Clasic e fantastic – Bela Bartok şi povestea Prinţului cioplit în lemn

Teatrul Odeon şi Asociaţia ”Clasic e fantastic” au bucuria să anunţe o nouă premieră “Clasic e fantastic – Bela Bartok şi povestea Prinţului cioplit în lemn” duminică, 12 martie, ora 18.00, Sala Majestic.

Compozitorul Bela Bartok s-a născut în anul 1881 în orăşelul Sânnicolaul mare, pe atunci parte a Imperiului austriac şi regatului maghiar (Austro-Ungaria). Era un copil vesel, talentat, îndrăgostit de muzică în general şi de muzica populară în special.

Renumele şoriceilor Sică şi Rică, cei care au trăit pe rând alături de cei mai mari muzicieni ai tuturor timpurilor, pe când aceştia erau copii  – în vioara lui Vivaldi, în orga lui Bach, în biblioteca lui Mozart, sub pianul lui Chopin, în curtea casei ţărăneşti a familiei Enescu… – a ajuns până la urechile copilului Bartok care, vrând să îi cunoască pe cei doi, i-a invitat să îi facă o vizită. Sică şi Rică, apoi şi pisica Lola, ajung într-un spaţiu cultural nou, străin, pe care încearcă să-l cunoască şi să şi-l apropie. Învaţă câteva cuvinte în limba maghiară, joacă jocuri de copii cu Bela şi cu prietenul acestuia, macedoneanul Ioşka, ascultă cu interes poveşti despre culegeri de folclor cu ajutorul unui instrument-minune, pe nume fonograf şi au ocazia să cânte chiar la instrumente populare până atunci necunoscute ca drâmba sau tulnicul. Bela le vorbeşte şi despre felul în care scrie el muzica inspirată de cea mai pură sursă – folclorul ţărănesc, cel maghiar în special, dar şi cântecele cehilor, slovenilor, italienilor, polonezilor, croaţilor, românilor… Pianista Raluca şi violonista Monica interpretează fragmente din ciclul de piese pentru pian Pentru copii şi cele Cinci dansuri româneşti.

Toţi se simt minunat împreună, dar vizita trebuie totuşi să se apropie de sfârşit. Înainte de a se reîntoarce la Bucureşti, Sică, Rică şi Lola îl ajută pe Bela să prezinte, în faţa copiilor din sala de spectacol, Povestea prinţului cioplit în lemn, un balet inspirat de un basm în care se vorbeşte despre un prinţ îndrăgostit de o prinţesă şi pe care un spirit rău încearcă să îl împiedice să se apropie de aleasa inimii lui.  Dar, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, totul se termină cu bine. La final, compozitorul maghiar Bela Bartok şi artiştii lui – Sică, Rică, Lola, Ioşka, Povestitorul, Raluca şi Monica – aşteaptă aplauzele entuziaste ale publicului.

21 de actori şi regizori în „Mama. Eseu despre iubire”

Pe 8 martie, fotografa Cătălina Flămînzeanu ne invită să aniversăm Ziua Femeii într-o notă artistică şi intimă, prin noua sa expoziţie, în care 21 de actori şi regizori sunt portretizaţi alături de mamele acestora. Expoziţia va fi găzduită de Centrul Cultural Casa Artelor (Bulevardul Mircea Vodă, nr. 5, Bucureşti), în perioada 8 – 22 martie, fotografiile urmând să fie expuse apoi la Teatrul Metropolis (23 martie – 22 aprilie 2017).

Personajele din noua poveste ilustrată de Cătălina Flămînzeanu sunt Oana Pellea / Mihaela Domnica Pellea, Alice Barb / Maria Nagy, George Ivaşcu / Ecaterina Hoisan, Florin Piersic Jr. / Tatiana Iekel, Lia Bugnar / Zenovia Bugnar, Mariana Cămărăşan / Dobriţa Cămărăşan, Tudor Istodor / Maia Morgenstern, Şerban Pavlu / Cătălina Pavlu, Chris Simion / Elisabeta Simion, Medeea Marinescu / Violeta Marinescu, Anghel Damian / Anca Damian, Maria Obretin / Lidia Ciocan, Ioana Calotă / Floarea Calotă, Florina Gleznea / Mariana Gleznea, Magda Catone / Carol Ionescu, Istvan Teglas / Ilona Tokos, Ana Ularu / Mihaela Ularu, Ioana Mărcoiu / Maria Mărcoiu, Carla Maria Teaha / Tania Vişinescu, Irina Sârbu / Cristina Sârbu, Marcela Motoc / Iuliana Motoc, acestea fiind surprinse în cadre alb-negru care au devenit deja marca fotografei.

