„Primăvara în sat” – Târg de Mărțisor

În perioada 22 februarie – 7 martie 2021, de luni până duminică, între orele 10:00 – 16:30, suntem invitaţi la Târgul de Mărțișor intitulat „Primăvara în sat” și organizat cu ocazia venirii primăverii. Ca în fiecare an, meșteri populari și artiști plastici vor expune cele mai frumoase mărțișoare, pe care vizitatorii le pot cumpăra pentru a le oferi celor dragi. Unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, mărțișorul sugerează renaștere, puritate și dragoste, iar efortul depus în confecționarea lui îl înnobilează și îi conferă sens.

Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă, originea sa fiind identificată în vremea traco-geților. Se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și îi merge bine tot anul. Se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei. În unele regiuni ale țării mărțișoarele sunt oferite inclusiv bărbaților.

În anul 2017, Mărțisorul a fost inclus în Patrimoniul mondial UNESCO, element împărțit cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova.

Accesul la eveniment se face pe baza biletului de intrare în muzeu – 20 lei/adult, 10 lei/pensionar, 5 lei/elev și student și cu respectarea ordinelor în vigoare privind prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Semnal editorial: Însemnările unui aiurit de Gabriel-Dumitru Culcer

Descendent al familiilor boierești Otetelișanu, Bălcescu și Aman, și al Culcerilor din Ardeal, înnobilați cel mai probabil de Regele Ungariei în secolul al XVIII-lea, Gabriel Dumitru Culcer înviază în Însemnări acei oameni și acele locuri, legate de figurile evocate, care i-au marcat creșterea și maturitatea. Dobrița, Târgu-Jiu, Craiova sunt locuri ritualice, care dobândesc în carte aură de basm, locuri în care Gabriel a fost un „aiurit” – acel personaj al propriilor amintiri, care s-a maturizat în preajma unor personaje creionate cu trăsături fizice și morale puternice: Tata, Mama, Bonne Maman, Bon Papa, Fräulein și multe altele.

Dacă personajul narator este un „aiurit”, autorul, care ne‑a părăsit în 1986 – spune Rodica Culcer –  a fost „un om cât se poate de serios și profund, care și‑a iubit familia, locurile natale și țara, fără a face din această dragoste o temă de discurs patriotard — adică exact ca boierii patrioți de altădată”.

Amintirile inedite, păstrate cu grijă de familie, ne descoperă viața copilului crescut la conac, cu guvernantă, plimbat la Paris, care are odaia lui, face conversație în limbile franceză și germană și ascultă cântecul la pian al bunicii, dar care dansează și hora cu țăranii din sat, se amorezează de mai multe fetișcane și pune la cale tot felul de pozne.

Textul, scris cu vervă și umor, ne oferă detalii fermecătoare din viața de zi cu zi a unui copil și adolescent din elita socială românească, dar ne introduce și în culisele unui eveniment istoric de talie planetară: Primul Război Mondial. Gabriel-Dumitru Culcer îi vede pe Ecaterina Teodoroiu și pe generalul Dragalina și chiar unchiul lui, generalul Culcer, e prins în vâltoarea evenimentelor. După război, Gabriel-Dumitru Culcer își trăiește intens viața de liceu, după care se pregătește pentru a deveni ofițer. Însemnările unui aiurit sunt una dintre cele mai valoroase și agreabile mărturii încă inedite care ies la lumină din arhivele urmașilor boierimii române.

Gabriel-Dumitru Culcer s-a născut la 2 iulie 1907, ca fiu al Marioarei Petrescu și al doctorului Max Culcer din Târgu Jiu, descendent al familiilor boierești Otetelișanu, Bălcescu și Aman și al Culcerilor din Ardeal, înnobilați probabil de Regele Ungariei prin secolul al XVIII-lea. În urma divorțului părinților, Gabriel a fost crescut de bunicii paterni. Absolvent al Liceului Militar din Craiova și apoi al Școlii Politehnice, a fost trimis de guvernul României în Franța, ca membru al Comisiei de recepție de la uzinele „Schneider Creuzot”, unde a lucrat până în 1942. Gabriel și familia sa au ales să se întoarcă în România, unde au dat piept cu mersul implacabil al istoriei: în 1946 este nevoit să părăsească armata, iar în 1959 soția sa, Stanca (Coca), este condamnată la opt ani de închisoare (a executat patru la Miercurea Ciuc), pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Adăpostise un coleg urmărit de autoritățile comuniste. Gabriel s-a stins din viață în 1986.

