photo-850x491

Cântăreaţa Marina Scupra a murit la vârsta de 49 de ani

Cântăreaţa Marina Scupra a murit la vârsta de 49 de ani. Artista suferea de cancer, boală pe care a descoperit-o în urmă cu câteva luni şi care a avansat rapid.
Marina Scupra a murit duminică, potrivit agenţiei News.ro. Solista de muzică uşoară fusese diagnosticată cu cancer în urmă cu câteva luni. Soţul artistei, fostul voleibalist Claudiu Piţigoi, a precizat că boala a avansat rapid şi nu s-a mai putut face nimic.
Marina Scupra a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, după ce a debutat pe micile ecrane, în 1973, în emisunea „Prietenii lui Aşchiuţă“. În anul 1981, a participat la „Cântarea României“ unde a obţinut menţiune. În 1984, a primit trofeul Festivalului de la Mamaia, cu melodia „Joc de copii“, compusă de Laurenţiu Profeta, după ce, cu un an în urmă, primise din partea juriului, la acelaşi festival, Premiul Tinereţii.
A început apoi colaborarea cu compozitorul Dan Dimitriu, cel care i-a devenit soţ, şi cu care a avut doi copii. După divorţul de Dimitriu, artista s-a recăsătorit în 2004 cu Claudiu Piţigoi, fostul mare voleibalist al Stelei şi al echipei naţionale.
În 1994, a jucat în comedia „Concurs de seducţie“, din distribuţia căreia au mai făcut parte Horia Brenciu şi Tino Furtună. Marina Scupra a cântat în spectacole ale Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“ din Bucureşti, iar în 2001 a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii „Titu Maiorescu“.
Printre melodiile celebre din repertoriul Marinei Scupra se numără „Drumul meu“, „Oameni de zăpadă“, „Tinereţea mea“, „Ce dor mă cheamă“, „Iubirea mea este un adevăr“, „Ce ai făcut cu viaţa mea“, „La drum cu un cântec vesel“, „Bine te-am găsit bătrâne Charleston“, „Copii cartierului“ şi „La balul fulgilor de nea“.
În ultimii ani, Marina Scupra a apărut foarte rar în emisiuni, fiind profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din Piteşti.
Sursă: www.adevarul.ro


Un gând de alinare și sincere condoleanțe familiei îndurerate. Dumnezeu să o odihnească în pace!
bigstock_justice_3636793

UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM cer stoparea campaniei de defăimare desfășurată de Radio CFM—Constanța și Radio Best FM Ploiești

Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și conexe, UCMR-ADA, UPFR, CREDIDAM, au depus plângere la CNA împotriva campaniei defăimătoare desfășurate de unele posturi de radio împotriva acestora.

UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM au solicitat la CNA, printr-o plângere comună depusă în data de 24.07.2017, stoparea campaniei negative pe care unele radiouri precum postul de Radio CFM—Constantă și postul de Radio Best FM Ploiești o fac prin spoturile publicitare difuzate în emisiunile acestora.

Începând cu 07.07.2017 s-a difuzat periodic un spot publicitar cu mesaj calomnios la adresa UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM, scopul acestui mesaj este de a influența tendențios parlamentarii și opinia publică asupra activității de autorizare desfășurată de UCMR-ADA și de celelalte organisme de gestiune colectivă, de către societățile radio Radio CFM — Constanța și postul de Radio Best FM Ploiești.

Menționăm că potrivit legii, organismele de gestiune colectivă au dreptul să-și valorifice creanțele, inclusiv prin instanța de judecată.

Radiourile, nu de puține ori, își declanșează singure falimentul și cesionează licența de la CNA altor societăți, scăpând astfel de obligațiile de plată rezultată din utilizarea operelor muzicale, a fonogramelor și a prestațiilor artistice către organismele de gestiune colectivă UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM.

Față de cele precizate, UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM dezaprobă și solicită, prin plângerea comună depusă la CNA, stoparea difuzării spotului publicitar defăimător de către postul de Radio CFM — Constantă și postul de Radio Best FM Ploiești la adresa societăților de gestiune colectivă și sancționarea acestora pentru încălcarea Legii audiovizualului și a Codului de reglementare a conținutului audiovizual și remedierea situației create.