Conţinutul acestui eseu fotografic despre iubire se bazează pe aspecte subtile ale relaţiei mamă-fiu/fiică, artiştii fiind prezentaţi în ipostaze inedite, de o sensibilitate înduioşătoare. Tema principală a expoziţiei este emoţia, cu multiplele ei nuanţe. „Emoţia de a fi mamă, emoţia din teatru, emoţia din fotografie. Ce poate fi mai frumos? Ele îmi definesc viaţa. Cred în spusele doamnei Domnica Pellea că viaţa e pe zile. De aceea facem din fiecare clipă o minune. Atât cât putem. Emoţia surprinde, este întotdeauna actuală, iar oamenii se regăsesc în stările celor portretizaţi”, spune fotografa.

Cătălina Flămînzeanu, fotografă dedicată mediului teatral românesc, este cunoscută pentru expoziţia “Fotografie cu IE” (actriţe, scenografe, regizoare românce fotografiate, în ipostaze diferite, purtând celebra bluză tradiţională), dar şi pentru proiectul “Pelicula”, în care a recreat autentic stări, sentimente specifice vieţii de cuplu, avându-i ca protagonişti pe actorii Florin Piersic Jr. şi  Maria Obretin. De asemenea, este fotograful oficial al Festivalului Internaţional de Teatru Independent UNDERCLOUD şi a realizat fotografii pentru numeroase spectacole, atât din teatrul independent, cât şi de stat.

Fotografiile din noua sa expoziţie îl vor purta pe privitor printr-o gamă neaşteptată de stări, de la melancolie, nostalgie până la încântare, chiar şi fericire. Pornind de la ideea că emoţiile nu cad niciodată în banalitate, Cătălina Flămînzeanu ştie să creeze, pentru cel aflat în faţa camerei de fotografiat, acel moment unic de încredere şi, totodată, de vulnerabilitate, în care acesta îşi mărturiseşte, prin privire şi prin întreaga gestică, sentimentul iubirii.

Vernisajul are loc miercuri, începând cu ora 18.00, la Centrul Cultural al Artelor, unde suntem invitaţi să ne lăsăm purtaţi de emoţie şi să îi cunoaştem pe cei 21 de actori şi regizori aşa cum nu i-am mai văzut până acum! Bonus de emoţie: concert Irina Sârbu Band (oferit de Centrul Cultural Casa Artelor). (R.N.)

Scriitoarea catalană Care Santos revine la Bucureşti

Scris la patru mâini de Care Santos şi Francesc Miralles, romanul “Cel mai frumos loc din lume e chiar aici”, tradus deja în 20 de ţări, emană gândire pozitivă şi poezie.

Salvată în ultimul moment de la sinucidere de o întâmplare neaşteptată, Iris porneşte într-o aventură care îi va schimba modul de a vedea viaţa. După moartea părinţilor ei într-un accident de maşină, dezorientată şi fără nici o perspectivă, ea va fi nevoită să ia lucrurile de la capăt. Iar revizitarea trecutului poate fi o experienţă dureroasă şi plină de pericole, dar şi una aducătoare de fericire, mai ales când lui Iris îi apar în cale doi „iluminaţi“.

Lansarea va avea loc luni, 6 martie, ora 19, la Libraria Humanitas de la Cişmigiu. Alături de Care Santos vor vorbi Tania Radu, Marina Constantinescu şi Simona Kessler. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe şi o degustare de ciocolată.

