Opera la Bibliotecă aniversează 8 ani și omagiază Centenarul Elena Teodorini

Biblioteca Metropolitană București marchează 8 ani de la lansarea programului cultural „Opera la Bibliotecă”, printr-o Gală Aniversară dedicată publicului iubitor de muzică clasică. Evenimentul marchează, totodată, Centenarul Elena Teodorini, prima soprană din România care a cântat pe scena Teatro alla Scala.

Lansat în 2018, „Opera la Bibliotecă” este un program permanent al Bibliotecii Metropolitane București, care aduce muzica clasică mai aproape de comunitate, într-un spațiu accesibil, deschis tuturor și cu acces gratuit. De-a lungul timpului, programul a devenit un reper cultural în peisajul artistic bucureștean, contribuind la formarea publicului tânăr, la educația muzicală și la promovarea patrimoniului cultural.

Gala aniversară va reuni pe scenă sopranele Daniela Ciociea, Anfisa Fugaru, Alice Gavrilă, Gladiola Lamatic, Irina Murgu, Stephanie Radu, Anca Sandu Butuc și Cătălina Sima, mezzosopranele Andreia Lucaciu și Alexandrina Stan, tenorii Ciprian Pahonea și Alin Stoica, bașii Sebastian Câlmâc, Ștefan Cârstea și Ștefan Lamatic, iar la pian, Liana Mareș și Cosmin Pătrana. Invitați speciali ai evenimentului sunt managerul general al BMB, Ramona Ioana Mezei și Prof. Dr. Florin Popențiu Vlădicescu.

Programul artistic va include momente de operă, lied și muzică de cameră, într-un demers care reflectă diversitatea și evoluția acestui proiect cultural.

În cele șapte stagiuni desfășurate până în prezent, „Opera la Bibliotecă” a adus pe scena Bibliotecii artiști de prestigiu din România și din străinătate, precum pianista japoneză Hiroko Minakami, flautistul chinez Liu-Wei, pianista germană Anna Heller și pianistul italian Nazareno Ferruggio, consolidând rolul Bibliotecii ca spațiu de întâlnire între culturi, generații și forme artistice.

„Opera la Bibliotecă este unul dintre proiectele care definesc cel mai bine misiunea noastră, aceea de a aduce cultura mai aproape de oameni, într-un mod firesc și accesibil. În acești 8 ani, am construit nu doar un program artistic, ci o comunitate în jurul muzicii și al emoției. Ne bucurăm să celebrăm această etapă alături de artiștii care au crescut împreună cu noi și de publicul care ne-a fost aproape, demonstrând că biblioteca este, astăzi, un spațiu viu al întâlnirii dintre arte și oameni”, declară Ramona Ioana Mezei, Managerul Bibliotecii Metropolitane București.

„Opera la Bibliotecă” creează punți între bibliotecă și scenă, între artă și comunitate, între tradiție și contemporaneitate.

Evenimentul programat joi 16 aprilie, orele 17:30, este deschis publicului, gratuit, în limita locurilor disponibile.

One World Romania aduce în prim-plan teme sociale urgente printr-o nouă serie de proiecții și dezbateri extinse

Într-un context socio-economic marcat de creșterea costului vieții și de slăbirea sectoarelor publice esențiale, tot mai afectate de recentele măsuri de austeritate, One World Romania își continuă misiunea de a aduce în fața publicului filme documentare ca puncte de plecare pentru dialoguri necesare despre vremurile în care trăim, creând un spațiu de reflecție și dezbatere asupra problemelor care influențează direct viitorul societății românești.

Fie că vorbesc despre accesul la educație sau libertatea presei, dreptul la o locuire decentă sau muncă, filmele din secțiunea „Niciun viitor fără – Dialoguri extinse” îndeamnă la comunicare și înțelegere într-o perioadă tot mai dominată de incertitudine și tensiuni sociale, iar proiecțiile lor vor fi urmate de dezbateri extinse în prezența unor invitați speciali. Mai mult, șase dintre aceste titluri au fost „adoptate” simbolic de o serie de organizații, platforme media și ambasadori a căror misiune e congruentă cu mesajul lor, în cadrul deja cunoscutului program „Adoptă un documentar”.

