La mulţi ani, Horaţiu Mălăele!

Cu o viziune plastică asupra lumii, un fin şi acut simţ al umorului – tipic caricaturistului – Horaţiu Mălăele are o inepuizabilă capacitate de a ne surprinde. Umorul său sec, privirea aparent docilă, măsura şi dozajul îi sunt specifice. Fiind convinşi că deja ne pregăteşte surprize pentru stagiunea viitoare, îi dorim azi la aniversare: spor, sănătate şi cât mai multe surse (şi resurse) de inspiraţie!

Premiera „Union Place” se joacă în trei limbi, cu o distribuție internațională

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă în premieră, în luna septembrie, spectacolul „Union Place” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, care va avea în distribuție actori ai celor două secții ale TNRS, română și germană, și se va juca în trei limbi. Premiera este programată în 11 septembrie, la ora 19:00, la Sala Mare.

„Mă bucur nespus că publicul din Sibiu, dar și cel din alte colțuri ale lumii, va avea ocazia să descopere în curând o nouă producție a Teatrului Național „Radu Stanca” – Union Place, o piesă semnată de dramaturga Elise Wilk, montată de regizorul Cristian Ban, aflat la prima sa colaborare cu teatrul nostru. Sunt convins că și prin acest spectacol TNRS își va reafirma capacitatea de a valorifica un colectiv artistic remarcabil– alcătuit din actori veniți din toate colțurile lumii, care aduc pe scenă fragmente vii din tradițiile, culturile și limbile țărilor de origine” – Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

„Am ales această poveste pentru că vorbește sincer, cu umanitate și umor despre oameni din trei colțuri ale Europei, care încearcă să se conecteze și să-și regăsească sensul într-o lume plină de contradicții. Mă bucur și mă simt provocat că lucrez cu o distribuție internațională și că spectacolul se va juca în trei limbi. Frumusețea textului scris de Elise Wilk stă și în faptul că, indiferent de unde pornesc, toate poveștile se întorc, într-un fel sau altul, spre România și trecutul ei”, a declarat regizorul Cristian Ban.

Scenografia spectacolului este semnată de Andreea Săndulescu, iar light design-ul de Cristian Niculescu. Din distribuție fac parte actorii: Olga Török, Gyan Ross, Viorel Rață, Serenela Mureșan, Emőke Boldizsár, Daniel Plier, Patrick Imbrescu.

Spectacolul se va juca în limbile germană, română și engleză, cu traducere în română, germană și engleză.

Cristian Ban este regizor de teatru din România, recunoscut pentru spectacolele sale construite prin procese colective de creație, în colaborare directă cu actorii.

A absolvit regia de teatru la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A beneficiat de rezidențe internaționale în Germania (2007) și la 7 Stages Theater din Atlanta, SUA (2015/2016), iar din 2024 este coordonatorul masteratului de regie al Universității de Arte din Târgu Mureș.

A montat peste 40 de spectacole în teatre din întreaga țară: București, Timișoara, Cluj, Galați, Sfântu Gheorghe, Arad, Piatra Neamț, Brăila, Baia Mare, Satu Mare ș.a. Producțiile sale au fost selecționate în cele mai importante festivaluri de teatru din România – Festivalul Național de Teatru (București), FITS (Sibiu), FestCo, FITPTI (Iași), TESZT și Fest-FDR (Timișoara), Festivalul Național de Comedie (Galați) ș.a. – și au fost prezentate internațional în Germania, Polonia, Ungaria, Spania și Turcia.

A fost distins cu numeroase premii pentru regie și cel mai bun spectacol în cadrul festivalurilor naționale și a primit mai multe nominalizări la Premiile UNITER, printre care pentru cel mai bun spectacol, cea mai bună regie și cel mai bun text montat în premieră absolută.

Elise Wilk, născută în 1981 la Brașov într-o familie bilingvă, este dramaturg și traducător.

Piesele ei sunt montate în numeroase teatre din România şi din străinătate (Germania, Austria, Elveția, Franța, Italia, Grecia, Cipru, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Cehia, Polonia, Finlanda, Serbia), fiind traduse până acum în 15 limbi și publicate în opt țări.

Este autoarea a peste 20 de piese de teatru care au câștigat o serie de premii, cel mai recent fiind Premiul Aurora pentru dramaturgie Est-Europeană, obținut în 2022 în Polonia pentru piesa Dispariții.

Revista Forbes Romania a numit-o printre tinerii trendsetteri ai anului 2014, iar Decât o Revistă printre cei 100 de oameni pentru România de mâine (2018). A participat în programe internaționale ca Forumul Tinerilor Autori Europeni din cadrul Bienalei de Teatru de la Wiesbaden, Germania (2014), Hot Ink la Teatrul Lark din New York (2015), Fabulamundi. Playwriting Europe (2013-2020), GalataPerform Istanbul (2021), What Europe Dreams About Belgrad (2024)  și Fabulamundi.New Voices (începând cu 2023).

