TNB intră în vacanță până pe 26 august

După o vacanță mai scurtă decât de obicei, noua stagiune 2021-2022 debutează din 26 august, când sunt programate să revină pe scenele TNB spectacolele din repertoriul curent, precum și noi premiere.

Se încheie o stagiune frământată pentru teatrul românesc, cu un program imprevizibil, cu reprezentaţii suspendate de câteva ori din cauza evoluţiei pandemiei de COVID-19 și premiere amânate. Și totuși, în ultimele luni TNB a putut oferi iubitorilor de teatru 3 premiere:

Adio, domnule Haffmann de Jean-Philippe Daguerre, regia Felix Alexa, (premiera oficială, în zilele de 2 și 3 iunie), la Sala Pictura. „Un spectacol despre ființe fragile aruncate în vâltoarea istoriei și a evenimentelor personale ce o iau razna. O fragilitate ce nu exclude însă forța și curajul”, după cum remarca regizorul.

Hai, să vorbim despre viață! de Ana Sorina Corneanu, piesa ce a obținut Premiul pentru cea mai bună piesă a anului 2019 la Gala premiilor UNITER, regizată de Zsuzsánna Kovács (cu premiera în 13 iunie), la Sala Atelier. „Un roller coaster al minții umane, o introspecție a sufletului în căutările adevărului, o piesă despre cine suntem.. atunci când nu ne raportăm la ceea ce se așteaptă ceilalți să fim”, spune autoarea.

D-ale carnavalului de I. L. Caragiale, cunoaște în regia lui Alexandru Dabija o întorsătură de stil, dar și de percepție, comedia trece în dramă, apropiind prin aceste mijloace și mai mult lumea lui Caragiale de a noastră.

Numitorul comun al acestor premiere este dat de calitatea creațiilor actoricești, remarcate și apreciate de public și de criticii de specialitate.

Planuri pentru noua stagiune? Încă din prima săptămână de lucru a noii stagiuni, cunoscuta regizoare de origine română, stabilită în Franța, Alexandra Badea începe lucrul la un proiect inedit, Exil, destinat scenei mari, pe un text propriu. În distribuţie îi veţi regăsi pe majoritatea actorilor tineri ai TNB, la fel ca și în noul spectacol de teatru-dans „marca” Gigi Căciuleanu care a intrat deja în repetiții, pentru Sala Studio: ˮKiritza sau Jocul de-a..ˮ. Un scenariu propriu după cunoscuta piesă ”Coana Chirița” a lui Vasile Alecsandri, de la a cărui naștere tocmai se împlinesc 200 de ani.

Răpirea din Serai. Iconografii casnice și noul val contextual la Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român are plăcerea de a vă invita la o nouă expoziție a artistului Eugen Raportoru, la Sala Tancred Bănăţeanu. Explorând, mai nou, mediul instalației pe lângă cel al picturii, datorită căreia este cunoscut publicului larg, Eugen Raportoru ne invită să pătrundem într-un spațiu imersiv pornind de la tema carpetei, un simbol cultural asociat universului kitsch, dar căruia artistul îi conferă valențe noi, prin transpunerea subiectelor carpetelor de largă utilitate, până în anii ’90, în pictură pe pânză.

Cele trei decenii care se împlinesc prin tranziția dinspre regimul dictatorial comunist spre cel al capitalismului aducător de libertăți neimaginate și oportunități antreprenoriale de vis descriu o axă temporală în care s-a ridicat o nouă generație ce atinge maturitatea azi.

Sunt copiii care s-au născut în libertate, care au aflat de la televizor despre „cum a fost la revoluție“, pentru mulți dintre aceștia, Revoluția sau momentul 1989 echivalând numai cu o pagină din manualul de istorie. Artefacte culturale și obiecte de uz casnic ale vieții de dinaintea noilor libertăți capitaliste s-au păstrat pe alocuri, au înghețat pe pereții caselor bunicilor de la țară sau au început să dispară treptat, pe măsură ce noul regim și-a creat loc în inimile și visele conștiințelor alimentate de iluzia speranței într-un nou weltanschauung, strălucitor și aducător de bogății.