De asemenea, dorim să informăm faptul că Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe nr 8/1996 apără interesele membrilor UCMR-ADA, UPFR și CREDIDAM și dă dreptul acestora să licențieze și să colecteze remunerații aferente utilizărilor prevăzute de Legea 8/1996 a dreptului de autor și a drepturilor conexe. Încă o dată, acesta nu este un abuz, ci este un drept garantat prin lege ce protejează autorii, textierii, editorii, interpreții și producătorii de fonograme membri ai acestor organisme de gestiune colectivă.

Transcriere text spot publicitar:

“Dragi parlamentari,

Vă rugăm să analizați și să modificați legea drepturilor de autor. Opriți abuzurile prin care organismele de gestiune colectivă CREDIDAM, UPFR și UCMR-ADA au ajuns să aducă sute de radiouri și televiziuni în pragul falimentului. Situația este critică. Sunt sute de procese pe rolul Tribunalului București. Dacă noua lege a drepturilor de autor nu va opri aceste abuzuri, posturile de radio locale vor dispărea”.


Comunicat de presă preluat de pe www.agerpres.ro
imn 3

29 iulie – Ziua Imnului Național

Astăzi, 29 iulie, sărbătorim Ziua imnului național al României – Deșteaptă-te române!, simbol al unității Revoluției Române de la 1848, amintind, astfel, de data la care, în anul 1848, ”Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

La originea imnului național al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu și publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.

Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independență (1877-1878), în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

”Deșteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la inițiativa domnitorului Știrbei Vodă.

”Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ”Deșteaptă-te române!” a fost ales imn național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituția prevede, prin Articolul 12, că imnul național este ”Deșteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului, se arată pe site-ul www.cdep.ro.

Data de 29 iulie a fost proclamată Zi a imnului național al României, în anul 1998, fiind instituită prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de către celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română din anul 1848, Banca Națională a României (BNR) a pus în circulație, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului național, simbol al unității Revoluției române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei și 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

Sursa: www.agerpres.ro

anca sigartau

La mulţi ani, Anca Sigartău!

Fiecare apariţie a Ancăi Sigartău se confundă cu o explozie de culoare, ritm şi bucurie. Actriţa în care Liviu Ciulei a văzut poate cel mai impresionant Puck din teatrul românesc are şi o voce minunată, spectaculoasă. Vorbim prin urmare, de un talent remarcabil, complex, un artist care ştie cum să facă show şi cum să ajungă la inimile noastre. Azi, la aniversare, îi dorim ani mulţi, senini şi rodnici!

maxresdefault

S-a stins din viață cântăreața de muzică populară Emilia Bubulac

Interpreta de muzică populară Emilia Bubulac a murit în această dimineaţă la vârsta de 60 de ani, la doar o zi după ce soţul ei a decedat şi după ce săptămâna trecută şi-a pierdut tatăl.

Emilia Bubulac a trecut printr-o perioadă dificilă după ce în urmă cu o săptămâna şi-a înmormântat tatăl, iar cu o zi înainte soţul ei a murit în urma unui atac de cord.

Interpreta de muzică populară Emilia Bubulac s-a născut în satul Boroşteni din judeţul Gorj. După ce a absolvit liceul, Emilia Bubulac a fost vreme de un an educatoare, însă a renunţat pentru a urma o facultate în Bucureşti. După căsătorie, se stabileşte definitiv în Capitală şi la îndemnul soţului începe să participe la festivaluri de muzică populară. Printre piesele care au încântat publicul se numără „Viorea, viorea, viorea“, „Teiule, frunză rotată“, „Seara bună, Mărioară“, „Dă-mi, neicuţă, gura ta“, „Frumos cântă, turtureaua“, „Ce frumoasă-i, neică, dragostea“, „Şi mi-am pus un gând pe lume“.