Este doctor în teatru și artele spectacolului (Universitatea de Arte din Târgu Mureș, 2020), cu o teză despre teatrul pentru publicul tânăr în România, iar din 2021 este lector universitar la aceeași universitate, unde predă la Masteratul de Scriere Dramatică.

Andreea Săndulescu a absolvit în 2008 Secția Scenografie din cadrul Universității de Arte Plastice București (Facultatea de Arte Decorative și Design). Încă de la terminarea studiilor, a devenit o scenografă apreciată pentru munca depusă atât pe scenele unor teatre importante din țară, cât și pentru crearea set design-urilor destinate videoclipurilor, spoturilor publicitare și concertelor. Printre cele mai cunoscute spectacole de teatru la care a participat se numără: „Incendii” (regia Alexandru Mâzgăreanu; Teatrul de Stat Constanța); „Marele Gatsby” (regia: Andrei Huțuleac; Palatul Bragadiru – București); „Hotel PM” (regia: Andreea Gavriliu; Teatrul German de Stat), pentru care a primit Premiul Pentru Cea Mai Bună Scenografie, în cadrul Festivalului de Teatru „Pledez pentru tine(ri)”, în 2015; „Crăiasa Zăpezii” (regia: Rosamunde Hutt; Teatrul „Ion Creangă”); „Hoți” (regia: Radu Afrim; Teatrul Național „I.L. Caragiale”). De asemenea, activitatea Andreei Săndulescu, în calitate de scenografă pentru scurtmetraje ori videoclipuri i-au îmbogățit palmaresul nu numai cu un Premiu de Scenografie în cadrul Festivalului Cinemaiubit 2011 („Grand Hotel Italia”, regia: Rodi Cotenescu), ci și cu șansa de a lucra cu nume faimoase ale muzicii contemporane autohtone, precum Inna, Antonia ori Deepcentral. Activitatea Andreei Săndulescu în Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu se leagă de spectacolele Secției Germane „Quartett” (regia Hunor Horvath), „Mesaje spre Univers” (regia: Josef Maria Krasanovsky) și „Yvonne” (regia: Botond Nagy).

Thierry Wolton, Ada Milea, Ana Blandiana, byron și Luna Amară vin la ediția a 17-a a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR)

Timp de 17 zile, între 8 și 24 august, FFIR 2025 programează, la Râșnov, Brașov, Feldioara și Codlea, peste 100 de proiecții de film, dezbateri, concerte, prelegeri, spectacole de teatru, lansări de carte și o școală de vară.

Conform tradiției, FFIR își propune să dezbată teme relevante într-un spațiu al dialogului civilizat și al schimbului de idei bazat pe argumente. Tema ediției: (Anti)Sistem.

Printre cei aproximativ 100 de invitați speciali ai ediției din 2025, se numără Thierry Wolton, Ana Blandiana, Horia Roman Patapievici, byron, Alexandru Andrieș, Toader Paleologu, Armand Goșu, Nicu Alifantis, Ada Milea,  Bogdan Simion, Sorin Ioniță, Ioan Stanomir, Irina Margareta Nistor, The Mono Jacks, Nightlosers ș.a.

Oamenii au creat dintotdeauna sisteme. Sociale, politice, economice, educaționale, culturale etc. În fiecare zi, suntem beneficiarii și / sau victimele a zeci de sisteme din care facem parte (in)voluntar și (in)conștient. După caz, moment istoric și loc geografic, un sistem e perceput a fi bun sau prost, e aplaudat sau hulit, e cultivat cu entuziasm sau sabotat prin orice mijloace.

Dar ce înseamnă, de fapt, un „Sistem”? Există o definiție majoritar acceptată? Cum a evoluat noțiunea de „Sistem” de-a lungul istoriei? Cum a ajuns Sistemul să fie folosit adesea ca un bau-bau suprem, să fie portretizat ca dușmanul care controlează totul din umbră și împotriva căruia se cuvine să luptăm fără încetare?

Care sunt cele mai importante sisteme care influențează în prezent societatea românească? Cum devine treaba cu sistemul politic? Dar cu cel educațional, juridic sau cultural? Ce preferăm: sistemul sau indivizii, statul sau independenții, echipa sau vedeta?

Întrebările de mai sus sunt parte dintre cele pe care le vom dezbate în cadrul FFIR 2025. O ediție despre Sistem și Antisistem. Pe bază de analize complexe și nuanțate, formulând ipoteze multiple și căutând să privim dinspre puncte de vedere variate, vom căuta să formulăm răspunsuri și să lansăm alte întrebări.

FFIR 2025 înseamnă: peste 50 de proiecții de film, 19 dezbateri și prelegeri susținute de peste 60 de invitați, 20 de concerte și 3 reprezentații de teatru susținute de peste 60 de artiști, 11 evenimente speciale și o școală de vară la care vor participa 30 de studenți şi liceeni. Evenimentele FFIR 2025 se vor desfășura la Râșnov (în Grădina Cetății, Cinema Amza Pellea, Biserica Evanghelică, Centrul Schubz, Piața Unirii și în spații private), Brașov (la Bastionul Țesătorilor), Feldioara (în Cetate) și Codlea (în Biserica Evanghelică). Un eveniment care a devenit tradiție în Ţara Bârsei.

