gala

O singură seară, o întâlnire de excepție – Gala de operă italiană

Pe 24 mai, la Ateneul Român, parcursuri artistice remarcabile se reunesc într-un spectacol extraordinar. Elena Moșuc – una dintre marile soprane ale scenei internaționale, cu apariții la Metropolitan Opera, Viena și Salzburg. Florin Guzgă – tenor al Operei din Iași, o voce cu forță și profunzime expresivă. David Crescenzi – dirijor cu o carieră internațională solidă, prezent pe unele dintre cele mai importante scene lirice europene. Orchestra Simfonică București – un nume de referință pe scena muzicii clasice din România. Împreună, dau glas unui repertoriu emblematic – îndrăgit de o lume întreagă!

Pe 24 mai, de la ora 19:30, Ateneul Român găzduiește una dintre cele mai așteptate seri lirice ale sezonului. Orchestra Simfonică București și Musicals prezintă Gala de Operă Italiană – o seară construită în jurul celor mai iubite arii și duete din muzica de operă italiană.

Soprana Elena Moșuc este una dintre cele mai versatile și expresive voci lirice ale lumii, cu peste 250 de interpretări ale Reginei Nopții pe scenele celor mai prestigioase opere – de la Zürich, Viena și Salzburg, până la Metropolitan Opera din New York și Arena din Verona. Laureată a unor distincții internaționale de excepție – printre care Oscar della Lirica, Opera Awards „Opera Star” și nominalizări Opus Klassik – Elena Moșuc poartă cu ea nu doar gloria scenei internaționale, ci și mândria orașului natal Iași, al cărui cetățean de onoare a devenit.

Tenor al Operei din Iași și unul dintre cei mai apreciați voci lirice din România, Florin Guzgă îi este partener Elenei Moșuc într-un dialog vocal echilibrat, nuanțat și plin de forță dramatică. A cucerit scene de prestigiu internațional – de la Institutul Cultural din Londra până la Théâtre du Capitole din Toulouse – interpretând roluri emblematice din Verdi, Puccini și Donizetti. Pornind dintr-o pasiune aprinsă încă din copilărie și trecând prin ani de studiu și dedicare totală, tenorul Florin Guzgă transformă fiecare spectacol într-o călătorie emoțională autentică – pentru că, după cum chiar el mărturisește, face muzică „din dragoste pentru această minunată cale de a transmite emoție.

Pianist, dirijor de orchestră și de cor, David Crescenzi și-a construit o carieră internațională remarcabilă pe scenele unor instituții de referință precum Teatro San Carlo din Napoli, Cairo Opera House, Arena Sferisterio din Macerata și Deutsche Oper am Rhein din Düsseldorf. Cu o activitate de peste două decenii în operele din România – Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și București – David Crescenzi a colaborat cu artiști de talie mondială și a semnat dirijatul unor titluri emblematice din Verdi, Puccini, Rossini și Mozart, devenind unul dintre cei mai solicitați dirijori de operă activi pe scenele europene.

De aproape două decenii, Orchestra Simfonică București aduce pe marile scene ale capitalei programe simfonice și lirice de excepție, consolidându-și rolul de ambasador cultural al muzicii clasice în România. Cu săli arhipline și un public fidel care crește de la an la an, OSB este unul dintre cele mai active și apreciate ansambluri din țară — prezent la festivaluri internaționale de prestigiu, în săli de concert din Europa și Asia, și pe scena Parlamentului European.

Seara va aduce în față publicului bucureștean cele mai iubite arii și duete din repertoriul operei italiene — pagini muzicale care au traversat secolele și continuă să emoționeze săli întregi în întreaga lume. De la dramele pasionale ale operei romantice până la eleganța rafinată a belcanto-ului, programul serii este construit pentru a oferi o călătorie completă prin universul liric italian, în interpretarea unor voci de excepție.

gala

Electric Castle 2026

Electric Castle 2026

Doar trei luni mai despart fanii Electric Castle de momentul în care vor trăi experiența celei de-a 12-a ediții, între 16 și 19 iulie, la Castelul Bánffy din Bonțida.

Petrecerea la castel începe cu o zi înainte de deschiderea oficială. Miercuri, 15 iulie, în campingul EC Village, e programat un sleepover party alături de Wilkinson și Partiboi69, unde sunt așteptați toți participanții, indiferent de tipul de bilet sau abonament pe care îl au.