Care Santos s-a născut în 1970, în oraşul Mataró din apropierea Barcelonei. A studiat mai întâi dreptul, apoi filologia la Universitatea Autonomă din Barcelona. Este autoarea a 11 romane, şase volume de proză scurtă, două volume de poezii, precum şi a numeroase cărţi premiate pentru copii şi adolescenţi. La Humanitas Fiction i-au apărut bestsellerurile
“Încăperi ferecate” (“Habitaciones cerradas”, 2011) în 2013, “Aerul pe care îl respiri” (“El aire que respires”, 2013) în 2014 şi “Pofta de ciocolată” (“Desig de xocolata”, 2014; Premio Ramon Llull) în 2016. Noul ei roman, “Media vida”, e încununat, în 2017, cu Premio Nadal. Opera lui Care Santos e publicată în peste 20 de ţări.

Francesc Miralles s-a născut în 1968, la Barcelona. A studiat literatura germană la Universitatea din Barcelona. Este un scriitor prolific de succes, jurnalist şi muzician. Printre romanele sale pentru adolescenţi se numără “Un haiku per a l’Alicia” (2002, Premio Gran Angular) şi “Interrail” (2007, Premio Columna Jove). Romanul său “Amor en minúscula” (2006; în curs de traducere la Humanitas Fiction) a apărut deja în peste 20 de ţări. Este autorul mai multor volume de psihologie practică, de asemenea bestselleruri. Cărţile semnate împreună cu Alex Rovena sunt traduse în peste 12 limbi. (R.N.)

Nadia Trohin şi Big Band-ul Radio în concert la Sala Radio

Marţi, 7 martie a. c., Big Band-ul Radio revine pe scena Sălii Radio, cu un nou concert din seria Jazz pe româneşte, sub bagheta dirijorului Ionel Tudor. Prima parte a serii va fi dedicată memoriei lui Adrian Enescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi compozitori şi orchestratori români contemporani, autor, printre altele a nu mai puţin de 65 de titluri de muzică de film. Programul primei părţi a concertului va cuprinde creaţii orchestrale semnate de regretatul compozitor.

În partea a doua a concertului, alături de Big Band-ul Radio va cânta Nadia Trohin, a cărei activitate artistică cuprinde numeroase apariţii la emisiuni de televiziune şi radio, colaborări cu muzicieni români de jazz (Mircea Tiberian, Nicolas Simion, Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Alex Man, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Michael Acker, George Natzis etc.), dar şi din afara ţării: Chris Dahlgren (SUA), John Betsch (SUA), Maurice de Martin şi Christian Lillinger (Germania), Peter Giron (Franţa), Olah Peter şi Jeszensky Gyorgy (Ungaria), Jerzy Małek, Sebastian Frankiewicz, Michał Jaros (Polonia).

Concertul este dedicat campaniei Auzul e un dar. Nu-l ignora!, susţinută de Televiziunea Română şi Radio România şi iniţiată de Asociaţia Audiologilor din România, cu scopul de a atrage atenţia asupra necesităţii unui program de screening auditiv la nivel naţional în rândul nou-născuţilor din România. (R.N.)

Masha şi Ursul, în premieră în România!

Au cucerit o lume întreagă şi acum Masha şi Ursul vin în sfârşit la Bucureşti! Cel mai urmărit serial de desene animate rusesc, un fenomen al internetului, prinde viaţă pe scena Sălii Palatului pe 13 mai în spectacolul “Borcanul cu Miere”, o producţie a companiei Trida!

Inspirat dintr-un basm, Masha şi Ursul este un serial de desene animate rusesc tradus în 25 de limbi. Canalul său oficial de YouTube este în top zece cele mai vizionate din întreaga lume (905.573.447 de vizionări). Episoadele “Masha şi Ursul” înregistrează cifre impresionante: “Jam Day” – peste 76 milioane de vizualizări, “Home-Grown Ninjas” – peste 69 milioane de vizualizări, “Little Cousin” şi “Get well soon!”, fiecare peste 63 de milioane de vizualizări sau “Recipe for Disaster”, cu  peste 30 de milioane de vizualizări. Producţiile “Masha şi Ursul”, peste 1000 la număr, s-au jucat până acum în 25 de ţări, impresionând spectactori de toate vârstele.