Festivalul se va desfășura în perioada 8 – 10 august la Feldioara, 9 august la Codlea, 10 – 14 august la Brașov și 15 – 24 august la Râșnov.

Festivalul Enescu aduce pe scena din Sibiu artiști laureați cu Grammy și orchestre cu peste 75 de muzicieni

Festivalul Internațional George Enescu revine la Sibiu, între 2 și 21 septembrie 2025, propunând o călătorie sonoră fără frontiere.

Programul reunește nume de prestigiu, precum Sinfonia Varsovia, violoniștii Augustin Hadelich și Daniel Lozakovich, alături de pianistul David Fray, pianista Alexandra Silocea cu proiectul său „Ver Sacrum – Klimt meets Bösendorfer”, precum și Scottish Chamber Orchestra, avându-l ca solist pe renumitul percuționist Colin Currie.

Evenimentul, intitulat „Aniversări”, marchează 70 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu și celebrează, totodată, momente importante din istoria unor creatori și ansambluri care au îmbinat într-un mod unic spiritul epocii cu avangarda muzicală.

Sibiul găzduiește cinci concerte și recitaluri de excepție la Sala Thalia și Muzeul Brukenthal, care vor aduce în atenție nume de rezonanță internațională. Pe parcursul celor trei săptămâni, orașul va pulsa în ritmul muzicii clasice, devenind un spațiu deschis exprimării creative a artiștilor din întreaga lume.

✦ Sinfonia Varsovia

2 septembrie 2025 | Sala Thalia

Fondată sub aura legendarului Yehudi Menuhin, Sinfonia Varsovia este un simbol al excelenței muzicale poloneze, ce epatează printr-un rafinament greu de egalat. Cu o discografie impresionantă ce include peste 200 de albume, ansamblul acoperă lucrări din barocul fastuos, partituri contemporane îndrăznețe și lucrări poloneze mai puțin cunoscute, readuse la viață cu un respect autentic pentru filonul lor identitar.

Sinfonia Varsovia vine la Sibiu sub bagheta Martei Gardolińska, alături de rafinatul pianist Rafał Blechacz. Programul va aluneca prin pagini semnate de Grażyna Bacewicz, Chopin și Mendelssohn, traversând epoci și teritorii sonore într-o perpetuă redescoperire.

✦ Alexandra Silocea – „Klimt Meets Bösendorfer – Ver Sacrum”

14 septembrie 2025 | Muzeul Brukenthal

Pianista Alexandra Silocea pune în scenă, la Sibiu, o experiență multisenzorială inspirată de simbolismul primăverii – un recital meditație la granița dintre vizual, poezie și sunet. Incursiunea ne poartă în universul lui Gustav Klimt, așternută pe clapele unui pian Bösendorfer de colecție, adus pentru prima dată în România, decorat manual cu foiță de aur de 23 de carate.

Însoțită de Patricia Nolz (mezzosoprană) și actrița Laëtitia Eïdo (narator), artista va da glas unei primăveri sacre, cu partituri de Schubert, Debussy, Liszt, Fazıl Say și Martin Romberg.

✦ Augustin Hadelich

17 septembrie 2025 | Sala Thalia

Laureat al premiului Grammy la categoria „Cel mai bun solist instrumental clasic”, Augustin Hadelich este considerat unul dintre cei mai străluciți violoniști ai generației sale.

Sunetul său unic prinde viață printr-o vioară Giuseppe Guarneri del Gesù, datând din 1744 – un instrument rar, încredințat lui prin generozitatea Tarisio Trust. Aceasta va răsuna la Sala Thalia, într-o seară ce promite o experiență vie, emoționantă.

✦ Daniel Lozakovich & David Fray

19 septembrie 2025 | Sala Thalia

Cei doi muzicieni cu cariere impresionante pe scena internațională, a căror întâlnire este un eveniment rar și valoros, vor încânta melomanii din Sibiu printr-un dialog sonor de o sensibilitate aparte.

Daniel Lozakovich – o revelație violonistică a noii generații, impresionează la doar 23 de ani prin maturitatea interpretării și sunetul clar, descris de critici ca „hipnotic”. A debutat deja cu orchestre de prim rang și abordează cu naturalețe Bach, Beethoven și repertoriul romantic.

David Fray – pianist francez de referință, e recunoscut internațional pentru interpretările sale poetice și profund personale. Criticii îl compară adesea cu Glenn Gould, pentru felul în care îmbină rigoarea tehnică cu introspecția.

✦ Scottish Chamber Orchestra

21 septembrie 2025 | Sala Thalia

În închiderea festivalului, Scottish Chamber Orchestra, printre cele mai distinse și spectaculoase orchestre de cameră din Europa, va susține un concert extraordinar la Sibiu, sub bagheta dirijorului Maxim Emelyanychev.