Prima zi de festival, 16 iulie, propune un mix bine calibrat între rock alternativ, hip-hop și electro. Pe scenă vor urca Kneecap, trio-ul hip-hop cunoscut pentru mesajele politice, și Sleaford Mods care completează agenda, în stil punk. Energia indie este adusă de Balu Brigada, în timp ce Solardo și SG Lewis vin cu seturi dance sofisticate, de la tech house la electro-pop rafinat. Artiștii români sunt prezenți încă de joi, la castel: HVNDS, E-an-na, The Mono Jacks vor fi live pentru a reaminti că rockul românesc sună foarte bine.

Vineri, 17 iulie, este ziua în care pe scena principală vor ateriza superstarurile twenty one pilots și Teddy Swims. Pentru fanii muzicii electronice, e o zi cu alegeri foarte dificile pentru a nu rata niciun show important. În aceeași seară sunt programați Mochakk, unul dintre cei mai apreciați artiști ai scenei house globale, Skream & Benga, pionierii dubstep-ului britanic, iar Subtronics aduce un sound bass modern și agresiv. ANNA e pregătită să impresioneze cu un techno hipnotic, iar Kölsch va ține energia sus cu deja “clasicele” seturi melodice și cinematice.

Ziua de sâmbătă, 18 iulie, aduce noi momente memorabile la Electric Castle: LP cucerește cu un pop-rock emoțional, Nothing But Thieves livrează indie rock intens, iar Chase & Status ridică adrenalina cu drum & bass. În zona dance, Jax Jones vine cu hituri house, în timp ce Denis Sulta aduce un mix disco-house eclectic. Programul e completat de apariții mai experimentale precum Yung Lean și Bladee, cu influențe cloud rap, sau Deep Dish, cu seturi house clasice.

Duminică, 19 iulie, finalul de festival este rezervat unor nume legendare și apariții fresh. The Cure aduce sound-ul emblematic post-punk și gothic rock, Wet Leg propun un indie rock jucăuș, iar Dogstar, trupa lui Keanu Reeves, completează cu rock alternativ. Atmosfera este completată de influențe globale: YĪN YĪN aduce ritmuri psihedelice orientale, Acid Arab combină muzica electronică cu ritmuri tradiționale arabe și Gerd Janson vine cu o generoasă selecție disco-house.

25 Years Later (După 25 de ani)

După 25 de ani la TIFF.25: zece filme de top care au definit începutul de mileniu

25 Years Later (După 25 de ani), unul dintre programele speciale ale ediției aniversare TIFF.25 (12-21 iunie 2026, Cluj-Napoca), propune o întoarcere în anul 2001, reunind titluri care au definit începutul de mileniu în cinema: capodopere absolute, premiate la Cannes, Berlin sau Oscar, filme-cult la care cinefilii se întorc periodic și care continuă să facă prozeliți, hituri fenomenale de box-office și debuturi esențiale care aveau să marcheze nu doar noi direcții în cinematografia contemporană, ci și lansarea carierei unor cineaști remarcabili.

„TIFF.25 nu e doar despre nostalgie, cum se întâmplă la ceas aniversar, ci și despre un pariu cu timpul. E momentul ideal pentru a readuce în fața publicului de la TIFF zece piese-grele care-și sărbătoresc azi propriul jubileu de argint – multe dintre ele având proiecții antologice, cu șoc inclus (cum e cazul Pianistei), la prima ediție de festival. Zece opere de top lansate în 2001, într-o perioadă în care cinema-ul avea mai mult tupeu și mai puține filtre. Zece titluri magnetice, temerare, criptice, inovatoare, cinice și visceral de provocatoare – pe care puțini ar mai avea, poate, curajul să le filmeze în zilele noastre și care rămân la fel de proaspete în radicalismul și originalitatea lor chiar și la un sfert de veac de la premieră”, declară Mihai Chirilov, director artistic TIFF.

Printre cele mai importante titluri ale programului se numără Calea misterelor (Mulholland Drive, r. David Lynch, 2001, SUA), capodopera hipnotică și sofisticată pentru care Lynch a câștigat Premiul de regie la Cannes; Călătoria lui Chihiro (Sen to Chihiro no kamikakushi / Spirited Away, r. Hayao Miyazaki, 2001, Japonia), animația legendară premiată cu Ursul de Aur la Berlin și Oscarul pentru Cel mai bun film de animație; și devastatorul film TV al lui Mike Nichols, Voință (Wit, 2001, SUA), premiat cu Emmy, selecționat în competiția Berlinalei și aclamat pentru rolul extraordinar al actriței britanice Emma Thompson (Premiul de interpretare la Festivalul de la Valladolid). Lor li se alătură unul dintre cele mai iubite filme europene ale ultimelor decenii, Amélie (Le fabuleux destin d’Amélie Poulain, r. Jean-Pierre Jeunet, 2001, Franța) – Premiul Cesar și Premiul Academiei Europene pentru Cel mai bun film și regizor, și un uriaș hit de box-office global.