Era linişte şi pace în pădure până când Mashei i-a venit o idee incredibilă! Pe care, fireşte, a decis s-o împărtăşească cu toată lumea din pădurea fermecată! Aşa începe povestea “Borcanului cu Miere”… Eroii noştri vor avea parte de hohote de râs, de istorii interesante, de situaţii imprevizibile, pe care vor trebui să le rezolve cu decizii serioase! Masha, Ursul şi fiecare creatură în pădure ne vor ajuta să înţelegem cum arată prietenia adevărată, cum ar trebui să ne luptăm cu obstacolele vieţii, iar micuţii oaspeţii de la Sala Palatului vor fi încântaţi cu o mulţime de dansuri, momente muzicale şi situatii comice, ce vor aduce magia în viaţa lor! (R.N.)

Joan Osborne aduce cântecele lui Bob Dylan la Bucureşti

Sâmbătă, 6 mai la Hard Rock Cafe, de la ora 23:00, sunteţi aşteptaţi la un show special cu celebra artistă americană, Joan Osborne. Concertul va fi încununat de muzica lui Bob Dylan dar Joan va cânta şi piesele care au făcut-o celebră în cadrul evenimentului “Joan Osborne signs the songs of Bob Dylan”!

Joan Osborne este, fără nici o îndoială, una dintre cele mai grandioase voci ale generaţiei ei. Cântăreaţă uimitoare şi compozitoare prodigioasă, artista este recunoscută pentru pasiunea şi emoţiile pe care le transmite atunci când este pe scenă, devenind o singură fiinţă cu muzica sa. “One of Us”, lansată odată cu albumul de debut “Relish”, se află de 22 de ani în playlisturile posturilor radio din întreaga lume, fiind una dintre cele mai iubite piese ale tuturor timpurilor. Joan Osborne a împărţit scena cu artişti legendari precum Bob Dylan, Luciano Pavarotti, Stevie Wonder, Emmylou Harris, Taj Mahal sau Mavis Staples, iar albumele sale i-au adus numeroase Discuri de Platină şi nominalizări Grammy.

Joan Osborne şi-a însuşit o misiune impresionantă, aceea de a traduce muzica lui Bob Dylan pe înţelesul noii generaţii, însă fără a-i denatura lirismul şi emoţiile. Munca sa pune într-o nouă lumină o selecţie de piese din repertoriul lui Dylan, iar rezultatul este un  show pe care publicaţia New York Times l-a ridicat la rang de “antologic”. Joan Osborne îşi împarte cariera artisitică între interpretare solo şi super proiectul rock/soul Trigger Hippy iar cel mai recent album al artistei, “Love and Hate” (2014), reflectă integritatea muzicală neclintita de-a lungul unei cariere de peste două decenii. (R.N.)

Expoziţie portrete solarizate la Teatrul Toma Caragiu

Foyerul Teatrului Toma Caragiu va găzdui în perioada 8 – 30 martie expoziţia de pictură “Feminitate împlinită – ipostaze în lumini şi umbre” ce va include portrete ale femeilor din Ploieşti şi din judeţul Prahova a căror imagine reflectă performanţa într-un anumit domeniu de activitate, profesionalismul, succesul şi implicarea în viaţa comunităţii.

Portretele sunt realizate de artistul Florin Măceşanu prin tehnica solarizării, o tehnică specială ce evidenţiază starea subiectului reprezentat.

Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 10 martie, de la ora 17.30, în prezenţa artistului şi a personalităţilor feminine ce au acceptat invitaţia de a face parte din proiect.

O parte din fondurile obţinute din vânzarea acestor lucrări inedite va fi folosită pentru a sprijini munca de creaţie a două tinere artiste, eleve ale Colegiului de Artă Carmen Sylva Ploieşti, Anca Antonescu, clasa a X-a, secţia Muzică-Flaut şi Marina Stancu, clasa a X-a, secţia Arte Plastice. (R.N.)

De-a Cele Mai Frumoase Cărţi pentru copii

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi în colaborare cu Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură găzduieşte expoziţia „De-a Cele Mai Frumoase Cărţi pentru copii”, în perioada 23 februarie – 23 martie 2017.