Ansamblul va dărui publicului o seară de sonorități de mare valoare: de la Beethoven – Creatures of Prometheus și Simfonia a V-a – la Veni, Veni, Emmanuel de James MacMillan. Concertul va fi înnobilat de prezența invitatului special, Colin Currie – printre cei mai inovatori percuționiști ai prezentului, care a redefinit dialogul dintre ritm și orchestră în muzica contemporană.

„Dinți de lapte”, regizat de Mihai Mincan și produs de deFilm, selectat la Festivalul Internațional de Film de la Veneția

„Dinți de lapte”/ „Milk Teeth”, al doilea lungmetraj de ficțiune scris și regizat de Mihai Mincan, va avea premiera mondială în cadrul secțiunii competitive Orizzonti la Festivalul Internațional de Film de la Veneția (ediția 82), care va avea loc în perioada 27 august – 6 septembrie 2025. Anunțul oficial a fost făcut astăzi în cadrul conferinței de presă a festivalului.

Dedicată filmelor care reprezintă cele mai noi și expresive tendințe din cinematografia internațională, secțiunea Orizzonti va fi jurizată de: regizoarea și scenarista franceză Julia Ducournau (președinta juriului), regizorul italian Yuri Ancarani; criticul de film argentinian Fernando Enrique Juan Lima; regizoarea australiană Shannon Murphy; regizorul și scriitorul american RaMell Ross.

Regizorul și scenaristul Mihai Mincan se află la a doua selecție în secțiunea Orizzonti, unde a fost prezent în 2022 cu debutul său în ficțiune, „Spre Nord” (2022), care a câștigat premiul Bisato D’oro acordat de asociația criticilor independenți.

„Dinți de lapte și-a căutat o voce proprie timp de șase ani. A început ca un exercițiu de genre film și a sfârșit prin a fi ceva poate mai vag, mai greu de identificat complet. Forma sa finală este un amestec între locul și momentul în care mă aflu acum și o echipă care a crezut în mine și mi-a dat tot. Acestor oameni le datorez mai mult decât un film”, spune regizorul Mihai Mincan.

„Suntem încântați să ne întoarcem la Veneția cu o alegorie despre tranziția României de la comunism la speranța unei societăți noi, după 1989, ilustrând cinematografic incertitudinea și frica din acea vreme. Căutarea adevărului de către personajul Maria reflectă dorința pentru justiție și schimbare, simbolizând generația ce a căutat, cu speranță, un viitor liber.”, au declarat producătorii Radu Stancu și Ioana Lascăr.

La premiera mondială de la Veneția vor participa: Mihai Mincan (regizor și scenarist), Radu Stancu și Ioana Lascar (producători), Carmen Rizac (producător asociat), Emma Ioana Mogoș, Marina Palii, Igor Babiac, Istvan Teglas – actori, George Chiper-Lillemark (director de imagine), Dragoș Apetri (editor), Marius Leftărache (compozitor), Anamaria Tecu  (scenografie), Dana Paparuz (costume),  Adrian Moroca (line producer).

„Dinți de lapte”/ „Milk Teeth” este o coproducție internațională România – Franța – Danemarca – Grecia – Bulgaria ce are în rolul principal o tânără actriță preadolescentă, aflată la debut: Emma Ioana Mogoș. Setat la finalul anilor 80, filmul prezintă povestea Mariei, o fetiță de 10 ani dintr-un oraș de provincie, a cărei soră cu un an mai mare dispare subit.

În timp ce ancheta este în desfășurare și părinții o caută disperați pe fiica lor cea mare, Maria apelează la ajutorul și încrederea prietenilor. Astfel, Maria trebuie să-și găsească curajul de a se maturiza.

Din distribuția filmului mai fac parte: Marina Palii, Igor Babiac, István Téglás, Victor-Ioan Rogobete, Lara Maria Alexandra Comănescu, Maia-Victoria Boboc, Albert Ciută, Karina-Ziana Gherasim, Tudor Morar, Mihaela Rădescu, Ada Lupu, Cătălin Filip, Luca-David Cărăvan, Ingrid-Maria Tirintică.

Directorul de imagine al filmului este George Chiper-Lillemark, iar montajul a fost realizat de Dragoș Apetri. Marius Leftărache și Nicolas Becker au compus muzica, iar Cyril Holtz a realizat mixajul de sunet. Scenografia este semnată de Anamaria Țecu, realizarea costumelor a fost coordonată de Dana Păpăruz, iar de machiaj și coafură s-au ocupat Dimitra Fafaliou și Sotiris Paterakis.

Radu Stancu, Ioana Lascăr (România) sunt producătorii filmului din partea deFilm.

Coproducători: Cyriac Auriol, Monica Hellström, Konstantinos Vassilaros, Poli Angelova, Nikolay Todorov. Producători asociați: Carmen Rizac, Vlad Rădulescu, Orfeas Peretzis, Remi Burah, Olivier Pere, Mikulas Novotny.