Printre aceste artefacte se regăsește și celebra carpetă de perete, o fereastră escapistă spre o lume în care răul se suspendă, spațiu cu un caracter imuabil, ca un obiect de decor extras din basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte adaptat pentru o punere în scenă dramatică la actualitatea momentului pre-decembrist și jucat în post-contemporan.

După trei decenii de tranziție și aclimatizare cu noile medii de comunicare, simbolurile încep a fi reevaluate într-o revoluție a contextualizării unor repere, care se simte la nivel politic și sociologic și generează schimbări de comportamente (woke culture, cancel culture – mișcări care recontextualizează simboluri asociate comunităților cărora li s-au impus măsuri represive în mod programatic). Astfel, lucruri considerate perimate și futile devin interesante și/sau seducătoare, numai prin rotirea poziției cu câteva grade a caleidoscopului social.

Carpeta este capul de afiș al unei iconografii de care societatea a încercat să se distanțeze odată cu întâlnirea universului multi-colorat capitalist, ca de o amintire a unei triste perioade, marcată de îngrădiri și limitări. După o perioadă de așezare, optica se schimbă, și ce a intrat într-un con de umbră la un moment dat se întâmplă să și revină, dar în altă cheie. Pictura lui Raportoru devine și pretext pentru o expoziție-instalație: Noul și Vechiul sunt de fapt, aceleași. Trăim cu impresia că schimbăm metodele și mediile, însă în esență suntem mult mai conservați în propriile mecanisme de viețuire decât ne putem imagina – prin poziționarea celor două fragmente de context casnic, din nou, sofaua și televizorul – versus fotoliul și monitorul digital, două instanțe ale aceluiași Weltanschauung, cel comunist versus cel capitalist.

Expoziția se poate vizita la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 5 septembrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Acces din strada Monetăriei 3.

Spectacolul „Hoţul de mărgăritare” se joacă la Teatrul de vară Herăstrău, pe 13 august

Vineri, 13 august, Teatrul „Stela Popescu” prezintă la Teatrul de vară Herăstrău spectacolul „Hoţul de mărgăritare” în regia Amaliei Ciolan, scenografia Mihaelei Popescu şi coregrafia Ioanei Macarie.

Distribuţia e compusă majoritar din actori tineri, în rolul principal, Eliabar, fiind Cristian Neacșu, alături de care evoluează Alexandru Floroiu, Paul Cimpoieru, Sorin Aurel Sandu, Cătălin Frăsinescu, Tamara Roman/Amalia Popa/Ana Maria Carablais, Teodora Calagiu /Ana Maria Carablais, rolul Eli fiind jucat de Viorel Ştefan Păunescu.

„Ce interes poate să aducă în vremurile noastre o parabolă biblică și cum poate ea să se transforme în expresie teatrală? Chiar dacă pornește de la parabola biblică, textul este atât de bine construit, atât de posibil, de omenesc și de actual – un tânăr care pleacă să afle lucrurile într-o altă lume – încât interesul poate veni tocmai din faptul că noi chiar trăim vremuri în care tinerii își caută norocul, viața, profesia într-un alt spațiu decât cel în care s-au născut. Sunt absolut convinsă că va exista interes în rândul publicului, că va exista pentru mulţi un tip de regăsire în parabola biblică a fiului risipitor “, declara regizoarea spectacolului.

Textul piesei Hoţul de mărgăritare, scris în anii 50 de mitropolitul Bartolomeu Anania, este centrat pe parabola Fiului Risipitor, una dintre cele mai cunoscute pilde evanghelice. Piesa prezintă două dintre  dimensiunile fundamentale ale creştinismului, generozitatea şi dragostea de Dumnezeu şi invită la meditaţie şi reflecţie. Textul este plin de figuri de stil şi de imagini de o frumuseţe stilistică, dar şi teologică deosebită, dezvăluind spectatorului deopotrivă pe scriitorul Valeriu Anania şi pe călugărul Bartolomeu Anania. În această confruntare, sau mai bine zis în discuţia cu sinele a scriitorului cu călugărul, pare să fi învins călugărul, fapt ce nu umbreşte valoarea literară a piesei. Conceptul regizoral nu se limitează la cuvânt, spectacolul beneficiind de contribuţia corpului de balet al Teatrului “Stela Popescu”, care își descoperă valențe noi, jucându-se la granița dintre coregrafie și joc scenic.