În „Ce trebuie făcut” / „The Thing to Be Done” (r. Srđan Kovačević), adoptat de jurnalistul și activistul sindical Radu Stochița, un ONG din Slovenia oferă consiliere și asistență juridică muncitorilor străini și locali exploatați și înșelați de companii. Proiecția filmului va fi urmată de o discuție despre drepturile muncitorilor, precaritatea forței de muncă și rolul sindicatelor în contextul actual, alături de Vasile Gogescu, președintele Federației Sindicatelor din Comerț, Ștefan Guga, director Syndex România, și Andrei Gudu, jurnalist freelance.

În contextul lipsei de progrese privind recunoașterea legală a cuplurilor de același sex în România, dubla proiecție a filmelor „Câinele din mine să poarte perle, îmi doresc” / „I Want My Inner Dog to Wear Pearls” (r. Valeriu Andrișcă) și „Country Queer” (r. Antoine Vazquez) va fi urmată de un dialog dedicat drepturilor comunității LGBTQIA+ cu Valeriu Andrișcă și Ian Teodorescu, activist trans de la Asociația ACCEPT, care a și adoptat cele două titluri.

Documentarul „Școala noastră”, co-regizat de Mona Nicoară și Miruna Coca-Cozma, revine la OWR cu teme la fel de actuale, chiar și treisprezece ani mai târziu: prejudecățile instituționalizate, cercul vicios al sărăciei și inegalitățile din sistemul educațional. Proiecția filmului adoptat de Școala9 va fi urmată de o dezbatere amplă despre starea învățământului, cu accent pe condițiile profesorilor, cercetătorilor și studenților și impactul acestora asupra calității educației, la care vor lua parte Andreea Archip de la Școala9, Costi Rogozanu, ziarist la Libertatea și profesor de limba română, Veronica Lazăr, cercetătoare, și Cristina Grigore, doctorandă.

Aducând în prim-plan provocările unui părinte singur care crește un adolescent cu o formă severă de autism, „Cum rămâne cu Petey?” / „What About Petey?” (r. Martin Trabalík) oferă un punct de plecare pentru o discuție despre limitările sistemului de asistență socială și sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități, un alt sector care nu a fost cruțat de politicile dure de reducere a cheltuielilor. Adoptat de Asociația Femeilor pentru Comunitate, filmul va fi urmat de un dialog extins despre drepturile persoanelor cu dizabilități, alături de Crina Marina Mureșanu de la Asociația Femeilor pentru Comunitate, Raluca-Alexandra Trifan, asistent social principal, Ruxandra Mateescu, fondatoare Supereroi printre noi, și Mariana Chytilová, designer de incluzivitate la One World Praga.

Într-o perioadă marcată de suprasaturație informațională și de confuzia dintre realitate și dezinformare, documentarul „Dă-o mai departe!” / „Steal This Story, Please!” (r. Carl Deal, Tia Lessin) evidențiază cât de important este de fapt jurnalismul independent. Un portret al jurnalistei Amy Goodman, filmul va sta la baza unei dezbateri despre provocările actuale ale presei de investigație și libertatea presei la care vor lua parte Răzvan Luțac și Iulia Roșu, co-fondatori Snoop și adoptatori ai filmului, și Mihai Radu de la Recorder.

Pe lângă cele cinci proiecții care vor avea loc între 25 și 28 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, o a șasea proiecție, rezervată regizorilor selectați la cea de-a doua ediție a programului „Emerging Voices” și unei discuții despre cum poți crește ca documentarist interesat de drepturile omului într-o industrie tot mai precară, va avea loc pe 26 aprilie la Cinemateca Eforie.

Let’s Go Digital la TIFF.25: sunt deschise înscrierile pentru adolescenții pasionați de film

Dacă ai între 14 și 18 ani și te pasionează filmul, fotografia sau editarea video, acum e momentul tău: au început înscrierile pentru Let’s Go Digital! (LGD!), unul dintre cele mai longevive programe dedicate adolescenților din România, organizat în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (12 – 21 iunie 2026). Cu o tradiție de peste 20 de ani, Let’s Go Digital! este mai mult decât un atelier — este o experiență de inițiere în lumea filmului, ghidată de profesioniști din industrie. Printre absolvenții programului se numără Ioana Bugarin (actriță), Andrei Huțuleac (actor, regizor) și Anghel Damian (actor, scenarist, regizor).