Programul include și filme care au devenit rapid repere cult ale generației lor, precum Donnie Darko (r. Richard Kelly, 2001, SUA), thrillerul metafizic și încifrat despre un adolescent bântuit de viziuni apocaliptice, sau debutul în ficțiune al lui Terry Zwigoff, responsabil de lansarea definitivă a carierei actriței Scarlett Johansson, O lume de fantome (Ghost World, 2001, SUA), portret ironic și cinic al adolescenței americane inspirat din banda desenată cult a lui Daniel Clowes. Într-o zonă complet diferită, musicalul underground Hedwig and the Angry Inch (r. John Cameron Mitchell, 2001, SUA) a devenit un simbol al culturii alternative.

Cinemaul european este reprezentat de filme premiate și controversate precum debutul detonant al lui Danis Tanović Pământul nimănui (No Man’s Land, 2001, Bosnia și Herțegovina), satira amară despre războiul din Bosnia recompensată cu un Premiu de scenariu la Cannes și cu Oscarul pentru Cel mai bun film străin, și Pianista (La pianiste / The Piano Teacher, r. Michael Haneke, 2001, Austria/Franța), titlu-șoc prin excelență și totodată studiu psihologic limită despre dependență toxică pentru care Isabelle Huppert și Benoît Magimel au fost premiați la Cannes.

Programul marchează și un moment de răscruce pentru cinematografia românească: Marfa și banii (r. Cristi Puiu, 2001, România), filmul care a anunțat apariția Noului Cinema Românesc și care a avut premiera la Cannes, în Quinzaine des Réalisateurs.

Cu această retrospectivă, TIFF invită publicul să (re)descopere pe marele ecran filme care au definit un moment crucial în istoria recentă a cinemaului – și care, la 25 de ani distanță, continuă să inspire, să provoace și să surprindă.

1045

29 aprilie – Ziua Mondială a dansului

Ziua de 29 aprilie a fost instituită drept Ziua internaţională a dansului, în 1982, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Dansului, organizaţie din cadrul UNESCO. În acest fel este celebrat atât dansul ca formă de artă, cât şi fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727.

Dansul este considerat o formă universală de expresie artistică, ce depăşeşte frontierele politice, culturale şi etnice. Manifestările de Ziua Dansului pot fi spectacole speciale, cursuri deschise publicului, repetiţii publice, expoziţii, articole în ziare şi reviste, seri dansante, programe radio şi TV, vizite, spectacole de stradă etc.

Dorim tuturor colegilor noştri interpreţi, dansatori sau coregrafi, sănătate, tenacitate, să aibă parte de întâlniri miraculoase şi de experienţe profesionale rodnice! La mulţi ani!

Sebastian Frost

Sebastian Frost: „Tăcerea dintre chipuri” – o experiență Slow Art la Muzeul Unirii din Iași

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași organizează în perioada 19 aprilie – 31 mai 2026, la Muzeul Unirii din Iași, expoziția de pictură „Tăcerea dintre chipuri”, semnată de artistul ieșean Sebastian Frost.

Expoziția reunește aproximativ 20 de lucrări – portrete și peisaje cu accente introspective – construind un univers vizual marcat de liniște, fragilitate și profunzime. De altfel, întregul conceptul expozițional se înscrie în direcția Slow Art, o abordare artistică ce propune o relație diferită între privitor și operă: mai puțină grabă, mai multă prezență. În acest context, lucrările lui Sebastian Frost devin spații de reflecție, în care emoția este sugerată discret, iar tăcerea capătă valoare expresivă.

Chipurile reprezentate nu caută efectul imediat, ci invită la o întâlnire interioară, în timp ce peisajele completează această experiență printr-o atmosferă calmă și echilibrată. Expoziția propune astfel o ruptură de ritmul cotidian, oferind publicului ocazia de a privi, de a simți și de a înțelege în profunzime. Într-o epocă dominată de imagine rapidă și supraîncărcare vizuală, „Tăcerea dintre chipuri” devine o invitație la încetinire și la redescoperirea privirii conștiente.