Horațiu Mălăele pregătește publicului spectator o nouă doză de râs: „Ediție Specială muncitorească”

Cu ironie, profunzime și umor, artiștii Horațiu Mălăele, Bogdan Mălăele și Radu Captari invită publicul bucureștean pe 23 august, la Grădina de Vară Herăstrău, începând cu ora 20:00, la spectacolul „Ediție Specială Muncitorească”.

„Ziua Națională” din „Epoca de Aur”, pe care românii o sărbătoreau cu mult fast prin parade și demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale, este pusă sub semnul unei veritabile parodii la adresa comunismului sau a oricărei forme de totalitarism din viața noastră.

Maestrul Horațiu Mălăele va face o nouă demonstrație de virtuozitate alături de fiul său, Bogdan Mălăele și de muzicianul Radu Captari. Artiștii abordează în spectacol teme variate dintr-o perspectivă satirică, presărate cu momente de improvizație, dialoguri sau monologuri surprinzătoare, intersectate cu melodii și refrene comuniste ale căror mesaje au rămas încă vii.

Pe scurt, un act artistic ce va dovedi, promit organizatorii, că nu poți să nu îl iubești pe Horațiu Mălăele atunci când metamorfozele scenice comunică simple adevăruri.

O nouă prezentare a Colecţiei Garabet Avachian – Muzeul Colecţiilor de Artă. Program nou de vizitare.

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită să vizitaţi expoziția permanentă a Colecţiei Garabet Avachian într-o nouă formulă, ce cuprinde lucrări de artă românească restaurate, dispuse cronologic, semnate de artiştii Apgar Baltazar, Nicolae Dărăscu, Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Petre Iogulescu-Yor, Ştefan Luchian, Samuel Mutzner, Alexandru Padina, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Camil Ressu şi Jean Al. Steriadi, alături de care sunt prezenţi cu grupaje valoroase, pictorii apreciaţi în mod deosebit de colecţionar: Theodor Pallady (căruia i s-a dedicat o sală – colecţia având 80 de lucrări de pictură semnate de artist), Dumitru Ghiaţă, Alexandru Ciucurencu şi Lucian Grigorescu, pentru a oferi publicului o imagine cât mai bogată a operei acestora.

În ceea ce priveşte piesele de artă populară, au fost expuse icoane pe sticlă inedite, realizate de zugravii: Nicolae Oancea, Ioan Morar, Matei Popa și Ioan Costea Verman, activi în Mărginimea Sibiului, zugravii din familia Poienaru și Pavel Zamfir, activi în satul Laz, Ioan Pop din Făgăraș, zugravi din familia Grecu din Săsăuș, zugravi din familia Tămaș din Făgăraș și Matei Țâmforea din Cârțișoara.

Garabet (Garbis) Avachian (1907-1967) a fost profesor de vioară la Conservatorul ,,Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, şi unul dintre cei mai importanți colecţionari de artă din perioada postbelică. Colecţia, care însumează 1103 lucrări de artă plastică și decorativă, a fost donată statului în 1969, conform dorinței reputatului colecționar, de către soția sa, doamna Sabina Avachian.

Începând din 4 august 2021 Muzeul Colecțiilor de Artă se va vizita din oră în oră începând de la ora deschiderii (orele 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17) și având ca punct de pornire holul central din corpul B (central). Supraveghetorii vor însoți grupul prin muzeu indicându-le traseul și asigurând respectarea măsurilor de prevenție a răspândirii Covid 19.

Nu este necesară înscrierea prealabilă pentru vizită. Grupurile pot beneficia de ghidaj doar la cerere, în urma transmiterii unei solicitări la adresa educatie@art.museum.ro cu cel puțin 2 zile înainte de vizită.

Program de vizitare: miercuri – duminică: 10.00-18.00; ultima intrare se face la 17.00.

Expoziție personală de pictură Gheorghe I. Anghel, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită să vizitaţi expoziția personală de pictură Gheorghe I. Anghel, găzduită în Sala Irina Nicolau.