„Dinți de lapte”/ ”Milk Teeth” va ajunge în cinematografele din România în această toamnă, distribuit de T.R.I.B.E Films.

Mihai Mincan a debutat în cinematografie în 2008, ca scenarist, cu scurtmetrajul „Palmele” regizat de George Chiper-Lillemark, selectat la Locarno, Rotterdam și Cottbus. A realizat apoi trei scurtmetraje produse de compania deFilm –  „Alaska” (2014), „Cometa” (2017) și „Idila” (2019) – care au avut premiera la festivaluri europene. În 2019 a co-regizat două documentare TV licențiate către TVR – „Omul care a vrut să fie liber” și „Emigrant Blues”. Primul său film de lungmetraj de ficțiune, „Spre Nord” – un thriller care a fost filmat în trei țări, a implicat cinci coproducători și în care s-au vorbit cinci limbi, având actori din patru teritorii – a avut premiera în 2022 în competiția Orizzonti de la Veneția, a fost selectat la peste 25 de festivaluri internaționale și a fost disponibil în 15 teritorii. „Spre Nord” a avut 13 nominalizări la Premiile Gopo 2024, a câștigat trei trofee Gopo 2024 (Cel mai bun debut și Cea mai bună imagine, precum și Premiul Tânără Speranță pentru Niko Becker); a primit cinci premii ale Uniunii Cineaștilor în 2024, incluzând Marele Premiu și Trofeul Uniunii Cineaștilor pentru cel mai bun film. „Spre Nord”este disponibil pe HBO Max și Antena Play.

La mulţi ani, Mircea Baniciu!

O voce caldă care spune poveşti încarcate de emoţie şi adevăr. Iubit de public pentru personalitatea sa unică şi pentru ştiinţa de a crea cel mai autentic şi fertul sens al intimităţii, Mircea Baniciu îşi aniversează azi ziua de naştere. Îi dorim tot ce e mai bun şi mai folositor pe lume, inspiraţie, sănătate şi noroc!

Documentariștii Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc – pentru a doua oară în competiția Festivalului Internațional de Film de la Sarajevo

Documentariștii Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc vor fi prezenți în competiția oficială dedicată documentarelor la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo (15-22 august) cu „Tata”, un documentar care pornește de la un apel disperat din Italia și se transformă într-o investigație despre rănile pe care le purtăm, dar nu le vedem.

În urmă cu cinci ani, documentarul „Acasă” (România, Germania, Finlanda), regizat de Radu Ciorniciuc, scenariul Lina Vdovîi, primea Premiul pentru Drepturile Omului (acordat de Regatul Olandei) – fiind considerat cel mai bun film din competiţie care a abordat acest subiect. „Tata”,  regizat de Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc, reprezintă a doua colaborare de succes cu Manifest Film și producătoarele Monica Lăzurean-Gorgan și Elena Martin.

Filmat în Italia, Moldova și România, „Tata” surprinde un moment de cotitură în viața unei familii: fiica, acum adultă, încearcă să-și ajute tatăl, muncitor migrant în Italia, care îi cere sprijinul după ce devine victimă a abuzurilor la locul de muncă. În timp ce Lina investighează prezentul tatălui ei, revin la suprafață tensiunile și rănile nevindecate din trecut – experiențe dureroase care i-au ținut distanțați ani de zile.

„Am decis să spunem această poveste pentru a rupe ciclul rănilor din copilărie și pentru a aduce în discuție violențele pe care unii le consideră normale, lucrurile pe care le tolerează sau le ascund de sine și de alții pentru supraviețuire, dar și pentru a învăța cum să ne protejăm mai bine copiii de durerea pe care o putem cauza dacă nu ne vindecăm propriile traume”, menționează Lina Vdovîi.

„Tata” va avea premiera în cinematografele din România pe 12 septembrie 2025, fiind distribuit de Culoar Films.

În prezent, filmul rulează în cinematografele din Olanda.

A făcut parte din competiția Zilele Filmului Românesc la TIFF 2025, fiind prezentat apoi la Ceau Cinema Timișoara. Va face parte din programul Festivalului Internațional de Film ANONIMUL (11 – 17 aug) și RAB Film Festival (Croația).

„Tata” a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Toronto, a fost selectat în 15 festivaluri internaționale și are în palmares șapte premii: Premiul Silver Horn pentru regia unui film cu tematică socială în cadrul Competiției Internaționale de Film Documentar a Festivalului de Film de la Cracovia (Polonia, 2025), Premiul „Human Rights in Motion” la FIPADOC – Festivalul Internațional de Film Documentar, Biarritz (Franța, 2025); Premiul Alpe Adria Cinema pentru cel mai bun documentar și Premiul Publicului la Festivalul de Film de la Trieste (Italia, 2025); Premiul pentru Cel mai bun documentar în competiția internațională în cadrul Verzio – Festivalul Internațional de Film Documentar pentru Drepturile Omului (Ungaria, 2024); Premiul pentru cea mai bună regie în competiția central și est-europeană la Astra Film Festival, 2024; Premiul Publicului la Les Films de Cannes à Bucarest, 2024.