Răzvan Vasilescu – Era OK şi la 60 la Sala Gloria

”Era ok si la 60” e un super spectacol de stand up comedy, un one man show maraton in care Razvan Vasilescu imbina texte ale celor mai importanti autori contemporani de comedie cu fragmente emotionante din viata sa.

Acest spectacol poate fi vizionat in direct din Sala Gloria sâmbătă 6 martie, de la orele 16:00, dar si online, transmisie live realizata cu o echipa profesionista pe www.wondertheatre.com. De asemenea, spectacolul va fi disponibil spre vizionare pe acelasi site pana pe data de 14 martie. Valabilitatea unui cod de acces online este de 3 ore de cand a fost activat.

Rezulta un spectacol foarte sincer, dincolo de stand up comedy-ul standard – un show care te distreaza, dar te si emotioneaza, despre provocarile inaintarii in varsta si despre viata asa cum e, dincolo de celebritate, un spectacol de la care pleci cu un zambet larg pe chip si un gand nostalgic in suflet.

Unul dintre cei mai cunoscuti actori de teatru si film din Romania, Razvan Vasilescu a fost erou in filmele lui Lucian Pintilie (Balanta, O vara de neuitat, Prea Tarziu, Niki Ardelean, colonel în rezerva), dar si in Marfa si Banii, in regia lui Cristi Puiu, sau emotionantul California Dreamin’ in regia regretatului Cristian Nemescu.

La mulţi ani, Cezar Ouatu!

O explozie de talent, de energie şi nu în ultimul rând un exemplu de exigenţă profesională, Cezar Ouatu are harul, mijloacele şi resursele pentru a mulţumi cel mai pretenţios public. O carieră impresionantă care cu siguranţă va continua şi mai spectaculos. Pentru că azi e ziua lui, îi dorim lui Cezar sănătate, bucurii, noroc şi succes pe orice scenă din lume s-ar afla!

Spectacolele „Hektomeron” de la Teatrul „Marin Sorescu”, promovate în lume prin rețeaua ICR

100 de regizori din 100 de țări se reunesc într-o inițiativă culturală online de mare anvergură internațională, alături de actorii Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Proiectul „Hektomeron”, conceput cu scopul reproducerii celor 100 de episoade prezentate de Giovanni Boccaccio în opera sa „Decameronul”, este prezentat și pe canalele de comunicare ale reprezentanțelor ICR până la 24 aprilie. Atunci, cele 100 de povești vor fi reunite în „Ziua Hektomeronului”, sub forma unui maraton de 25 de ore de teatru.

Fiecare poveste din cele 100 este transformată într-un spectacol de 14 minute. Aceste microspectacole/ solo performance se difuzează câte unul pe zi, în regim de live streaming, din Sala „I.D. Sîrbu” a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Toate episoadele sunt jucate în limba română, cu subtitrare în engleză, protagoniștii fiind actorii Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova.

Episoadele se difuzează în regim de live streaming pe platforma www.hektomeron.com, câte unul pe zi, iar orele de difuzare ale episoadelor se regăsesc atât pe site-ul evenimentului, cât și pe site-ul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova.

Toate episoadele rămân online în platformă, în pagina construită pentru fiecare țară participantă și se vor putea urmări gratuit.

„Hektomeron” a pornit de la celebrul „Decameron”, scris de Boccaccio acum mai bine de 650 de ani, însă într-o perioadă asemănătoare cu cea prin care trecem noi astăzi: Florenţa acelor ani fusese lovită de ciumă şi toată lumea trebuia să se izoleze şi să fugă din calea morţii. Izolarea, teama şi moartea erau prezente atunci, în Florenţa anilor în care Decameronul a fost scris, aşa cum sunt prezente şi în lumea de acum.

Semnal editorial: 365 de zile care au marcat istoria omenirii de William B. Marsh, Bruce R. Carrick

Fiecare zi a anului are o poveste de spus. Cine a fost asasinat, cine a urcat pe tron, cine a fugit din țară? Cine s-a născut? Ce armată a fost învinsă în mod neașteptat și în ce loc anume?