Expoziţia prezintă o selecţie de titluri înscrise în cadrul celor 5 ediţii de până acum ale concursului naţional de design de carte Cele Mai Frumoase Cărţi din România. În cadrul concursului, selecţia este realizată de un juriu care analizează raportul dintre conţinut, formă şi publicul-ţintă căruia i se adresează cartea, adecvarea designului la tema cărţii, intenţia concepţiei vizuale şi realizarea, manifestarea lor în produsul finit. Sunt apreciate lucrările care au un grad crescut de originalitate şi inovaţie în conceptul editorial, în abordarea designului de carte, precizia şi acurateţea execuţiei tehnice, atât în realizarea machetei grafice, cât şi în producţia cărţii obiect.

Selecţia de faţă include cărţi pentru copii ale unor autori clasici (Ion Creangă, Petre Ispirescu etc.) sau contemporani (Florin Bican, Adina Rosseti etc.); pe lângă acestea se regăsesc şi cărţi ce le vor aminti adulţilor de propria copilărie sau tinereţe, repere ale decenilor trecute filtrate cu ironie şi umor de sensibilitatea artiştilor autori (400 + Reclame fără capitalism, Ro-Archive, ABC 80 etc.).

Expoziţia „De-a Cele Mai Frumoase Cărţi pentru copii” face parte din proiectul Cele Mai Frumoase Cărţi din România itinerante în 2017, proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti îşi propune – între altele – promovarea cărţii şi a scriiturii, în încercarea de a crea legături între trecut şi prezent, între patrimoniu, educaţie şi cultură. (R.N.)

Spectacolul “Dragonul” la Festivalul Internaţional de Teatru de la Izmir

Teatrul pentru Copii Ciufulici, cu sprijinul Institutului Cultural Român, urmează să participe la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Izmir, IZMIR INTERNATIONAL PUPPET DAYS, cu spectacolul “Dragonul”, în regia Lilianei Gavrilescu, scenografia Mihai Androne.

Festivalul se desfăşoară în perioada 2-19 martie şi va găzdui 40 de companii teatrale din 20 de ţări precum India, Franţa, Germania, Coreea de Sud, Argentina, Statele Unite ale Americii. Teatrul pentru Copii Ciufulici va susţine două reprezentaţii ale spectacolului “Dragonul”, vineri, 3 martie şi sâmbătă, 4 martie, de la ora 20.00, în sala Izmir Sanat.

Publicul spectator va avea ocazia să descopere talentul şi ingeniozitatea artiştilor noştri într-un spectacol inspirat de măştile şi păpuşile teatrului tradiţional japonez Bunraku.

Participarea la Festivalul Internaţional de Teatru de la Izmir continuă seria prezenţelor spectacolului “Dragonul” la festivaluri de prestigiu din ţară precum Festivalul Internaţional de Animaţie GULLIVER Galaţi, Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea, Festivalul Internaţional de teatru pentru copii PUCK Cluj-Napoca şi multe altele. (R.N.)

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internaţional de Film Transilvania

Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârşit de an ale criticilor, primele titluri anunţate din programul festivalului prefigurează o selecţie eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinţi ale momentului – politică, religie, societate – , dar şi filme de gen cu cârlig la marele public.

În best of-ul anual din secţiunea Supernova vor intra producţii lansate la Cannes, Veneţia, Berlin, Locarno, Karlovy Vary sau Toronto, unele propuse la Oscar. Printre primele titluri confirmate se află “Neruda”, de Pablo Larraín (No, El Club, Jackie), care va rula în premieră la Cluj-Napoca. Selecţionat în Quinzaine des Réalisateurs la Cannes, propus de Chile la Oscar, nominalizat la Globul de Aur şi distribuit în România de Independenţa Film, “Neruda” este o biografie neconvenţională inspirată de povestea reală a poetului premiat cu Nobel, Pablo Neruda, persecutat de regimul comunist al lui Gabriel González Videla, după ce l-a criticat public, în 1948, cu un Gael Garcia Bernal de zile mari.

Tot un premiat cu Nobel este eroul comediei negre propusă de Argentina la Oscar, “El ciudadano ilustre/ The Distinguished Citizen” (r. Gastón Duprat şi Mariano Cohn). Un scriitor celebru acceptă invitaţia de a face o vizită în oraşul natal din Argentina, sursa inspiraţiei tuturor romanelor sale. Cea mai proastă idee din lume, atunci când ai folosit oameni reali drept personaje în cărţile tale! Rolul i-a adus lui Oscar Martínez premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Veneţia. Omul greşit în locul greşit dă naştere unei comedii spumoase, “Ministry of Love” (r. Pavo Marinkovic), proiectată în peste 15 festivaluri. Un biolog croat se trezeşte într-o misiune naţională ingrată: să verifice care dintre văduvele de război şi-au găsit iubiţi şi n-ar trebui să se mai bucure de pensia de pe urma soţilor.