Înscrierile sunt deschise până pe 28 aprilie 2026, prin formularul disponibil pe site-ul TIFF: tiff.ro/lgd/formular-inscriere. Participarea este gratuită, iar organizatorii acoperă costurile de cazare, masă și acreditare la festival. Vor fi selectați 12 participanți.

Din 2025, programul are un format hibrid: înainte de întâlnirea din Cluj-Napoca, participanții vor lua parte la sesiuni online cu tutorii și masterclass-uri dedicate producției de film. Apoi, între 16 și 21 iunie, timp de 6 zile, vor trece prin toate etapele realizării unui film, lucrând cu echipamente profesionale și având acces la evenimentele TIFF.

Ca în fiecare an, doi seniori — foști participanți LGD! — li se vor alătura celor 10 liceeni, oferindu-le sprijin și îndrumare pe parcursul procesului de creație. Tot ei vor realiza making-of-ul ediției, documentând întreaga experiență. La final, cele trei filme realizate vor fi proiectate în fața profesioniștilor din industrie, iar fiecare participant va primi feedback personalizat.

Ajuns la ediția cu numărul 24, Let’s Go Digital! continuă să fie o rampă de lansare pentru tinerii care își doresc o carieră în cinema. Peste 450 de liceeni au participat până acum la program, iar mulți dintre ei au urmat studii de specialitate și activează în industrie. Printre aceștia se numără Andrei Huțuleac (Copacul Dorințelor: Amintiri din copilărie, #doogpoopgirl), Anghel Damian (Celed, Clanul, Tătuțu’), Ioana Bugarin, regizoarele Teona Galgoțiu (Vreau să sparg sera – nominalizat la Premiile Gopo 2023), Luiza Pârvu, Anda Pușcaș și Ana Maria Comănescu (Horia), editorii Letiția Ștefănescu (Sieranevada, Spioni de Ocazie, Alice ON & OFF), Răzvan Ilinca, Ștefan Pârlog, operatorii Tudor Platon și Vladimir Bulza, precum și criticii Irina Trocan și Iulia Voicu.

Lansare de carte | „Jurnal… gen”, de Eugen Cristea

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 17 aprilie 2026, ora 17.00, la lansarea volumului „Jurnal… gen” semnat de actorul Eugen Cristea. Evenimentul va avea loc în Sala Perpessicius, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8.

Invitați: Olga Delia Mateescu, Silvia Cusursuz, Ovidiu Mihăilescu și Daniel Nițoi. Moderator: Loreta Popa.

Volumul „Jurnal… gen” continuă spiritul ludic și cald care l-a consacrat pe Eugen Cristea și în ipostaza de autor. Asemenea unui „vânzător de zâmbete”, autorul reunește în paginile cărții amintiri, reflecții și întâmplări care au încântat, de-a lungul anilor, cititorii. „A simţi pe cineva aproape, a mai crede încă în valorile prieteniei, mie mi se pare un punct câştigat, mai ales că aşa cum spuneam nu demult, numărul prietenilor mei poate fi scris pe o jumătate de bilet de tramvai, rupt şi compostat. Sunt plin de energie pozitivă, în ciuda negativismului din jur. Vreau să muncesc, vreau să mai bucur nişte oameni”.

Eugen Cristea este unul dintre cei mai apreciați actori români, cu o carieră impresionantă în teatru, film, radio și televiziune. Absolvent al IATC (1976), a interpretat peste 40 de roluri pe scena Teatrului Național București, cu o prezență activă și în teatrul independent. Activitatea sa artistică este completată de proiecte muzicale, traduceri și volume publicate, printre care „Vânzătorul de zâmbete”. Şi-a cultivat talentul de a cânta la chitară. A tradus şi a scris cărţi. A jucat în piese de teatru independent, a compus, a regizat, a făcut parte din jurii încercând să ajute tinerele talente să se exprime, şi-a spus opinia de câte ori a fost chemat, a descreţit frunţi, a luminat chipuri. În anul 2004 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor culturale dedicate întâlnirii publicului cu personalități marcante ale scenei românești.

Intrarea este liberă.

Ziua Tristan Tzara

La 130 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara, Muzeului Național al Literaturii Române organizează joi, 16 aprilie 2026, ora 16.00, la sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, evenimentul Ziua Tristan Tzara.