Autorii acestui volum au o abordare a istoriei dintr-un unghi mai neașteptat, care prezintă cronologic, structurate pe zilele anului, nu pe anii de desfășurare, evenimente cu impact asupra epocii în care s-au petrecut (și poate chiar asupra epocii noastre) – nașteri, decese, căsătorii, încoronări, asasinări, scandaluri, execuții, bătălii, dueluri sau tratate. Caracterul evenimențial major se împletește cu anecdoticul într-o panoramă a istoriei ca fapte de viață trăită.

Adeseori, evenimentele au în centrul lor câte o personalitate marcantă, precum Horatio Nelson sau Lorenzo Magnificul, Robespierre sau Dante. Veți citi în aceste pagini despre ziua în care s-a sinucis feldmareșalul Rommel, supranumit Vulpea Deșertului după strălucita campanie în Africa de Nord, despre cea în care împăratul Napoleon Bonaparte a evadat de pe insula Elba, despre cea în care Galileo Galilei a fost condamnat pentru erezie și despre multe altele care au marcat istoria mondială sau pe cea a României.

O carte captivantă, deopotrivă instructivă și agreabilă, care poate fi citită la rând sau pe sărite, care se adresează tuturor celor interesați de marile evenimente ale istoriei sau de slăbiciunile oamenilor mari din toate epocile.

Festivalul Internațional Film O’Clock anunță scurtmetrajele selectate

Selecția conține 15 titluri – o animație, două documentare și douăsprezece ficțiuni, alese de un colectiv de curatori din fiecare țară participantă, care s-a concentrat pe filme ale căror autori împărtășesc o viziune artistică puternică și, de asemenea, pe diferite forme de povestire cinematografică, reflectând valorile de bază ale festivalului – calitate și diversitate: Bucureștiul văzut de sus / Bucharest Seen from Above (România); Community Gardens (Lituania); Contraindicații / Contraindications, România, Dummy (Lituania); Mthunzi (Africa de Sud); Opinci / My father’s shoes (România); One Life (Lituania); Pathologies of Everyday Life (Grecia); Postcards from The End of The World (Grecia); Sunday At Five (Egipt); The Letter Reader (Lituania); The Mouse Story (Grecia); The Promised (Egipt); Ward’s Hanna Party (Egipt); What Did You Dream?(Africa de Sud).

Filmele vor putea fi urmărite pe platforma Festival Scope, în perioada 27 februarie – 3 martie 2021, în toate cele cinci țări participante ale festivalului: Lituania, România, Grecia, Egipt și Africa de Sud, iar biletele vor fi puse în vânzare începând de vineri, 19 februarie. Informații referitoare la posibile proiecții fizice vor fi ulterior comunicate pe website-ul festivalului.

Scurtmetrajele din competiție vor concura pentru două premii, publicul își va alege favoritul prin vot online, Premiul Publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj va fi acordat producătorului – persoană fizică sau juridică. Premiul special oferit de organizatori va fi acordat regizorului cu o contribuție artistică remarcabilă la frumusețea cinematografiei contemporane.

Dragobetele Ziua îndrăgostiților la români

Pe 20 şi 21 februarie 2021 suntem invitaţi să sărbătorim împreună unul dintre cele mai tandre momente ale începutului de primavară: Dragobetele, sau, aşa cum este consemnat în calendarul tradiţional popular, Ziua Îndrăgostiţilor. Cu această ocazie, Muzeul Satului organizează o serie de acțiuni culturale care să ne aducă aminte de tradițiile care aveau loc în această perioadă.

„Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete se consideră a face parte din multitudinea de zeităţi păgâne care populau spaţiul balcanic şi danubiano-pontic, unde era şi protector al animalelor, dar şi al iubirii celor care se întâlnesc şi se logodesc, aşa cum şi păsările «se logodesc» în această zi. În ziua de Dragobete, în satele româneşti se practicau multe credinţe legate nu numai de dragoste şi fertilitate, dar şi de vindecare şi renaştere prin puterea naturii şi a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat”, spune conf. univ. dr. Paula Popoiu, manager Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

A devenit o tradiţie să sărbătorim Ziua Îndrăgostiților la muzeu împreună cu artişti și meşteri populari, care vor prezenta în cadrul unui târg tradiţiile legate de începutul primăverii. Ziua de sâmbătă, 20 februarie, este dedicată copiilor, care pot participa la o serie de ateliere de creaţie. Duminică, 21 februarie, vor veni să ne încânte Gelu Voicu și Taraful Lăutarii din Teleorman, Polina Gheorghe, Maria Băndoiu, Narcisa Băleanu, Iulia Mihai, Nicu Mâță si actorul Nae Alexandru.