„Continuăm seria expozițiilor de artă contemporană în spațiile Muzeului Unirii din Iași, de această dată invitând publicul să se bucure de creațiile semnate de artistul vizual ieșean Sebastian Frost”, afirmă Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Sebastian Frost este cunoscut pentru lucrările sale figurative cu accente contemporane. Practica sa artistică explorează relația dintre prezență, tăcere și imperfecțiune, într-o estetică apropiată de sensibilitatea Slow Art și de filosofia wabi-sabi. Lucrările sale au fost prezentate în expoziții recente în Iași și București, fiind apreciate pentru autenticitatea expresiei și forța emoțională.

Expoziția poate fi vizitată până pe 31 mai 2026, de vineri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 17.00 (ora 16.30, ultima intrare).

Sebastian Frost

NMG vizual

Noaptea Europeană a Muzeelor – Focus Galați – „O să-ți placă viața de noapte!”

Pe 23 mai 2026, Galațiul găzduiește o ediție specială a Nopții Europene a Muzeelor, sub sloganul „O să-ți placă viața de noapte!”. Orașul va fi transformat într-un muzeu deschis în care experiența culturală nu mai este fragmentată, ci construită ca un traseu coerent și ofertant pentru publicul local.

În această formulă, cele peste 20 de obiective culturale participante funcționează împreună ca părți ale aceleiași „expoziții” care se întinde prin mai multe spații publice ale orașului. Publicul este invitat să le descopere și să-și construiască propriul traseu cultural urban. Muzeele, teatrele, bibliotecile, universitățile și spațiile alternative devin noduri ale aceluiași fir narativ care leagă patrimoniul de creația contemporană și orașul de propria sa memorie vie.

Focus Galați propune un mod diferit de a trăi Noaptea Europeană a Muzeelor, testând la nivel local ideea de oraș-expoziție, în care cultura devine accesibilă tuturor.

Într-un context economic dificil, în care multe persoane reduc cheltuielile pentru activități culturale, accesul gratuit la eveniment încearcă să îndrepte atenția publicului către importanța accesului la cultură. Într-un sondaj recent, realizat de Digi24, 29,5% dintre respondenți declară că ar renunța în primul rând la activități culturale, inclusiv din rândul publicului deja consumator de cultură. Gratuitatea accesului la Noaptea Muzeelor devine un mecanism de menținere a publicului în contact cu patrimoniul și arta.

Ediția din 2026 activează un ecosistem cultural extins, fără a mai separa centrul de periferie. Orașul și teritoriul său devin spațiu de desfășurare pentru expoziții temporare „de ocazie”, festivaluri de producție media și de teatru pentru copii, intervenții artistice surprinzătoare, reconstituiri istorice și de obiceiuri vechi, creații tradiționale interpretate prin mijloace contemporane, teatre „de buzunar”, concerte în spații neconvenționale, ateliere deschise, gastronomie rurală. Pentru a facilita deplasarea, va fi introdusă o linie specială de autobuz dedicată Nopții Muzeelor, iar transportul către obiectivele culturale din mediul rural va fi gratuit.

„O să-ți placă viața de noapte” este promisiunea pe care organizatorii o fac publicului din Galați. „E noaptea aceea în care orașul devine de nerecunoscut, străzile sunt pline de oameni de toate vârstele, de la grupuri de tineri la cupluri de pensionari, care se plimbă de la muzeu la muzeu și transformă orașul într-o adevărată metropolă luminoasă și veselă. Ca un Las Vegas pe Dunăre!”, spun organizatorii.

NMG vizual

Mâine mă duc

„Mâine mă duc/Tomorrow I Leave” – proiecție specială la Spațiul Cilindru din Suceava

Femei care nu se văd. Situația lucrătoarelor la domiciliu provenite din România și alte țări din Europa de Est este unul dintre subiectele sociale cele mai dezbătute și mai vizibile atât în media cât și pe scena culturală din Austria, în momentul de față. Documentarul „Mâine mă duc / Tomorrow I Leave” (75’, 2024) de Maria Lisa Pichler și Lukas Schöffel a fost unul dintre primele produse artistice și, în același timp, jurnalistice care a deschis o dezbatere despre această problematică.