O odă adusă lui Buster Keaton şi Jacques Tati, comedia “Paris, pieds nus/ Lost in Paris” îi are în rolurile principale chiar pe regizorii Dominique Abel şi Fiona Gordon (ale căror filme cu parfum unic au fost prezentate de-a lungul anilor la TIFF), alături de veterana Emmanuelle Riva. O mătuşă de 93 de ani dispare fără urmă, iar nepoata ei şi un tip fără adăpost o caută prin Paris, pretext pentru gaguri, glume şi coincidenţe perfect regizate, care amintesc de comediile mute.

De la Cannes, secţiunea Un Certain Regard, vine “The Student/ (M)ucenicul”, de Kirill Serebrennikov (Betrayal), un film bulversant despre un adolescent din Rusia care devine radical ortodox şi contestă cu Biblia în mână tot ce se întâmplă în jurul său. Fundamentalism religios, criză adolescentină şi identitate sexuală într-un film distribuit în România de Transilvania Film, din 31 martie.

Piaţa Unirii va găzdui, ca în fiecare an, câteva dintre cele mai spectaculoase proiecţii de la TIFF. Marele câştigător al Trofeului Transilvania cu “Stockholm”, Rodrigo Sorogoyen revine cu un thriller pe muchie de cuţit, “Que Dios Nos Perdone/ May God Save Us”, despre doi poliţişti ale căror acţiuni  devin la fel de suspecte precum cele ale criminalului în serie pe care îl urmăresc. În cu totul alt registru, exuberantul “La pazza gioia / Like Crazy” (r. Paolo Virzì), proiectat la Cannes şi distribuit de Independenţa Film, urmăreşte prietenia emoţionantă şi plină de surprize dintre două femei care se cunosc într-o clinică de psihiatrie.

Imprevizibile şi provocatoare, filmele din secţiunea “Ce se întâmplă, documentarule? / What’s Up, Doc?” pun în discuţie dileme actuale. “La Libertad del Diablo/ Devil’s Freedom” (r. Everardo González), proaspăt proiectat la Berlinală, este o impresionantă explorare a dramelor de dincolo de cifre. Doar în ultimii cinci ani, războiul drogurilor a produs peste 100.000 de morţi şi dispăruţi în Mexic. Purtând măşti care să-i protejeze, victime şi călăi se destăinuie, cu efecte dintre cele mai consternante. În Austerlitz, selectat la Veneţia, regizorul ucrainean Sergei Loznitsa filmează în alb-negru turiştii în vizită la lagărele de concentrare. Selfie-uri, zâmbete şi comentarii neadecvate – locurile în care a fost posibil Holocaustul devin obiective turistice golite de rezonanţă istorică.

Graniţa dintre ficţiune şi documentar dispare în ultra-stilizatul “All These Sleepless Nights” (r. Michal Marczak), ce surprinde vieţile de noapte agitate ale doi tineri din Varşovia şi, prin extensie, deriva existenţială a generaţiei Facebook. Proiectat la Karlovy Vary, filmul a câştigat premiul pentru Cel mai bun documentar la Sundance.

Ediţia cu numărul cu numărul 16 va avea loc între 2 şi 11 iunie, la Cluj-Napoca. (R.N.)

Brâncuşi – recuperarea sublimului, la Naţional bucureştean

Duminică 5 martie 2017, de la ora 11.00, la Sala ATELIER, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, Matei Stîrcea-Crăciun prezintă conferinţa cu tema „Brâncuşi – recuperarea sublimului”.

Cu importante cercetări consacrate curentului lansat de Brâncuşi în arta secolului al XX-lea, Matei Stîrcea-Crăciun este specializat în antropologie simbolică, brâncuşiologie şi abordări hermeneutice ale sculpturii abstracte.