Sursa: www.adevarul.ro


Colegii de la CREDIDAM își exprimă profundul regret pentru pierderea suferită şi adresează sincere condoleanţe întregii familii şi multă putere în aceste momente grele. Dumnezeu să o odihnească în pace!

motriuc_73393700

A murit actorul Eugen Cristi Motriuc

Eugen Cristian Motriuc, actor al Teatrului Mic din Bucureşti vreme de trei decenii, a încetat de viaţă. la vârsta de 68 de ani.
Hunedorean de origine, născut la 10 iulie 1949, Eugen Cristian Motriuc, a ales TeatrulTineretului din Piatra Neamţ ca loc în care să îşi înceapă parcursul teatral. “Piatra Neamţ face parte din viaţa mea”, declara el într-un interviu.
Distribuit prima oară în 1977 în chipul lui Hernandez din spectacolul Pâine amară de Claude Spaark, în regia lui Constantin Dinulescu, montat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, Eugen Cristian Motriuc alege totuşi să îşi continue drumul la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, în detrimentul Naţionalului. Acolo, vreme de peste cinci ani, interpretează cu virtuozitate roluri în spectacole regizate de Alexandru Tocilescu (1978 – Nevestele vesele din Windsor de Willian Shakespeare; 1980 – Program special L.B. de Stephen Poliakoff) sau Alexandru Dabija (1979 – Mihai Viteazul de Eugen Mandric şi Paul Findrihan; 1980 – D’ale Carnavalului de Ion Luca Caragiale).
La Teatrul Mic din Bucureşti este adus în 1983 de Dinu Săraru, iar primul spectacol în care e distribuit, în acelaşi an, este celebrul Richard al III-lea de William Shakespeare, montat de Silviu Purcărete. Pe scena Teatrului Mic şi a Teatrului Foarte Mic interpretează, timp de trei decenii, peste 20 de roluri, alături de Ştefan Iordache, Olga Tudorache, Leopoldina Bălănuţă, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Coca Bloos, Vali Seciu, Gheorghe Visu ş.a.
Colaborează, de asemenea, în film cu regizori precum Costa-Gavras (Amen), Sergiu Nicolaescu, Mircea Daneliuc sau Nicolae Mărgineanu, filmul Poarta Albă (2014), regizat de acesta din urmă fiind ultimul său rol pe peliculă.
De la teatru îşi ia rămas-bun în 2007 cu spectacolul Război cu Troia nu se mai face, în regia lui Florin Călinescu, montat pe scena în care şi-a lăsat cea mai bună parte din ani şi cel mai mult din suflet, Teatrul Mic.Sursa: www.adevarul.ro

mihai-viteazu-4

În numele tuturor colegilor de la CREDIDAM transmitem un mesaj de adâncă tristețe, condoleanțe și îmbărbătare pentru familia lui Eugen Motriuc. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Toate aceste nopti albe foto2

Nopţi albe în cinematografe, din 28 iulie

Toate aceste nopţi albe / All These Sleepless Nights, documentarul hibrid regizat de polonezul Michal Marczak, intră pe 28 iulie în cinematografele din ţară, distribuit de Transilvania Film. Filmul a câştigat premiul pentru regie la competiţia World Cinema – film documentar a Festivalului de la Sundance, şi premiul publicului în competiţia internaţională a festivalului T-Mobile New Horizons IFF din Polonia.

“Ideea acestui film s-a născut dintr-un gând pe care l-am avut într-o dimineaţă rece, în Varşovia: La naiba, cât timp mi-a mai rămas pentru un film despre ce înseamnă să fii tânăr?”, povesteşte regizorul, care a reuşit, după o filmare de două veri şi o iarnă, să sintetizeze “splendoarea exceselor tinereţii”, aflăm de pe Hollywood Reporter.

TOATE_ACESTE_NOPTI_ALBE_poster

Toate aceste nopţi albe este un documentar hibrid pentru că testează limitele genului. Regizorul şi-a căutat personajele timp de mai multe luni, frecventând baruri şi petreceri din Varşovia, până i-a întâlnit într-un final pe studenţii la Arte Krzysztof Baginski şi Michal Huszcza. Au petrecut apoi trei luni împrietenindu-se şi găsind situaţiile cele mai potrivite din punct de vedere cinematografic. “Personajele nu pretind să fie altcineva ci trăiesc emoţii reale, nu le simulează. Pentru mine asta este definiţia unui film documentar, dar şi a unui film bun de ficţiune. Am discutat mult despre cinema şi ce poate el să transmită. Există multe lucruri pe care nu le poţi arăta prin intermediul cinema-ului. În literatură paleta este imensă, dar în cinema ai nevoie de scurtături.”, a povestit Michal Marczak într-un interviu după premierea de la Sundance.