Expoziția de față propune o incursiune în lumea lui Anghel, o interpretare a mitologiei, explorată dintotdeauna de pictor, reprezentând refugiul său într-o perioadă în care arta era aspru cenzurată. De altfel cunoscutul artist, cu vechi preocupări în domeniul arheologiei dobrogene, a lucrat împreună cu istorici de renume (Radu Florescu, Alexandru Suceveanu, Valeriu Georgescu), fapt care explică folosirea experienței de șantier nu doar în alegerea subiectelor, dar și în maniera sa de a prezenta aluziv fapte doar bănuite, învăluite în mister. Astfel caracteristica lucrărilor este dată de atmosfera aparte oferită doar de un șantier arheologic, cu surpriza descoperirilor și icertitudinea istoriilor cercetate.

Gh. I Anghel se încadrează în postmodernism prin aspectul incitant și proaspăt al lucrărilor (care de altfel sunt îndelung elaborate) prin utilizarea unor citate, prin suprapunerea diferitelor mesaje și prin invitația pe care o face publicului de a imagina mai departe istorii ambigue, doar vag sugerate de artist. Tehnica de lucru îl apropie pe Anghel de expresionismul gestural şi de arta brută prin tușele nervoase, învăluite însă în acorduri cromatice subtile. În ultima perioadă, artistul și-a extins cercetarea și în zona obiectuală realizând lucrări în diverse tehnici (ceramică, lemn, metal).

În ultimii ani, Gheorghe I. Anghel a expus în câteva galerii franceze şi a primit Premiul „Breauté” al Academiei Franceze pentru cel mai bun artist străin din Franța, medalia de argint a Salonului internaţional de pictură de la Grand Palais din Paris, Premiul „Edouard Marcel Sandoz” şi Premiul „René Carré” al Fundației Taylor.

Curatorii expoziţiei şi-au dorit ca lucrările sale recente să fie expuse alături de câteva scurte filme (Pe urmele poetului alexandrin Kavafis, Artistul şi galeristul şi Scurte interviuri), care înlesnesc descifrarea artistului și a operei sale.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 5 septembrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Biblioteca la firul ierbii

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti a pregătit un nou proiect dedicat copiilor care îşi petrec vacanţa de vară în Capitală.

Biblioteca la firul ierbii este un proiect ce se va derula în Parcurile Drumul Taberei şi Crângaşi, până la 28 august, menit să ocupe timpul liber al copiilor cu activităţi variate ce sprijină atât procesul de învăţare prin joc, cât şi deprinderea unor abilităţi noi de manualitate, creativitate şi interacţiune într-un mediu non-formal. Activităţile, derulate în intervalul orar 17:00-19:00, vor fi susţinute de personalul specializat al BMB şi vor lua forma unor ateliere interactive ce vor pune accent pe importanţa lecturii, a ideilor creative, a jocului de grup şi a stimulării competitivităţii.

Realizat în parteneriat cu Asociaţia Basar şi Centrul Cultural European Sector 6, proiectul propune participanţilor şi activităţi de cercetare, o serie de expoziţii participative găzduite de Remorca de Cercetare şi Activare (RCA) şi spectacole susţinute de trupa Teatrului de păpuși „Licurici”.

Participanţii vor avea oportunitatea de a-şi face în mod gratuit un permis de bibliotecă şi chiar vor putea împrumuta o parte dintre cărţile ce vor fi expuse pentru consultare.

Pentru mai multe informații, verificați Calendarul de activități pe bibmet.ro și rămâneţi conectaţi online la Biblioteca Metropolitană București și pe paginile de Facebook ale filialelor.

În luna august, Teatrul de Comedie deschide stagiunea 61

Teatrul de Comedie anunță deschiderea Stagiunii 2021/2022, cu o lună mai devreme față de cum și-a obișnuit spectatorii. Noua stagiune va debuta cu un program încărcat și divers, care va include reprezentații la sediu, la cele două săli din Centrul Vechi, spectacole în aer liber, desfășurate la Teatrul de vară Herăstrău, intrarea în repetiții a două noi producții care îi au în prim plan pe actorii Tudor Chirilă și Mihai Bendeac, reluarea proiectului COMEDIA ȚINE LA TINEri, o premieră oficială programată în luna septembrie, dar și proiecte conexe realizate împreună cu partenerii de tradiție ai Teatrului, precum Muzeul Național al Literaturii Române.