Proiectul a obținut, de altfel, premiul Franz Grabner în cadrul importantului festival al filmului austriac „Diagonale”, pentru abordarea etică și morală a subiectului. Filmul va fi prezentat într-o proiecție specială pe 30 aprilie 2026, ora 19.00, la Spațiul Cilindru din Suceava (Aleea Dumbrăvii 10). Evenimentul este organizat de asociația „Un concept Luna”, în parteneriat cu Forumul Cultural Austriac și sixpackfilm. Intrarea este liberă.

Maria are 40 de ani și este îngrijitoare la domiciliu 24 de ore din 24. La fiecare 4 săptămâni, Maria își lasă în urmă satul din România și pornește într-o călătorie de peste 1000 de kilometri pentru a îngriji o persoană vârstnică din Austria. Cu obiectivitate empatică, Maria Lisa Pichler și Lukas Schöffel o portretizează pe această femeie, aflată într-o stare de conflict permanent: acela între dorința de a asigura traiul familiei sale și sacrificiul pe care trebuie să îl facă pentru a exersa această profesie. Curând devine clar că toți cei care acoperă un gol într-un anumit loc, creează un altul, în altă parte.

„Mâine Mă Duc – Tomorrow I Leave” este un documentar despre speranțele și visele celor care pleacă și ale celor care rămân. Documentarul evidențiază echilibrul dintre mobilitatea socială ascendentă și legăturile strânse de familie pe fundalul unei Europe divizate. Cât de mult sacrificiu este nevoie pentru a trăi o viață bună? „Mâine Mă Duc” este portretul unei familii care nu este niciodată laolaltă”, spun regizorii Maria Lisa Pichler și Lukas Schöffel.

Maria Lisa Pichler (n. 1991) a studiat științe politice la Viena și la Mexico City, dar și artă și film cu Thomas Heise la Academia de Arte Frumoase din Viena și montaj la Academia de Film din Viena. Este editoare de film și regizoare independent din 2020. A colaborat la proiecte de film premiate în țară și în străinătate. Locuiește și lucrează la Viena.

Lukas Schöffel (n. 1987) a studiat teatru, film și mass-media la Universitatea din Viena și cinematografie la Academia de Film din Viena, pe care a absolvit-o în 2016 cu filmul de licență „Carry On”, care a câștigat mai multe premii în festivaluri. În 2023 a absolvit masterul de la Centro de Capacitación Cinematográfica din Mexic cu filmul multipremiat „Rupture”.

Mâine mă duc

Au fost puse în vânzare biletele pentru concertele simfonice și recitalurile camerale din cadrul Concursului Internațional George Enescu 2026

Au fost puse în vânzare biletele pentru concertele simfonice și recitalurile camerale din cadrul Concursului Internațional George Enescu 2026

Bucureștiul devine, din nou, un punct de convergență al marilor energii ale muzicii clasice: biletele pentru concertele simfonice și recitalurile camerale din cadrul Concursului Internațional George Enescu 2026 au fost puse în vânzare, deschizând accesul publicului către una dintre cele mai relevante platforme de afirmare artistică ale momentului. Publicul are astfel ocazia rară de a descoperi, în timp real, artiștii care vor defini scena muzicii clasice în anii următori, dar și de a asculta artiști internaționali de top, invitați pe aceeași scenă.

Sub tema În căutarea excelenței, ediția aniversară a Concursului Enescu reunește unele dintre cele mai valoroase personalități ale scenei muzicale internaționale – interpreți de renume, dar și pedagogi angajați în transmiterea excelenței artistice către noua generație.

Maestrul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, configurează pentru această ediție șase recitaluri camerale și șase concerte simfonice, susținute de artiști consacrați și laureați ai edițiilor anterioare. Între 23 august și 19 septembrie 2026, Ateneul Român găzduiește această serie de evenimente care reunesc artiști consacrați, membri ai juriilor și laureați ai edițiilor recente, un amestec rar de experiență, autoritate artistică și energie emergentă.

Concertul de deschidere (23 august 2026) îi aduce în prim-plan pe câștigătorii ediției din 2024 – trei nume care confirmă rolul Concursului Enescu ca rampă de lansare globală. Violonista Mayumi Kanagawa, apreciată pentru rafinamentul și intensitatea expresivă a interpretărilor sale, violoncelistul japonez Yo Kitamura, remarcat pentru maturitatea artistică surprinzătoare și controlul tehnic, și pianistul ucrainean Roman Lopatynskyi, un muzician de o profunzime interpretativă rară, deja prezent pe marile scene europene, revin pe scena Ateneului Român. Prezența lor nu este doar un gest simbolic, ci o reafirmare a misiunii Concursului: aceea de a crea continuitate între generații și de a transforma performanța într-un parcurs artistic durabil.