Ce înseamnă să fii cu adevărat treaz într-o lume care se mulţumeşte să doarmă? Kris şi prietenul său cel mai bun, Michal, îşi trăiesc viaţa şi iubirile la maxim, hoinărind neobosiţi pe străzile Varşoviei, plutind în deriva nesiguranţei şi a euforiei tinereţii.

Regizorul şi directorul de imagine Michal Marczak, 35 de ani, s-a remarcat în 2010 cu primul său documentar, At the Edge of Russia, despre viaţa de zi cu zi a unui mic grup de soldaţi dintr-o bază militară de lângă graniţa finlandeză. Filmul a fost distins cu HBO Emerging Artist Award şi cu Filmmaker Award la Hot Docs, precum şi cu numeroase alte premii la festivaluri din întreaga lume.

Apoi a urmat documentarul Fuck for Forest (2012), despre un ONG din Berlin care, pe ideea că sexul poate schimba lumea, strânge bani pentru mediu prin vânzarea de filme porno home-made pe internet. Filmul a avut premiera la Festivalul de Film SXSW (South by Southwest) şi a fost documentarul polonez cu cele mai multe proiecţii în 2013, fiind numit de revista britanică Dazed & Confused drept “unul dintre cele mai inovatoare zece documentare din ultimii ani”.

Toate aceste nopţi albe este o co-producţie Polonia / Anglia. (R.N.)

 All These Sleepless Nights - foto

Toate aceste nopti albe foto1

afis-festin-pe-bulevard

FEST(IN) pe Bulevard ediţia a V-a under construction

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Teatrul Nottara, organizează cea de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, în perioada 7-18 octombrie 2017.

Ediţia de anul acesta reuneşte 35 de spectacole de teatru, două spectacole de muzică şi  multe evenimente conexe la care participă artişti din opt ţări: Argentina, Bulgaria, Coreea de Sud, Croaţia, Franţa, Germania, Republica Moldova şi România.

A cincea ediţie a Festivalului va avea şapte secţiuni:

- Criza pubertăţii, criza adolescenţei - secţiune competitivă, în cadrul căreia vor fi supuse atenţiei spectatorilor producţii pentru şi despre tineri;

- Text sau pretext - secţiunea va cuprinde spectacole prin intermediul cărora organizatorii vor încerca să prezinte publicului importanţa echipei de creatori şi de artişti în realizarea unei producţii scenice. Astfel, se vor prezenta câte două variante de spectacol pe acelaşi text şi un spectacol cu două variante de distribuţie;

- Bulevardul Comediei – secţiune competitivă, care vă propune spectacole de mare succes. Juriul va fi alcătuit din cinci membri aleşi din public;

- Premiere în Fest(in) – cele mai noi producţii ale Teatrului Nottara, altele decât cele legate de temele celorlalte secţiuni;

- Invitaţi speciali - producţii de bună calitate şi de succes, care aparţin unor teatre partenere şi care completează, prin temele abordate, tematicile Festivalului.

- Multi Art EXIT – fostul festival de teatru pentru persoane private de libertate a devenit una dintre secţiunile festivalului în 2015. Se va desfăşura în  zilele de 22 şi 23 noiembrie;

- In memoriam, dedicată unor personalităţi teatrale dispărute, care au avut o contribuţie importantă la evoluţia teatrului românesc.

Manifestarea mai cuprinde evenimente conexe: colocvii, spectacole-lectură pe texte pentru şi despre adolescenţi, evenimente stradale, lansări de carte (de teatru), vernisajul unor expoziţii de fotografie de teatru, întâlnirile AICT.RO. (R.N.)