Accesul la eveniment se face pe baza biletului de intrare în muzeu – 20 lei/adult, 10 lei/pensionar, 5 lei/elev și student și cu respectarea ordinelor în vigoare privind prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

„colectiv”, pe lista scurtă la OSCAR® 2021

Selectarea documentarului „colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, pe listele scurte ale secțiunilor OSCAR® 2021 „Cel mai bun lungmetraj internațional” și „Cel mai bun film documentar” este salutată de Institutul Cultural Român (ICR).

Având ca obiectiv principal promovarea culturii românești în lume, Institutul Cultural Român s-a angajat în octombrie 2020 să sprijine concretizarea anunțului Centrului National al Cinematografiei, conforma căruia „colectiv” este propunerea României la premiile OSCAR® 2021.

De la presa de specialitate, până la cea quality generalistă din SUA și chiar la celebra listă de filme recomandate de președintele Barack Obama, remarcile, criticile, prognozele șinumeroasele premii foarte prestigioase acordate filmului au făcut din pelicula regizată de Alexander Nanau un candidat foarte puternic la premiile Oscar.

Pe lângă implicarea propriu-zisă în campania pentru accederea pe listele scurte la Premiile Oscar, Institutul Cultural Român a promovat documentarul „colectiv” și prin alte reprezentanțe ale sale din străinătate, cum sunt ICR Londra, ICR Madrid și ICR Tel Aviv, care au inclus în programul lor evenimente speciale dedicate filmului.

Intrarea propunerii României pe listele scurte ale secțiunilor OSCAR® 2021 „Cel mai bun lungmetraj internațional” și „Cel mai bun film documentar” este, implicit, un moment istoric pentru cinematografia românească și pentru cultura română în ansamblu. Lista de nominalizări va fi anunțată în data de 15 martie 2021.

Regizorul Radu Jude din nou în competiție la Berlinale

Cel mai nou lungmetraj semnat de regizorul Radu Jude, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, va avea premiera mondială la Berlinale.

Filmul a fost inclus în competiția oficială a celei de-a 71-a ediții a Festivalului Internațional de Film din capitala Germaniei.

Din cauza pandemiei mondiale de coronavirus, prestigiosul eveniment se va desfășura în două etape: cu o competiţie online şi acordarea de premii luna viitoare, în perioada 1-5 martie 2021, precum şi cu proiecţii deschise publicului în perioada 9-20 iunie 2021, după cum au anunțat reprezentanții festivalului Carlo Chatrian și Mariette Rissenbeek.

Subintitulat „Schiță pentru un film popular”, lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ și societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat le provoacă în viața acesteia.

Din distribuție fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean,  Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache, Ilinca Hărnuț.

„Un prieten a descris acest film ca fiind întâlnirea dintre Immanuel Kant (legea morală) și Emanuelle Cunt (legea mortală). Iar criticul Andrei Gorzo declara recent că filmul este: agresiv, experimental, debordând de idei și mai ales de un simț superincisiv al contemporanului. „Nu mai am nimic de adăugat”, spune regizorul Radu Jude.

Imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuțiu, Dana Bunescu s-a ocupat de sound design, Cristian Niculescu a fost responsabil de scenografie iar de costume, Cireșica Cuciuc. Producător este Ada Solomon și coproducători: Paul Thiltges, Adrien Chef,  Jiří Konečný, Ankica Jurić Tilić.

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este o producție microFILM în coproducție cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Național al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films și susținută de Televiziunea Română, Covalact, Aqua Carpatica.

Regizor și scenarist, Radu Jude a câștigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE la Berlinale 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinale. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF și pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Țara moartă” (2017) și de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary.  Anul trecut Radu Jude a fost prezent la Berlinale cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” și „Ieșirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secțiunea Forum a festivalului.

