele „hănișorului” ridicat de Tudor Hagi Tudorache după anul 1804. În 1874 primește numele de Pasajul Comercial, iar în 1887 devine sediul Marmorosch Blank, urmând sa câștige un etaj și o nouă fațadă. Cutremurul din 1977 a trimis hanul deja abandonat pe lista de demolare a decretului din 1980, clădirea fiind aproape ștearsă de pe harta orașului. În 2006, hanul a trecut sub administrarea ARCUB, iar proiectul de restaurare, extindere si remodelare funcțională a clădirii face, începând din anul 2009, obiectul unui proiect finanțat în cadrul Mecanismului Financiar Spațiul Economic European implementat de Ministerul Culturii si Patrimoniului National prin Unitatea de Management a Proiectelor SEE Grands și de către Primăria Municipiului București prin Arcub. Reabilitat la finalul anului 2014, edificiul a devenit ce este acum: un centru cultural modern, cu săli de spectacole și de expoziție, dar și cu un punct de informare destinat turiștilor. (R.N.)

Serile Filmului Românesc îl sărbătoresc pe Cristian Mungiu la Iaşi

Regizorul va veni la Iaşi, unde va avea parte de o Gală, de retrospectivă şi de întâlniri cu prietenii din cinematografie

Cea de-a opta ediţie a Festivalului Serile Filmului Românesc (10 – 14 mai 2017) îi este dedicată regizorului Cristian Mungiu. Cinefilii şi îndrăgostiţii de film românesc vor avea ocazia să se întâlnească cu regizorul în prima zi de festival. Noutatea din acest an este că selecţia filmelor din festival este realizată chiar de invitatul special – Cristian Mungiu, în colaborare cu Ambasadorul cultural, Irina-Margareta Nistor.

În 2017, Cristian Mungiu revine acasă, pentru a fi sărbătorit, pentru a-i fi sărbătorite filmele şi contribuţia adusă cinematografiei româneşti. Festivalul va fi deschis de o Gală dedicată împlinirii unui deceniu de când regizorul a fost premiat cu Palme d’Or pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes. Festivalul va aduce în atenţie acest fapt, iar Gala de zece ani va reuni emoţia trecerii timpului peste acest film, precum şi oamenii care fac parte din distribuţie şi producţie. Gala se va desfăşura la Ateneul din Iaşi, iar detaliile vor fi anunţate ulterior de către organizatori.

Cristian Mungiu: „M-am bucurat să aflu că la Iaşi se organizează un festival de film românesc şi m-aş bucura să ştiu că spectatorii îşi regăsesc interesul pentru filmele noastre – mai vechi şi mai noi. Pe vremea copilăriei mele erau şapte săli de cinematograf în oraş şi ar fi grozav dacă Serile Filmului Românesc ar fi coagulantul care să facă să se reechipeze / redeschidă pentru publicul local cât mai multe săli de calitate, în care vizionarea filmelor să fie o plăcere şi nu o grea încercare. În ce mă priveşte, mă întorc întotdeauna cu bucurie la Iaşi şi cu atât mai mult am s-o fac anul aceasta, când se împlinesc 10 ani de la Palme d’Or-ul pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile. Am profitat de oferta pe care mi-a făcut-o inimosul organizator al festivalului, Andrei Giurgia şi i-am propus în selecţia pentru această cea de a 8-a ediţie a festivalului unele dintre cele mai bune titluri din ceea ce critica de film a numit Noul Cinema Românesc. Din ce ştiu, filmele vor fi însoţite de regizorii sau actorii lor, aşa că o să aveţi ocazia să îi întrebaţi pe viu pe cineaşti de ce se mănâncă atâta ciorbă în (filmele din) România şi alte lucruri care v-ar mai interesa. Să ne vedem cu bine pe 10 mai.”