Programul include Brahmsodia — Triplu concert de Dan Dediu pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, Simfonia nr. 1 în mi bemol major, op. 13 de George Enescu și, în premieră absolută, lucrarea The Stone and the Ivy de Diego Santamaria, distinsă cu Premiul pentru Originalitate al ediției 2024. La pupitrul Orchestrei Naționale Radio se va afla maestrul Cristian Măcelaru.

Cristian Măcelaru se va afla și la pupitrul Orchestrei Române de Tineret vineri, 28 august 2026, când va avea loc Concertul final al Masterclass-ului de dirijat, alături de trei dirijori selectați, dintre participanții activi la Masterclass.

Alături de competiția propriu-zisă, ediția 2026 aduce pe scenă artiști invitați care definesc standardele internaționale ale excelenței interpretative contemporane: violoncelistul Claudio Bohórquez, pianistul Péter Nagy sau Nelson Goerner sunt doar câteva dintre numele care vor susține recitaluri camerale în cadrul Concursului.

Publicul va avea ocazia să asculte și artiști care, dincolo de carierele solistice, joacă un rol esențial în formarea noilor generații. Violonista Mihaela Martin, violoncelistul Frans Helmerson, violoncelistul Claudio Bohórquez fac parte dintr-o comunitate artistică ce nu doar evaluează, ci modelează direcțiile viitoare ale interpretării muzicale.

În aceeași linie se înscrie și prezența unor artiști precum Nemanja Radulović, câștigătorul ediției din 2001 a Concursului Enescu, cu o personalitate scenică magnetică și o carieră internațională solidă, sau Alissa Margulis, apreciată pentru versatilitatea repertorială și profunzimea expresiei muzicale.

Pe scena Concursului vor urca și laureați ai edițiilor anterioare, precum violonista Hyeonjeong Lee sau violoncelistul Ștefan Cazacu, artiști care ilustrează traseul de la debut internațional la consolidarea unei cariere.

Una dintre cele mai influente dirijoare ale scenei internaționale, Marin Alsop, va conduce, în premieră absolută în România, concertul dedicat Secțiunii Compoziție (27 august), într-un program dedicat muzicii contemporane și noilor voci creatoare, pe scenă urcând compozitorului și pianistului Zygmunt Krauze, alături Orchestra Națională Radio, semn al deschiderii Concursului către creația contemporană și dialogul dintre tradiție și inovație.

O premieră a acestei ediții o reprezintă semifinalele secțiunilor instrumentale (violoncel – 5 septembrie, vioară – 11 septembrie și pian – 17 septembrie), care se vor desfășura în format play-conduct – o formulă inovatoare în care concurenții cântă și conduc în același timp Orchestra de Cameră Radio.

Finalele vor fi dirijate de Case Scaglione (la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, pentru finala secțiunii Violoncel, în 7 septembrie), Harry Ogg (la pupitrul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, pentru finala secțiunii Vioară, în 13 septembrie 2026) și Daniela Candillari (la pupitrul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, pentru finala secțiunii Pian, în 19 septembrie 2026) – trei personalități ale noii generații de dirijori, care aduc o diversitate de viziuni și o energie artistică contemporană.

Prin această concentrare de artiști, de la laureați aflați la început de drum, la muzicieni consacrați, Concursul Internațional George Enescu 2026 propune nu doar o competiție, ci un ecosistem artistic complet, în care excelența este trăită, împărtășită și transmisă mai departe.

Ziua Filmului Maghiar, la Cinemateca Eforie

30 aprilie: Ziua Filmului Maghiar, la Cinemateca Eforie

Industria cinematografică maghiară sărbătorește pe 30 aprilie Ziua Filmului Maghiar, ca un omagiu adus bogatei istorii a cinematografiei maghiare. În 1901 în această zi a avut premiera primul film maghiar A táncz (Dansul) în regia lui Zsitkovszky Béla. Deși materialele filmate, realizate cu unii dintre cei mai cunoscuți actori ai vremii, nu s-au păstrat, au supraviețuit fotografii realizate în timpul filmărilor – considerate astăzi primele mărturii ale cinematografiei maghiare, care împlinește anul acesta 125 de ani.