Sursa – arta din lumină sparge ziduri. Un nou festival de light art în București, în toamna lui 2025

Asociația AMURAL anunță proiectul SURSA, o revenire în forță a programelor curatoriale și a activităților artistice colaborative care au consacrat activitatea asociației între 2015 și 2020, printr-o refocalizare asupra unei forme de artă mai puțin cunoscută și apreciată în România: Light Art, sau luminism.

Termenul Light Art desemnează lucrări ce traversează mai multe medii și tehnici, în care lumina este elementul  central – controlată precis sau lăsată liberă. Poate lua forma unor instalații, sculpturi luminoase sau  intervenții imersive, ocupând un spațiu între arta conceptuală și explorarea senzorială. Publicul asociază de cele mai multe ori astfel de lucrări cu spații comerciale, în care sunt tratate mai degrabă ca decorațiuni ambientale. Proiectul SURSA propune însă o altă perspectivă, cu o abordare curatorială menită să repoziționeze această formă de artă în percepția publică. Pornind de la expunerea unor artiști internaționali și locali consacrați, atrăgând artiști emergenți, organizatori și curatori din sfera new media și ajungând la publicul larg, SURSA va aduce o serie de acțiuni și de evenimente menită să găsească noi contexte în spații neconvenționale, să stabilească rețele profesionale și să aducă Light Art în conștiința publicului contemporan din România.

Evenimentul principal al festivalului internațional SURSA va fi o expoziție găzduită de Biblioteca Națională a României, între 11 și 19 octombrie, reunind lucrări ale unor artiști de renume internațional (Laszlo Bordos, Maotik, Moulab) cu lucrări produse de un colectiv impresionant de artiști locali consacrați (Cote, H3, Akos, Adrian Manolescu, Rizi, Dan Adrian Ionescu, InDialog) cât și cu creații ale unor artiști emergenți, selecționați în urma unui apel deschis național și a unei rezidențe de creație desfășurate în localitatea Băile Govora din județul Vâlcea. În paralel cu expoziția va avea loc și o masă rotundă intitulată Art Light Forum, menită să analizeze și să repoziționeze light art din perspectivă teoretică și academică și creând totodată contextul formării unor noi rețele profesionale de specialitate între organizatori, curatori, galeriști și reprezentanții unor branduri comerciale. Evenimentul va beneficia de prezența unor invitați de renume din domenii relevante pentru scena  luminismului, oferind o perspectivă amplă și diversificată asupra acestui mediu artistic.

Apelul deschis se desfășoară până pe 3 august și sunt invitați să se înscrie tineri artiști interesați de Light Art, propunând lucrări care vor putea fi expuse în Light Art Festival. Prototipurile create pe parcursul rezidenței vor fi expuse și în aer liber, în amfiteatrul din stațiune, într-un eveniment cu discuții și prezentări informale despre procesul artistic și colaborările dezvoltate pe parcursul rezidenței. În urma apelului deschis vor fi selecționați doi artiști care se vor putea alătura rezidenței.

Pe lângă stil, subiecte abordate, context istoric și teme, istoria artei poate fi studiată și din perspectiva modului în care creatorii s-au raportat la lumină în lucrările lor. În acest context, light art este concepută în așa fel încât să pună lumina în centrul creației, cu instalații care izbutesc să-i releve un aspect sculptural, o putere nemijlocită de a stârni emoții. În acest context, Asociația AMURAL oferă prin SURSA o sclipitoare oportunitate artiștilor locali de a se racorda la un curent internațional robust, țintind totodată spre dezvoltarea publicului într-o zonă slab activată cultural și spre consolidarea integrării noilor tehnologii în repertoriul tehnicilor artistice aflate la îndemâna creatorilor din România.

România, prezentă la Festivalul Internațional „Films by Our Neighbours” – Kino Susidiv 2025

Institutul Cultural Român, prin Direcția Relații Internaționale, susține participarea românească la cea de-a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Film „Films by Our Neighbours” (Kino Susidiv), care are loc în perioada 6–10 august 2025, în orașul Uzhgorod, regiunea Transcarpatia, Ucraina.

În cadrul festivalului, România va fi reprezentată de lungmetrajul „Anul nou care n-a fost” (2024), în regia lui Bogdan Mureșanu, un film multipremiat, cu peste 20 de selecții internaționale și 14 distincții obținute, inclusiv la prestigiosul Festival Internațional de Film de la Veneția. Filmul va fi proiectat în trei orașe importante: Uzhgorod, Lviv și Cernăuți. La fiecare dintre aceste proiecții vor participa regizorul Bogdan Mureșanu și actorul Iulian Postelnicu, care vor dialoga cu publicul în cadrul unor sesiuni de întrebări și răspunsuri.