Regizorul vine la Serile Filmului Românesc, unde se va întâlni cu prietenii de platou, colegii de regie, cu care a colaborat şi cu actorii alături de care a realizat filmele. Programul festivalului include o retrospectivă a filmelor regizate de Cristian Mungiu, alese chiar de el pentru a fi văzute pe marele ecran la Iaşi: Occident (2002), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007), Amintiri din epoca de aur 1 şi 2 (2009), După dealuri (2012), Bacalaureat (2016).

Cristian Mungiu este regizor român, născut în anul 1968 în Iaşi, România. Înainte de a studia filmul, a lucrat ca profesor şi jurnalist în presa scrisă, radio şi televiziune. Debutul în lungmetraj l-a avut cu Occident, film ce a avut premiera în Quinzaine des Realisateurs la Cannes, în 2002, fiind un hit pentru audienţa din România.

În 2007, cel de-al doilea film al său, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile a fost premiat cu Palme d’Or la Cannes. Filmul a primit ulterior mai multe premii pentru Cel mai bun film al anului din partea mai multor asociaţii internaţionale de critici de film. De asemenea, a câştigat premiile European Film Academy pentru Cel mai bun film şi Cel mai bun regizor.

S-a reîntors la Cannes în 2009 ca scriitor – producător – co-regizor, cu filmul episodic şi colectiv Amintiri din Epoca de Aur şi ca scriitor-regizor în 2012 cu După Dealuri – premiat cu două premii pentru Cel mai bun scenariu şi Cea mai bună actriţă.

Cristian Mungiu a făcut parte din juriul Festivalului Internaţional de Film de la Cannes în 2013. Bacalaureat este al cincilea film prezentat la Cannes, premiat cu titlul Cel mai bun regizor în 2016. (R.N.)

Copyright foto Cristian Mungiu: fotograf Dan Beleiu.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” sărbătoreşte 150 de ani de la naşterea fondatorului său

Cu prilejul împlinirii unui secol şi jumătate de la naşterea lui Grigore Antipa, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” anunţă lansarea unui logo aniversar, care va însoţi pe parcursul anului 2017 toate activităţile patronate de instituţie, în semn de omagiu adus fondatorului său.

Logoul aniversar are în componenţă două elemente: primul dintre ele punctează la nivel grafic cifra 150, semnificând numărul de ani care au trecut de la naşterea lui Grigore Antipa, iar elementul stilizat sub forma ochelarilor simbolizează o viaţă întreagă pusă în slujba studiului şi a descoperirilor ştiinţifice, precum şi viziunea inovatoare a marelui savant care a fost mereu cu un pas în faţa timpului său.

Grigore Antipa a fost considerat un deschizător de drumuri în mai multe domenii ale ştiinţei, fiind primul oceanolog, ecolog şi hidrobiolog român, autorul conceptelor de biosociologie şi bioeconomie, dar mai ales întemeietorul în forma actuală a Muzeului Naţional de Istorie Naturală din România. De numele lui Antipa este legată expunerea pentru prima oară în lume a dioramelor – vitrine tridimensionale închise printr-un geam, în care speciile sunt prezentate pe categorii de habitate, în poziţii naturale şi proiectate pe un fundal pictat care sugerează peisajul în care trăiesc. Succesul de care s-a bucurat acest tip de prezentare care poartă semnătura lui Grigore Antipa a făcut ca dioramele să fie adoptate ca mod de expunere de către toate Muzeele europene şi chiar de către cele din America.

Unul dintre obiectivele importante ale Muzeului este acela de a continua şi astăzi viziunea inovatoare a fondatorului său. Pe această linie se înscriu toate activităţile desfăşurate în cadrul acestei instituţii, deoarece Muzeul îşi propune să continue aceeaşi tradiţie a excelenţei şi în zilele noastre, rămânând aşa cum a sublinit Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea „una din instituţiile de cultură ale României cu care ne putem făli şi care a dus bunul renume al ţării noastre peste graniţe”. (R.N.)