Ziua Filmului Maghiar are menirea de a populariza creațiile cinematografice ale cineaștilor maghiari, poveștile comune, comedianții și eroii din aceste filme, care pot fi filme clasice restaurate, sau revelațiile recente cu marile descoperiri de noi talente.

Anul acesta Institutul Liszt din București, de Ziua Cinematografiei Maghiare, va prezenta la Cinemateca Eforie, de la orele 19:30, comedia Femei pătimașe, nerecomandat persoanelor sub 16 ani. Regia: Herendi Gábor. Scenariul: Divinyi Réka. Imaginea: Szatmári Péter. Editor: Király István. Muzica: Hrutka Róbert. Producători: Kárpáti György,Berta Balázs. Distribuția: Balsai Mónika, Básti Juli, Varga-Járó Sára, Lengyel Benjámin, Lengyel Tamás, Bányai Kelemen Barna, Scherer Péter, Mészáros Máté, Frenreisz Károly.

În filmul Femei pătimașe, Lilla, o terapeută în vârstă de 40 de ani, are inima frântă după ce soțul ei o părăsește, iar familia ei ciudată o duce la țară, unde o așteaptă dragostea și haosul.

Filmul a avut un mare succes în Ungaria (a avut premiera în noiembrie 2025 și deja în primele trei săptămâni a fost vizionat de peste 127 de mii de spectatori), bifează cu brio toate clișeele genului: protagonista este o femeie frumoasă, de vârstă mijlocie, care după ce copii ei au ieșit din cuibul familiei, ajunge să își pună la îndoială propriile valori; toate personajele din film au o situație materială foarte bună și profesează cu succes în domeniile lor de activitate; toate rolurile din film sunt interpretate de actori bine cunoscuți din Ungaria; sunt reprezentate trei generații și prin urmare multe gag-uri provin din diferențele dintre aceștea.

Sora cea mică

Sora cea mică, câștigător al Premiului pentru Cea mai bună actriță în competiția oficială de la Cannes, în cinematografele din România

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografele din întreaga țară a filmului Sora cea mică (La petite dernière), regizat de Hafsia Herzi, selecționat în competiția oficială a Festivalul de Film de la Cannes. Filmul a fost distins cu Queer Palm, precum și cu Premiul pentru Cea mai bună actriță, acordat debutantei Nadia Melliti.

Filmul a intrat în cinematografele din toată țara.

Acțiunea urmărește parcursul Fatimei (Nadia Melliti), o adolescentă franceză de origine algeriană, crescută într-o familie musulmană tradițională din Paris. Inteligentă și rezervată, Fatima își descoperă treptat sexualitatea și încearcă să împace două lumi aparent incompatibile: credința religioasă și identitatea sa queer.

Pe măsură ce termină liceul și începe facultatea, ea explorează relații și experiențe noi, pornind într-o intensă călătorie de autocunoaștere. Întâlnirea cu Ji-Na (interpretată de Park Ji-min) marchează începutul unor provocări emoționale.

Variety descrie filmul drept „un portret dezolant al speranțelor spulberate din Franța regională aflată în declin”, cu protagoniști marcați de „o dependență emoțională nesănătoasă”. Rezultatul ar fi astfel „mai degrabă o cronică a disoluției decât una a intensității”.

Filmul a avut premiera în România în cadrul celei de-a 30-a ediții a Festivalului Filmului Francez, unde s-a bucurat de o primire foarte bună din partea publicului, confirmând interesul pentru cinemaul francez contemporan și pentru temele sale sociale actuale.

Printre principalele provocări ale regizoarei Hafsia Herzi este aceea de a propune o reflecție profundă asupra tensiunilor dintre tradiție și libertate personală, religie și sexualitate, fără a cădea în judecăți simpliste. Cu o regie delicată și o estetică minimalistă, Sora cea mică se impune ca una dintre cele mai importante producții recente ale cinemaului francez contemporan, adresându-se atât publicului larg, cât și celui de arthouse.

TITANIC OCEAN_Cannes

Lungmetrajul Titanic Ocean, regizat de Konstantina Kotzamani și coprodus de compania românească deFilm, selectat în competiția Un Certain Regard la Festivalul Internațional de Film de la Cannes

Producătorii români Radu Stancu și Ioana Lascăr vor fi din nou prezenți la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, în calitate de producători ai unei co-producții internaționale selectate în competiția Un Certain Regard.