Afis CARAVANA_TIFF_2017 (1)

Caravana TIFF duce filmele bune în peste 15 orașe din ţară

Caravana Filmelor TIFF revine în această vară, pentru a opta ediție, cu un program de filme noi, premiate, proiectate în aer liber pentru publicul din peste 15 orașe. Ecranul uriaș al Caravanei va fi amplasat în parcuri, piețe publice, amfiteatre și grădini de vară, de la mijlocul lunii iulie, până în septembrie. Spectatorilor li se pregătesc comedii, drame, thrillere animații, filme premiate în marile festivaluri și succese de casă.

Afis CARAVANA_TIFF_2017 (1)

Pe harta Caravanei se află orașe precum: Satu Mare (28 – 30 iulie), Arad (4-6 august), Năsăud (4-6 august), Oradea (15-16 august), Brașov (18-20 august), Făgăraș (18-20 august), Mediaș (21-22 august), Galați (23-25 august), Deva (27-29 august), Timișoara (31 august-5 septembrie), Sf. Gheorghe (12-13 septembrie), Ploiești (19-20 septembrie).

La Pazza GioiaNebune de fericire/ La pazza gioia

Publicul va avea ocazia să vadă Gloria/ Glory (r. Kristina Grozeva, Petar Valchanov), recompensat cu Mențiunea specială a Juriului la TIFF, povestea unui bărbat care găsește milioane de leva pe șine, le predă statului și se trezește că obține în schimb un ceas stricat, Dalida (r. Lisa Azuelos), drama biografică bazată pe viaţa legendarei cântăreţe, Nebune de fericire/ La pazza gioia (r. Paolo Virzì), un film exuberant adus de la Cannes despre prietenia plină de surprize dintre două femei care se cunosc într-o clinică de psihiatrie, sau Dumnezeu să ne ierte/ Que Dios nos perdone (r. Rodrigo Sorogoyen), un thriller captivant plasat în Madrid, multi-premiat în ultimul an.

Que Dios nos perdone (1)Dumnezeu să ne ierte/ Que Dios nos perdone

Glory (1)

Gloria/ Glory

Spectatorii se vor delecta urmărind comedia Complet străini/ Perfetti sconosciuti (r. Paolo Genovese), despre un grup de prieteni care decid să-și lase la iveală secretele ascunse în telefoanele mobile, cu efecte dintre cele mai neașteptate. Un film puternic, (M)ucenicul (r. Kirill Serebrennikov) este drama unui adolescent din Rusia care-și confruntă apropiații folosind Biblia ca armă.

Perfetti sconosciutiComplet străini/ Perfetti sconosciuti

(M)ucenicul_1

(M)ucenicul

Povestea iubirii, noul film al lui Radu Mihăileanu, parțial filmat în România, cu vedete ca Derek Jacobi, Gemma Arterton, Sophie Nelisse și Eliot Gould în distribuție, va putea fi vizionat în aer liber alături de Planeta Petrila (r. Andrei Dăscălescu), distins cu Premiul Publicului pentru film românesc la TIFF, Ultimul căldărar, regizat de fotograful Cosmin Bumbuț și Elena Stancu și recompensat cu Premiul pentru debut la TIFF, Varză, cartofi și alţi demoni (r. Șerban Georgescu), un documentar despre situația tragi-comică a agriculturii românești, La drum cu tata (r. Anca Miruna Lăzărescu), Vara s-a sfârșit (r. Radu Potcoavă), comediile Afacerea Est (r. Igor Cobileanski) și Două lozuri (r. Paul Negoescu), sau thriller-ul Câini (r. Bogdan Mirică).

Gemma Arterton_Povestea iubirii (1)Povestea iubirii

Planeta Petrila (1)

Planeta Petrila

Intrarea la proiecţii este liberă. (R.N.)

afise [ideo ideis 12] SORINA VAZELINA

“Pe tine cine te minte?”: întrebarea pe care o pune IDEO IDEIS adolescenţilor la cea de-a 12-a ediţie

96% dintre adolescenţii români se uită zilnic la televizor şi 88% utilizează în fiecare zi internetul, dintre care doar 16% spun că nu au niciun cont de social media, conform unui studiu al UNICEF din 2013 despre situaţia adolescenţilor din România. Cum reuşesc liceenii să facă slalom printre toate informaţiile pe care le primesc de pe aceste canale? Cum putem să-i încurajăm să nu le mai considere din start ca fiind adevărate? Şi mai ales, cum îi putem ajuta să verifice informaţiile pe care le au înainte de a-şi forma o opinie?