„Brâncuşi rămâne unul dintre cei mai mari sculptori ai sublimului în secolul 20. Prin căutarea esenţei, demersul său urmăreşte identificarea unui numitor comun al civilizaţiilor umane, simbolul prim, gradul zero al culturii, cauza materială a cunoaşterii, aşa cum o definea Aristotel.

Deţinem în prezent instrumentele necesare pentru a demonstra că aparentul ermetism ce i-a fost imputat este consecinţa unei inadecvări de metodologie critică. Vom aborda câteva motive celebre, precum Sărutul, Cuminţenia Pământului, Rugăciune, Prinţesa X, pentru a oferi auditoriului chei de accedere la imaginarul operei brâncuşiene” (Matei Stîrcea-Crăciun ).

Conferenţiarul s-a născut în 1947, obţine licenţa în filologie, Universitatea Bucureşti (1975); referent de specialitate la Centrul Demografic ONU-România (1975-1984); cercetător la Institutul de Antropologie Francisc Rainer (1984 – prezent ); bursier al Asociaţiei Britanice pentru Europa Centrală şi de Est şi al Consiliului Britanic (1993); doctorat în antropologie şi istorie, Universitatea Bucureşti (1993); post-doctorat Fulbright, Queens College, City University of New York şi Georgetown University, Washington (1995); secretar ştiinţific la Institutul de Antropologie Franisc Rainer (1997-2011); bursier Getty, Universitatea East Anglia (2000). (R.N.)

Varekai, un spectacol cu o logistică impresionantă

În adânc de pădure, pe vârful unui vulcan, există o lume extraordinară, o lume în care orice altceva e posibil. O lume cu numele de Varekai. ”Varekai” înseamnă “oriunde” în limba rroma, limba hoinarilor universali. Regizată de Dominic Champagne, această producţie aduce un omagiu sufletului nomad, spiritului şi artei tradiţionale a circului, precum şi celor care-şi caută mereu, cu o pasiune infinită, calea către Varekai.

Varekai, spectacolul cu care Cirque du Soleil revine la Bucureşti în mai se mândreşte cu o distribuţie internaţională ce include 50 de acrobaţi şi muzicieni din 19 ţări, precum şi cu o logistică impresionantă. Showul va avea doar şase reprezentaţii la Romexpo, Pavilionul Central, Bucureşti, de pe 3 până pe 7 mai 2017.

Decorurile, scena şi aria de antrenament din backstage cântăresc aproape 2,5 tone. Scena are 540 mp2, iar zona din spatele său include o cameră de fizioterapie dedicată, catering, garderobă şi birouri administrative. Echipamentele şi tribunele ajung în România cu 30 de camioane, iar amenajările durează aproape o săptămână.

Impresionanta garderobă Varekai conţine astăzi peste 600 de costume, pantofi, peruci, pălării şi accesorii. Pentru finalizarea costumelor originale, au fost necesare 33 000 ore de muncă minuţioasă. Costumele sunt realizate preponderant din lycra, la care se adaugă materiale speciale, precum tije de titan. Săptămânal, sunt necesare 250 de ore de curăţătorie pentru le păstra impecabile în turneu.

Toate costumele sunt fabricate la comandă, majoritatea fiind produse în atelierul propriu de la sediul central al Cirque du Soleil din Montreal, Canada. Singurul de acest gen din America de Nord, atelierul are peste 300 de angajaţi cu normă întreagă, specialişti în domenii precum încălţăminte, design textil, dantelărie, perucherie, imprimerie şi pălării de damă. Cu atenţia pentru detalii caracteristică, artizanii modelează pălăriile exact pe capetele celor care le poartă. Ei fac mulaje de gips pentru fiecare acrobat care intră în echipa circului, lucru care le asigură o precizie milimetrică.

Istoria Cirque du Soleil a început în 1984, de la un grup de 20 de artişti de stradă. Astăzi este o importantă organizaţie cu sediul în Québec, ce oferă divertisment de înaltă ţinută artistică. Compania are 4000 de angajaţi, incluzând mai mult de 1300 de artişti din aproape 50 de ţări diferite. Peste 160 de milioane de spectatori din mai mult de 400 de oraşe din aproape 60 de ţări de pe toate continentele s-au lăsat uimiţi şi încântaţi până acum de Cirque du Soleil. (R.N.)