Titanic Ocean, lungmetrajul de debut al regizoarei Konstantina Kotzamani (Grecia), filmat în Japonia și România și produs de Homemade Films (Grecia) face parte din selecția Un Certain Regard a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, ediția 79, care va avea loc în perioada 12-23 mai.

Competiția Un Certain Regard, dedicată cinemaului tânăr de autor și noilor descoperiri, va fi jurizată anul acesta de: actrița franceză Leïla Bekhti (președinta juriului), producătoarea Angèle Diabang (Senegal), compozitorul Khaled Mouzanar (Liban), regizoarea Laura Samani (Italia) și regizorul Thomas Cailley (Franța).

O poveste coming-of-age plasată în Japonia, în universul închis al unei școli care pregătește adolescente pentru a deveni sirene profesioniste, filmul explorează teme precum metamorfoza, dorința și descoperirea vocii interioare. Protagonista filmului Titanic Ocean este o adolescentă de 17 ani care își dorește nespus să-și găsească vocea de sirenă, să se bucure de prima iubire și să se transforme.

„Sunt extrem de bucuros că Titanic Ocean, scris și regizat de Konstantina Kotzamani, a fost selectat în Un Certain Regard la Cannes. Această selecție vine după prezența noastră de anul trecut în aceeași secțiune cu I Only Rest In The Storm, ceea ce face acest moment cu atât mai special. Pentru mine, proiectul reprezintă un nou nivel de maturitate în coproducțiile internaționale, fiind una dintre cele mai importante la care România a participat, cu o implicare reală, atât creativă, cât și tehnică – de la filmările din Japonia până la post-producția realizată în mare parte în România.

Sunt recunoscător întregii echipe de post-producție pentru contribuția lor esențială, în special lui Marius Leftǎrache (sound designer și music supervisor), lui Carmen Rizac (post-production supervisor), lui Sebastian Plămădeală și producătorului asociat Vlad Rădulescu. Proiectul a fost dezvoltat și produs împreună cu colega mea Ioana Lăscăr, a cărei contribuție a fost esențială pe tot parcursul. Așteptăm cu mare bucurie întâlnirea filmului cu publicul, inclusiv în România”, a declarat producătorul Radu Stancu.

Filmele de scurt și mediu metraj ale lui Konstantina Kotzamani au avut premiera în cadrul unor festivaluri importante precum Cannes, Berlinale, Veneția și Locarno, fiind distinse cu numeroase premii internaționale, au fost difuzate pe canale europene precum ARTE și France TV, dar și în Asia și Statele Unite, și au fost distribuite pe platforme de arthouse precum Criterion, MUBI, Cinobo etc Pentru filmele „Washingtonia” (2014), „Limbo (2016), Electric Swan (2019) și What Mary Didn’t Know (2024), a primit premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj acordat de Academia Elenă de Film și a fost nominalizată de două ori la Premiul Academiei Europene de Film (EFA) pentru cel mai bun scurtmetraj al anului. TITANIC OCEAN este lungmetrajul său de debut.

TITANIC OCEAN_Cannes

imperiile-stepelor_kenneth-w-harl_editura-corint-istorie-01

Semnal editorial: Imperiile stepelor. Triburile nomade care au schimbat lumea de Kenneth W. Harl

Editura Corint Istorie propune cititorilor o istorie a modului în care triburile nomade ale stepelor, conduse de importanți lideri precum Attila, Genghis-han ori Timur Lenk, și-au pus amprenta asupra civilizației, în materie de tehnologie, religie, cultură și artă a războiului.

Nomazii barbari ai stepelor eurasiatice au jucat un rol decisiv în evoluția omenirii, dar realizările lor au trecut, în mare parte, neobservate.

Acești oameni aprigi au clădit imperii de lungă durată, au facilitat primul comerț global pe Drumul Mătăsii și au răspândit religii, tehnologii, cunoștințe și diferite bunuri, aducând prosperitate în viața locuitorilor din Europa, China și Orientul Mijlociu. Hunii, mongolii, turcii și sciții, proveniți dintr-o singură regiune, și-au lăsat amprenta asupra lumii moderne și au dat unii dintre cei mai mari și mai carismatici conducători, precum Attila Hunul, Genghis-han și Timur Lenk.

În noul său volum, bogat în detalii captivante, profesorul Kenneth W. Harl descrie viața și obiceiurile acestor civilizații adesea uitate, de la originile lor până la începutul epocii moderne, dar și modul în care s-au impus pe câmpul de luptă.

imperiile-stepelor_kenneth-w-harl_editura-corint-istorie-01