Pentru primele spectacole Doi pe o bancă după Aleksandr Ghelman, regia Mihai Bendeac și Bani din cer de Ray Cooney, regia Horațiu Mălăele, programate în datele de 11 și 12 august, la Sala Radu Beligan, biletele sunt deja sold out. Pe 14 august, la Sala Studio se va relua cea mai recentă producție, Forma lucrurilor de Neil LaBute, regia Silviu Debu, cu actorii Anca Dumitra, Lucian Ionescu, Anghel Damian, Andreea Alexandrescu.

Luna septembrie va include premiera oficială a spectacolului Nepotul meu, Veniamin de Ludmila Ulițkaia, regia Vlad Massaci, scenografia Iuliana Vîlsan, precum și începerea repetițiilor pentru spectacolul „Plăcerile și chinurile adulterului” de Valentin Krasnogorov, regia Lorena Zăbrăuțanu, cu Smaranda Caragea și Dan Rădulescu, proiect câștigător la COMEDIA ȚINE LA TINEri, ediția 2019.

Nagy Albert. Retrospectivă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj și Galeria Quadro vă invită să vizitaţi expoziţia retrospectivă Albert Nagy.

Albert Nagy (1902–1970) a fost o personalitate definitorie a artei moderne din România, totuși, opera sa nu este cunoscută suficient. Realizarea expoziției a fost motivată de împlinirea a cincizeci de ani de la moartea artistului și reunește eforturile organizatorice ale mai multor instituții și colecționari privați. Expoziția reunește peste 100 de picturi și trei piese sculpturale, și constituie o premieră atât pentru publicul larg cât și pentru specialiști, deoarece atât de multe lucrări ale lui Albert Nagy nu au mai fost expuse împreună niciodată, nici măcar în timpul vieții artistului. Au fost selectate lucrări din majoritatea muzeelor din România, precum și din colecții private din țară, Ungaria și Germania, ale căror „comori” au rămas până acum, în mare parte, ascunse publicului. Ne-am străduit să prezentăm lucrări importante, acoperind toate fazele de creație, de la picturile de început de carieră din anii 1930, la lucrările majore de la începutul anilor 1940, din compozițiile extraordinare și puternice ale anilor 1950, însă cele mai multe lucrări sunt din anii 1960, ultimul deceniu din viața artistului.

În sălile festive ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca aceste faze de creație se desfășoară într-o prezentare mai clasică, lucrările fiind grupate cronologic și tematic. A doua parte a proiectului este reprezentată de expoziția mai analitică de la Galeria Quadro, organizată de Judit Boros și Sebestyén Székely, care se va deschide în 19 august 2021. Această expoziție acordă aceeași importanță operelor și textelor inedite ale artistului.

Cea mai amplă retrospectivă Albert Nagy este realizată de Muzeul de Artă Cluj-Napoca împreună cu Galeria Quadro, răspunzând inițiativei Bisericii Unitariene Maghiare. În cadrul acestui parteneriat public-privat, prin rețeaua instituțională muzeală a Muzeului de Artă și prin sprijinul financiar al Galeriei Quadro, s-a putut împrumuta un număr mare de lucrări aflate în colecții publice din toată țara. Expunerea lucrărilor din colecții private a fost de asemenea facilitată de galerie. Partenerul principal al expoziției este Muzeul Național Secuiesc, care a împrumutat 42 de lucrări ale lui Albert Nagy din patrimoniul său.

În expoziție figurează 13 lucrări din colecția Bisericii Unitariene Maghiare și 11 lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj Napoca. Celelalte instituții care au împrumutat lucrări: Muzeul Haáz Rezső, Odorheiu Secuiesc; Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi; Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău; Muzeul Țării Crișurilor, Oradea; Muzeul Naţional de Artă al României, București; Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Artă, Târgu Mureș și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj.

Curatorii expoziției sunt: dr. Beáta Bordás (Muzeul de Artă Cluj-Napoca / Centrul de Artă din Transilvania) și Sebestyén Székely (Galeria Quadro).

Filmul „După 40 de zile”, în competiție la Beijing International Film Festival

„După 40 de zile”, al patrulea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki, a fost inclus în competiția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Beijing. Evenimentul, ajuns la cea de-a XI-a ediție, se va desfășura în perioada 14-21 august 2021.