Festivalul „Films by Our Neighbours” este un eveniment cinematografic unic în regiune, reunind producții din țările care se învecinează cu Ucraina: România, Ungaria, Slovacia, Polonia și Republica Cehă. În 2025, programul include o retrospectivă a cinematografiei poloneze, dar și filme de autor din toate țările participante. Festivalul este organizat de KISFF Films și KyivMusicFilm, în parteneriat cu House of Europe, Fondul Internațional al Grupului de la Visegrad, Agenția Austriacă pentru Educație și Internaționalizare, festivaluri europene de scurtmetraj și instituții academice de prestigiu.

În contextul actual, când solidaritatea între statele vecine capătă o nouă relevanță, participarea României la acest festival reprezintă un gest de reafirmare a valorilor umane, culturale și europene comune.

10 titluri au fost selectate în competiția internațională de film documentar a celei de-a 17-a ediții a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR)

90 de pelicule din întreaga lume au fost înscrise în competiția FFIR 2025. În acest an, juriul de profesioniști va fi format din criticul de film Irina Margareta Nistor (România), regizorul Nicolas Jallot (Franța) și regizorul Alex Gherman (Statele Unite). Conform tradiției festivalului, un premiul special va fi acordat de juriul de liceeni, un program educativ coordonat de regizorul Șerban Georgescu.

Cele 10 filme din selecția competitivă a FFIR 2025 provin din Franța,  Germania, Austria, Ucraina, Moldova, Polonia și România. Cele mai multe dintre acestea vor fi prezentate în premieră  absolută în România în cadrul proiecțiilor care vor avea la Cinema Amza Pellea din Râșnov în perioada 15 – 24 august 2025. Câștigătorii celor trei premii FFIR 2025 vor fi desemnați de juriul profesionist, juriul de liceeni și publicul prezent la vizionări.

Glenn Close, l’art de la transformation / Glenn Close, arta transformării (Franța, 2025, regia Catherine Ulmer Lopez), documentarul realizat pentru televiziunea Arte, îi prilejuiește marii actrițe americane o trecere în revistă a marilor roluri din cariera sa și o revizitare a provocărilor, eșecurilor și succeselor care i-au marcat devenirea. În 1971, într-un mic cinematograf din Cartierul Latin al Parisului, a fost lansat un film, Le chagrin et la pitié / Durerea și mila, în regia lui Marcel Ophüls (nominalizare la Oscar 1972 pentru cel mai bun documentar), care avea să provoace un imens scandal în Franța. La peste 5 decenii distanță, regizorul Joseph Beauregard prezintă, în Le chagrin et la pitié – La France de Vichy dynamitéz / Durerea și mila – Franța regimului de la Vichy dinamitată (Franța, 2024), impactul pe care filmul lui Ophüls l-a avut asupra societății franceze. În 1973, Leonid Samuilovich fuge din URSS și obține un loc de muncă la BBC în Londra. Cinci ani mai târziu, realizatorul radio Alexei Leonidov începe să difuzeze în Vest înregistrări realizate în clandestinitate  cu trupe avangardiste din URSS. La începutul anilor ‘2020, producătorul muzical Leo Feigin, în vârstă de 86 de ani, rememorează traseul unei vieți marcate de dificultățile politice din perioada Cortinei de Fier și de preconcepțiile oamenilor din toate epocile. Leo Records: Strictly for Our Friends / Leo Records: Doar pentru prietenii noștri (România, 2024, regia Ioana Grigore) unește cele 3 identități într-o singură, fascinantă personalitate.

Letizia Battaglia a fotografiat crimele mafiei timp de peste douăzeci de ani. Prin intermediul fotografiilor sale emblematice, Il mio nome è Battaglia / Letizia Battaglia, un fotograf față în față cu mafia (Italia, 2024, regia Cecile Allegra) evocă anii sângeroși ai istoriei italiene contemporane prin ochii unei artiste îndrăgostite de libertate. Missak & Mélinée Manouchian / Missak & Mélinée Manouchian (Franța, 2024, regia Katia Guiragossian) e o călătorie, un pelerinaj pe urmele a doi supraviețuitori ai genocidului armean care au devenit figuri de marcă ale Rezistenței Franceze. La 76 de ani, artistul fotograf care este protagonistul Siwy Amator / Lumea mea de griuri (Polonia, 2025, regia Petro Aleksowski, cineast prezent pentru a doua oară în competiția FFIR), decide să se reîntoarcă din Elveția în Polonia și să călătorească  într-o rulotă pentru a crea un album despre țara sa natală.

În 1906, un scandal de amploare a șocat societatea burgheză din întreaga Europă. Pornind de la acest incident, regizorul Stefan Ludwig explorează, în Aufstand im Bordell – Frauenhandel um 1900 / Revoltă în bordel (Austria-Germania, 2024), istoria traficului de femei și a prostituției în Europa începutului de secol 20. Sex in the Soviet Union / Sex în Uniunea Sovietică (Ucraina, 2025, regia Chad Gracia) vorbește despre pornografie, prostituție, avort, viol, homosexualitate și spionaj sexual în viața de zi cu zi a a oamenilor care au trăit vreme de peste 7 decenii de imperiul comunist. Muzicianul senegalez Alune Wade ne poartă, în Tukki, from Roots to Bayou / Tukki, de la origini la Bayou (Franța, 2025, regia Vincent Le Gal), trasează legăturile dintre tonalitățile muzicale din vestul Africii, ritmurile groove din Lagos și jazz-ul pe care îl asociem adesea cu New Orleans și Louisiana. Într-o explorare captivantă a Războiului Rece, Dragoș Turea urmărește, în Arma Supremă (Moldova, România, 2024), secretele care înconjoară cercetările psihotronice realizate în Uniunea Sovietică în încercarea de a transforma psihicul uman într-o armă.