Pentru că strânge 200 de adolescenţi într-o tabără de educaţie alternativă în Alexandria, festivalul IDEO IDEIS alege an de an o temă pe care o consideră constructivă pentru educaţia lor şi care poate, prin campania de comunicare, depăşi graniţele festivalului în termeni de impact. După ce anul trecut a vorbit despre empatie, tema celei de-a 12-a ediţii este autonomia.

Campania “Pe tine cine te minte?” îşi propune să reviziteze mituri, stereotipuri socio-culturale şi minciuni, voite sau nu, care ne pot marca când suntem copii sau adolescenţi, pentru a ajuta liceenii să conştientizeze importanţa autonomiei, şi pentru a le încuraja spiritul critic.

În spoturile video ale campaniei, Alina Gavrilă Borţun (Creative Director), Adi Bulboacă (fotograf, Scena9), Elena Calistru (Funky Citizens), Svetlana Cârstean (poetă), Dorina Chiriac (actriţă, mentor IDEO IDEIS), Oana Giurgiu (producătoare, TIFF), Cristian Lupşa (editor, Decât o Revistă), Marius Manole (actor, mentor IDEO IDEIS), Cristian Neagoe (manager cultural, Street Delivery), Psihotrop (rapper), Vlad Tăuşance (trainer de comunicare), Alex Tocilescu (scriitor), Roman Tolici (artist) şi Vlad Levente Viski (activist, MozaiQ) au răspuns la întrebarea „Pe tine cine te-a minţit în adolescenţă?”, au identificat mituri încă actuale în societatea românească şi au încercat să găsească ponturi pentru a evita dezinformarea. Artiştii Alexandru Nimurad, Sorina Vazelina şi Maria Zurbagiu au venit cu propriile interpretări asupra campaniei, declinate în cele trei vizualuri ale ediţiei de anul acesta a IDEO IDEIS. (R.N.)

afise [ideo ideis 12] MARIA ZURBAGIU

afise [ideo ideis 12] SORINA VAZELINA

afise [ideo ideis 12] ALEXANDRU NIMURAD

Rasnov

O nouă ediţie a Festivalului de Film şi Istorii de la Râşnov (28 iulie – 6 august)

10 zile în Cetatea Râşnovului la început de august. Fără covor roşu, fără fiţe, fără isterie, fără breaking news. Ca să înţelegi ce ţi se întâmplă!

Subiecte relevante, filme deştepte, lectori carismatici, public inteligent, dezbateri memorabile, concerte sofisticate, clãdiri venerabile, cântãri exuberante în aerul nopţilor carpatine, expoziţii, standuri de cãrţi.

Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov (FFIR) a apãrut în anul 2009 din dorinţa valorificãrii unui capitol important al cinematografiei locale şi mondiale, dar şi din nevoia de a produce în spaţiul public românesc discuţii despre teme al cãror impact temporal depãşeste efemeritatea clipei. S-a nãscut astfel un eveniment unic pe piaţa culturalã româneascã în care Istoria şi Filmul Istoric stârnesc gânduri şi pasiuni, informeazã şi emoţioneazã, ridicã întrebãri şi dezbate rãspunsuri. O întâmplare proaspãtã şi relaxatã, care înţelege sã mixeze în chip firesc rigoarea şi umorul.

Cu opt ediţii la activ, FFIR face deja parte din identitatea culturalã a Râşnovului, marcând spectaculoasa ascensiune a oraşului transilvan în topul naţional al destinaţiilor cultural-turistice (peste 400.000 vizitatori pe an). (R.N.)

 Rasnov

smiley

La mulţi ani, Smiley!

De ani buni, Smiley ne-a obişnuit cu hituri. Însă muzica sa nu este una „de unică folosinţă”. Accesibile şi menite să satisfacă toate gusturile, melodiile sale nu neglijează latura sensibilă, emoţia autentică. Producător, compozitor, solist, actor, om de televiziune, Smiley îşi aniversează astăzi ziua de naştere, prilej cu care îi dorim inspiraţie, sănătate şi cât mai mulţi fani!