„După 40 de zile” va avea avanpremiere naționale, în prezența echipei, la TIFF, pe 29 iulie, de la 19:30, la Cinema Victoria Cluj-Napoca și pe 30 iulie, ora 14:30, la Cinema Arta Cluj-Napoca. Pe 14 august, de la 19:30, filmul va putea fi văzut, tot în avanpremieră, la Iași, în cadrul Festivalului „Serilor Filmului Românesc” la Casa de Cultură „Mihai Ursachi”.

Filmul, regizat de Andrei Gruzsniczki, va rula pe marile ecrane din România, din 20 august, fiind distribuit de AVVA MMIX Studio.

„După 40 de zile” a avut premiera mondială, în luna aprilie, în cadrul celei de-a 43-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Moscova.

Lungmetrajul are în centru prietenia dintre Emil și Titi. Acțiunea se petrece într-o comună ca un colț de rai, locuită de oameni dintr-o bucată. Asta, la o primă vedere.  Emil nu crede în spirite. Titi este prietenul lui de când lumea. Iar Smaranda, soția lui Emil, ei bine, ea este la doi metri sub pământ și se pregătește de ziua judecății. După parastasul ei de 40 de zile Titi pare cel mai oropsit om de pe fața pământului și începe să se stingă pe picioare. Emil vrea să reaprindă în el scânteia vieții. Dar eforturile lui sunt inutile. Zilele lui Titi par numărate. Căci Smaranda s-a mutat după parastas în casa lui. De ce îl bântuie Smaranda?, asta e o poveste, dar lui Titi îi e greu s-o zică, pentru că este despre lupta pe care fiecare trebuie s-o ducă pentru a-l înțelege și accepta pe celălalt, într-o prietenie sau într-o poveste de iubire.

Distribuția este alcătuită din Mircea Andreescu, Valer Dellakeza, Gabriel Spahiu, Marian Negrescu, Simona Urs, Ștefan Mirea, Valeriu Bâzu și Eugen Titu. Producători Andreea Dumitrescu, Oana Bujgoi Giurgiu (co-producător) și Anamaria Antoci (co-producător).

Montajul este realizat – de Ioachim Stroe, muzica – de Cristian Lolea, imaginea – de Laurențiu Răducanu, designul de sunet – de Ioan Filip, sunet priză directă – de Vlad Voinescu, scenografia – de Andreea Popa, Anastasia Ionescu și Bogdan Bostănaru, machiajul și coafura – de Sandra Pătrăuceanu, iar costumele – de Mia Conea.

Rezidența Tescani

În perioada 7-17 august 2021, Chromatique Photo Studio & Art Gallery, în parteneriat cu secția „Dumitru și Alice Rosetti” a Muzeului Național „George Enescu”, organizează Tabăra Internațională de Creație „Rezidența Tescani”.

Inițiată de artistul Ovidiu Ungureanu, ediția 2021 a rezidenței, curatoriată de istoricul de artă Maria Pașc, reunește 23 de artiști cu specializările pictură, sculptură, grafică, ceramică și multimedia: Ilie Boca (Bacău), Liviu Suhar (Iași), Gabriela Culic (București), Virgiliu Parghel (București), Mihai Sârbulescu (București), Dionis Pușcuță (Bacău), Geanina Iviu (Bacău), Florin Șuțu (București), Sorin Otînjac (Iași), Ovidiu Ionescu (București), Andrei Rosetti (Deva), Marcel Lupșe (Bistrița), Alexandru Macovei (Republica Moldova), Valeriu Șușnea (Buzău), Dumitru Macovei (Bacău), Ovidiu Ungureanu (Bacău), Pablo Rodriguez Guy (Spania), Bianca Rotaru (Bacău), Luminița Radu (Bacău), Aknay Janos (Ungaria), Vasile Tolan (București), Diana Brăescu (București), Marius Tița (București).