În curând în librării: După război la Paris. Cronica anilor regăsiți de Serge Moscovici

După apariția în 1997 a Cronicii anilor risipiți, în care își rememorează tinerețea petrecută în România, Serge Moscovici a lucrat la o urmare a acestei cărți autobiografice, pe care însă nu a mai reușit să o ducă la bun sfîrșit. Însemnările și ciornele sale au fost reunite în volum de Alexandra Laignel-Lavastine, care oferă publicului o primă reconstituire a anilor de formare umană și intelectuală ai celui ce avea să devină unul dintre marile nume ale psihologiei sociale și un precursor al ecologiei politice.

Ajuns în 1948 la Paris după ce străbate Europa devastată de război, tânărul Moscovici va izbuti să învingă izolarea, apropiindu-se de alți doi evrei săraci și dezrădăcinați ca și el, cu care va lega o prietenie pe viață. Unul este Isac Chiva, născut la Iași, cel care va deveni mâna dreaptă a lui Claude Lévi-Strauss, iar celălalt Paul Celan, originar din Cernăuți, considerat în scurtă vreme unul dintre marii poeți ai secolului XX.

Împreună, vor descoperi mediul boem al Cartierului Latin, traiul în hotelurile ieftine și viața de noapte a Parisului, cu cluburile de jazz și cabaretele sale, dar și prietenia și emulația intelectuală. Iar „Mosco” își va împlini visul de a deveni om „de carte”, absolvind cursurile Institutului de Psihologie pentru a ajunge apoi să lucreze la Sorbona, CNRS și EHESS, acolo unde a abordat și aprofundat problemele definitorii pentru gîndirea sa: simțul comun, enigma mulțimilor, puterea minorităților, condiția de paria.

Serge Moscovici (1925, Brăila – 2014, Paris) este unul dintre fondatorii psihologiei sociale europene și se numără printre principalii teoreticieni ai ecologiei politice. Din 1979, a fost director al Laboratorului European de Psihologie Socială. Ofițer al Legiunii de Onoare și doctor honoris causa al London School of Economics, al Instituto Superior de Ciências do Trabalho e da Empresa din Lisabona, al Universidad Nacional Autónoma de México, precum și al universităților din Bologna, Brasilia, Bruxelles, Buenos Aires, Évora, Geneva, Glasgow, Iași, Jönköping, Pécs, Roma, Sevilla și Sussex.

Dintre numeroasele sale lucrări, la Editura Polirom au mai apărut: Psihologia socială sau mașina de fabricat zei (1997), Psihologia socială a relațiilor cu celălalt (coord., 1998), Cronica anilor risipiți. Povestire autobiografică (1999), Urmele timpului. Iluzii românești, confirmări europene (Serge Moscovici în dialog cu Adrian Neculau, 2002), Metodologia științelor socioumane (coord. împreună cu Fabrice Buschini, 2007), Influență socială și schimbare socială (2011), Psihologia socială modernă. Istoria creării unei științe sociale internaționale (în colaborare cu Ivana Marková, 2011).

Actrița Ángela Molina, vedeta lunii februarie la Institutul Cervantes

Institutul Cervantes din București începe programul cultural pe anul 2021 cu seria de proiecții de filme dedicate uneia dintre actrițele reprezentative ale cinematografiei spaniole – Ángela Molina – a cărei carieră strălucitoare va fi încununată cu Premiul Goya de Onoare în cadrul ediției de anul acesta a prestigioaselor premii spaniole.

În luna februarie, în fiecare vineri, de la ora 21:00, timp de 48 de ore, gratuit, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, cinefilii o vor putea vedea pe actrița Ángela Molina în unele dintre cele mai importante filme din cariera ei.

Ángela Molina este una dintre actrițele remarcabile ale cinematografiei spaniole și are una dintre cele mai longevive cariere, cu o filmografie de aproape o sută de filme realizate de marii regizori ai cinematografiei spaniole.

Programul următoarelor proiecţii este:

• 19 februarie: La mitad del cielo/Jumătatea cerului (Spania, regia: Manuel Gutiérrez Aragón, 1986) – acțiunea filmului se concentrează pe traseul unei călătorii dinspre nordul Spaniei spre capitală, iar sensibilitatea feminină este firul călăuzitor al poveștii unei femei.
• 26 februarie: Las cosas del querer/Lucrurile iubirii (Spania, regia: Jaime Chávarri, 1989) – readucerea în atenție a cântecului popular spaniol copla ar fi fost imposibilă fără acest film, cu Ángela Molina și Manuel Bandera în rolurile cântăreților, într-o interpretare de mare finețe.