Concert: Old Spirits Reunion – muzică de pe la noi pe ritmuri de pe la alţii

Muzică românească veche plină de ritm şi voie bună pe care ne-o aduc Old Spirits Reunion, adică Ioana Ernea (voce), Radu Sinaci (violoncel), Pavel Zurka (contrabas) şi Raubel Torres Gonzalez (percuţie). Programul lor conţine piese cântate cândva în cele mai cu ştaif localuri bucureştene de Maria Tănase, Ileana Sărăroiu, Romica Puceanu, Gabi Luncă, Gică Petrescu şi alte voci inconfundabile ale muzicii româneşti. reinterpretate pe ritmuri de blues, bossanova, tango, swing şi jazz manouche.

Radu, un violoncelist absolut genial, membru al Orchestrei de Cameră Radio, cu colaborări numeroase cu artişti importanţi (cea ai recentă chiar cu Grigore Leşe) trece cu mare uşurinţă de la un gen muzical la altul, făcându-i o imensă plăcere să facă asta cu talent şi umor şi în proiectul său Playthoven.

Pavel este membru al Orchestrei Operei Române din Bucureşti şi al Orchestrei de Cameră Radio, face parte şi din proiectul de jazz manouche Hot Club de Bucharest şi vine în acest proiect cu un simţ al foclorului născut şi crescut mai ales în Banatul Sârbesc.

Despre Raubel, basist de fel, cu numeroase concerte în Europa şi în ţară, alături de Biu Marquetti, Analia Selis, Wladimir Pesantez, Orchestra Sălii Radio, Tasha Rodriguez şi mulţi alţii, nu trebuie decât să spunem că este originar din Havana, Cuba, ca să vă daţi seama cam cum va fi partea de percuţie.

Ioana a început să cânte tango argentinian cu mulţi ani în urmă, fiind invitată să cânte apoi la festivaluri de gen din ţară şi nu numai. Ea a trecut apoi la muzica sud-americană, fondând proiectul Habanegra, şi a continuat pe aceeaşi linie a muzicii tradiţionale cu muzică românească şi balcanică. De formaţie actriţă, ea face în aşa fel încât fel încât povestea fiecarei melodii devine a ei si o trăieşte alături de public.

Sunteţi aşteptaţi vineri 31 martie, începând cu orele 21:00 la UNTEATRU. (R.N.)

Şcoala Altfel la Muzeul Satului

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, desfăşoară în perioada 20 – 31 martie 2017, proiectul “Şcoala Altfel… la Muzeul Satului” dedicat activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare. Aflat la a V-a ediţie, acest program a adus la Muzeul Satului peste 90.000 de copii şi formatori cu scopul de a participa la ateliere interactive şi vizite de descoperire, care permit cunoaşterea patrimoniului etnologic.

Desfăşurat la iniţiativa Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, sub genericul ”Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, programul îşi propune implicarea copiilor, adolescenţilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să corespundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor şi să pună în valoare capacităţile acestora în diferite domenii.

Anul acesta aduce în cadrul programărilor atelierelor noutăţi: Atelier Puzzle (un joc constând în identificarea unor piese care constituie Harta României, cu ajutorul unor indicii pe bază de proverbe, zicători, implicând din partea copiilor mişcare şi perspicacitate), ateliere de creaţie (Împletituri din sfoară, Atelier de grădinărit, Ouă încondeiate), ghidaje tematice specializate (constând în ghidaje tematice detaliate pe ocupaţii tradiţionale, precum Drumul firului de lână, Drumul pâinii, Instalaţiile de tehnică populară din Muzeul Satului), Atelier de Teatru de umbre (piesele „Luna lui Mărţişor”, „La muzeul cu poveşti”, „Moara”, „Troiţa”).

Oferta de educaţie muzeală a Muzeului Naţional al Satului  „Dimitrie Gusti” răspunde opţiunilor şi preferinţelor grupurilor ţintă – copii şcolari şi preşcolari, – prin organizarea acestor ateliere de creaţie, precum şi a ghidajelor de specialitate, tematice, care fac din acest program o mini-tabără, la mijloc de primăvară. Acestea sunt coordonate de meşteri populari şi specialişti în educaţie muzeală pentru dezvoltarea creativităţii, manualităţii şi promovarea patrimoniului material şi imaterial. (R.N.)