FFIR 2025 înseamnă: peste 50 de proiecții de film, 19 dezbateri și prelegeri susținute de peste 60 de invitați, 20 de concerte și 3 reprezentații de teatru susținute de peste 60 de artiști, 11 evenimente speciale și o școală de vară la care vor participa 30 de studenți şi liceeni. Evenimentele FFIR 2025 se vor desfășura la Râșnov (în Grădina Cetății, Cinema Amza Pellea, Biserica Evanghelică, Centrul Schubz, Piața Unirii și în spații private), Brașov (la Bastionul Țesătorilor), Feldioara (în Cetate) și Codlea (în Biserica Evanghelică). Un eveniment care a devenit tradiție în Ţara Bârsei.

Ediția din 2025 a Festivalului se va desfășura în perioada 8 – 10 august la Feldioara, 9 august la Codlea, 10 – 14 august la Brașov și 15 – 24 august la Râșnov.

Festivalul „Gellu Naum” | Ediția a X-a, 1-2 august 2025

Gellu Naum debutează în 1936, la 21 de ani, cu volumul de poeme Drumețul incendiar, cu trei calcuri de Victor Brauner. Cartea apare în 150 de exemplare. Într-o „cronică de întâmpinare“, „criticul literar“ Georgescu-Cocoș scria: „Pregătiți-vă borcanele cu spirt, a apărut un nou monstru.” – „ceea ce, după cum vă puteţi închipui, nu putea fi prea încurajator pentru un tânăr care îşi prezenta poezia scrisă la 18 ani şi tipărită la 20. Când am ajuns la Paris, în 1938, am descoperit că, de fapt, eram un poet destul de bun.”, își va aminti Gellu Naum în 1995, cu ocazia unui interviu de la Radio Deutsche Welle, Köln. În Critica mizeriei (1945), text scris împreună cu Paul Păun și cu Virgil Teodorescu, se adaugă și alte „decorații” precum: „Încă un nebun.“ (N. Iorga, în Cuget clar, 1936); „Dl Gellu Naum e nebun (sau face pe nebunul) cu multiple resurse de imaginație dezaxată…” (Facla, 1937); „Dl Gellu Naum e ultimul poet al tristei experiențe suprarealiste…“ (Sfarmă‑Piatră, 4.II.1940).

Cam cum arăta publicul de poezie din anii ‘30? Cine ar fi cumpărat poezie suprarealistă? Gellu Naum se amuza amintindu-și de împrejurările de dinainte de debut și de-o glumă a prietenului său Victor Brauner: „Înainte de război, cât eram la Bucureşti şi mă împrietenisem la toartă cu Victor Brauner (care a fost gurul meu, ca să zic aşa), noi ne prăpădeam de râs, că tramvaiele erau tapisate cu un afiş: „În curând va apărea Si bemol la cheie, roman de Gheorghe Policală“. Victor îmi spunea: „Măi, Gellule, dă‑mi voie, nene, îţi scot eu o carte, ţi‑o ilustrez eu, şi pui nişte afişe în tramvaie: «În curând va apărea Drumeţul incendiar de Gellu Naum. Oricărui cumpărător i se va oferi o găină !»“.

Despre poezia la start și despre condiția debutantului de azi (și de ieri) va fi vorba în cele două zile ale Festivalului „Gellu Naum”.

În perioada 1-2 august 2025, Muzeul Național al Literaturii Române din București (MNLR), în parteneriat cu Moara de hârtie (Comana), organizează cea de-a X-a ediție a Festivalului „Gellu Naum”, coordonat de scriitoarea Simona Popescu.

Inaugurat în 2016, Festivalul „Gellu Naum” ajunge în acest an la ediţia a X-a. De data aceasta sunt invitate/invitați poete și poeți care au debutat în ultimii ani, dar și poete și poeți care au debutat înainte de 1990 și care sunt azi niște nume importante ale literaturii române. La 1 august festivalul se va desfășura în grădina MNLR din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, începând cu ora 18.00 până la ora 22.00. Pe lângă lecturi, vor fi și două mese rotunde: Gellu Naum – 110 și Poezia la start. A doua zi, pe 2 august, la Comana (la casa Lygia și Gellu Naum și la Moara de hârtie), se vor adăuga pentru lecturi de poezie studente/studenți de la Facultatea de Litere București.

Gazde: Simona Popescu și Ioan Cristescu.