„Rezidența Tescani” stă sub semnul continuității. În anul 1976, la Tescani, au fost găzduiți primii rezidenți, artiști participanți la cea dintâi tabără de artă plastică. Anul acesta este cel de-al 45-lea de când locul în care s-a născut capodopera lui Enescu, Oedip, găzduiește artiști. Încă un an în care dorința soților Enescu de a transforma proprietatea într-un așezământ cultural care „să adăpostească temporar sau periodic artiști și intelectuali români sau străini”, și a Marucăi, ca „în acest loc de odihnă, reculegere și creațiune, să nu aibă acces la ospitalitatea Așezământului alte persoane decât cele care au cele mai strânse afinități cu arta muzicală, plastică și intelectualitatea creatoare”, sunt respectate.

Prin continuitate, rezidențele de la Tescani s-au transformat în tradiție. În același timp, Tescaniul este modă. Să participi, într-o tabără, care are loc în Tescaniul lui Ilie Boca, Horia Bernea, Paul Gherasim, Andrei Pleșu, al tuturor artiștilor care i-au fost oaspeți, este un prilej. Tradiția este prezent, este alăturare de actualitate și stabilitate. Normală este continuitatea, sunt de apreciat oamenii continuității, artiști ale căror îndrăzneală și creativitate se sprijină pe acumulări temeinice și pe erudiție. Aceștia sunt artiștii Tescaniului, din trecut și din prezent.

„Anii noștri de glorie” / „Gli anni più belli”, un film amuzant și sincer despre prietenie și iubire, în cinematografe

Patru prieteni – trei băieți și-o fată – ne poartă din Italia anilor ‘80 până în prezent, într-un carusel al emoțiilor pe care le poate trăi oricare dintre noi. „Anii noștri de glorie” / „Gli anni più belli”, un film de Gabriele Muccino despre prietenie, generozitate și bucuriile tinereții, vine în cinematografe, distribuit de Independența Film.

Giulio (Pierfrancesco Favino), Gemma (Micaela Ramazzotti), Paolo (Kim Rossi Stuart) și Riccardo (Claudio Santamaria) sunt patru adolescenți idealiști și de nedespărțit. Din Italia anilor ‘80, când devin prieteni, și până prezent, viețile lor se intersectează constant și împărtășesc succese și eșecuri, vise și dezamăgiri care se suprapun într-o mare poveste de prietenie și iubire. Suntem martorii vieții lor, dar și a schimbărilor din societate, și totul se întâmplă într-un decor cât se poate de italian, cu o coloană sonoră pe care se regăsește piesa „Gli anni più belli” a lui Claudio Baglioni, care a și dat titlul filmului.

Filmările pentru „Anii noștri de glorie” au început în iunie 2019, la studiourile Cinecittà și Roma, Napoli și Ronciglione, iar cinefilii vor fi fericiți să regăsească diverse referințe la filme clasice precum „Amarcord” și „La dolce vita”. Filmul a fost lansat în Italia în 2020 și a înregistrat un succes la box office remarcabil, mai multe săptămâni la rând.

După ce a câștigat Premiul Publicului la ediția din 2002 a Sundance Film Festival cu filmul „L’ultimo bacio”, Gabriele Muccino a reușit să atragă atenția industriei de film americane și să devină un cineast recunoscut la nivel internațional. Cea mai cunoscută colaborare a lui Muccino este cea cu Will Smith pentru filmele „În căutarea fericirii”/ „The Pursuit of Happyness” și „Șapte suflete”/ „Seven Pounds”. De asemenea, a regizat două filme cu o distribuție remarcabilă: „Mereu în offside”/ „Playing for Keeps”, printre actorii principali numărându-se Gerard Butler și Uma Thurman și „Totul despre tata” / „Fathers and Daughters”, unde a lucrat cu Amanda Seyfried și Russell Crowe.

Protagoniștii filmului „Anii noștri de glorie” sunt cu toții originari din Roma: Pierfrancesco Favino („Ziua Z: Apocalipsa”, „Trădătorul” / „Il traditore”, „Suburra”), Micaela Ramazzotti („Nebune de fericire” / „La pazza gioia”), Kim Rossi Stuart, care a avut primul său rol la vârsta de numai 5 ani, alături de tatăl său, un actor consacrat în Italia, și Claudio Santamaria, care a jucat în „L’ultimo bacio”, de unde a și rămas în atenția lui Gabriele Muccino. O surpriză plăcută a criticilor a fost debutul în actorie a cântăreței Emma Marrone, care joacă rolul soției lui Riccardo.