Evenimentul se va deschide cu o conferință-dezbatere în cadrul căreia vor lua cuvântul Dalina Bădescu, Ioan Cristescu, Cătălin Davidescu, Cristinel Popa, Pavel Șușară și Ion Pop, urmată de lansarea proiectului TZARA DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, realizat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, în parteneriat cu MNLR, și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Cu acest prilej se va lansa platforma web www.tzaradada.ro și se va vernisa expoziția Tzara DADA, curatoriată de Cătălin Davidescu și Monica Morariu, care va cuprinde panouri informative, periodice dadaiste și fotografii din colecția muzeului, precum și o instalație de pictopoeme, realizată de artiștii Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu.

Și pentru că în acest an aniversăm și 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, scriitorul Dan Mircea Cipariu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu propun, prin seria de pictopoeme din cadrul expoziției Tzara DADA, o reinterpretare a creațiilor și imaginarului sculptorului Constantin Brâncuşi printr-un filtru DADA.

Seara se va încheia cu proiecția spectacolului filmat Tzara arde și DADA se piaptănă (Fantoma de la Elsinore) de Ion Pop, Ștefana și Ioan Pop-Curșeu, spectacol realizat de Teatrul Național Cluj-Napoca în coproducție cu Facultatea de Teatru și Film UBB Cluj și Asociația Persona.

Distribuția: Tristan Tzara: Filip Odangiu, Sf. Gargal, Marcel Iancu și alte personaje: Rareș Stoica, Sf. Casdoas, Hugo Ball și alte personaje: Cătălin Codreanu, Sf. Govdela, Richard Huelsenbeck și alte personaje: Cristian Grosu, Emmy Hennings, Maya și alte personaje: Ștefana Pop-Curșeu. Regia: Ștefana Pop-Curșeu. Scenografia: Filip Odangiu și Rareș Stoica. Video și sound design: Rareș Stoica. Coregrafia: Cătălin Codreanu. Fumisterii: Cristian Grosu. Lumini: Jenel Moldovan, Mădălina Mânzat. Sonorizare: Vlad Negrea. Suprartitrare în limba engleză: Ioan Pop-Curșeu.

Magda by Gianina, un spectacol de Gianina Cărbunariu în cadrul Les Rencontres – Întâlnirile Institutului Francez

Pornind de la documente de arhivă și de la propriile amintiri ca tânără regizoare după 2004, Gianina Cărbunariu reconstituie povestea regizoarei Magda Bordeianu, cea care în 1968, încă studentă, a înființat la Casa de Cultură a Studenților din București Teatrul Podul – un spațiu care a trezit un larg interes în lumea teatrală a momentului și care a influențat generații.

Spectacolul lectură pune față în față două generații de artiste – cea afirmată în anii de după al Doilea Război Mondial și cea crescută în libertate după Revoluția din 1989 – și ridică întrebări despre libertatea de expresie și alegerile personale în contexte politice diferite.

Echipă: Gianina Cărbunariu – regie, dramaturgie, interpretare, Kinga Boros – dramaturg, Adrian Ganea – concept video

Evenimentul este prezentat de Institutul Francez din România la Cluj, vineri 24 aprilie, orele 19:00, la Reactor și va fi urmat de o discuție cu publicul, moderată de Miki Braniște.

Prima știre de la Cannes de anul acesta: Emanuel Pârvu ales să-și prezinte următorul proiect în Investors Circle din cadrul Marché du Film

Emanuel Pârvu se află printre cei opt cineaști aleși să-și prezinte următorul proiect de film în Investors Circle din cadrul Marché du Film – Festival de Cannes.

Aflat la cea de-a 4-a ediție, programul reunește în fiecare an unii dintre cei mai apreciați regizori ai momentului care au filme în dezvoltare dându-le oportunitatea de a-și prezenta proiectele de lungmetraj nemaivăzute până acum, într-un cadru exclusiv, cu scopul de a obține finanțare și sprijin din partea unui grup select de investitori.

Reprezentând un nou val al cinematografiei internaționale, acești regizori vin cu voci distinctive și proiecte care acoperă diverse genuri și bugete, alese pentru ambiția lor creativă și potențialul investițional.

Alături de Emanuel Pârvu, selecția din acest an îi include pe: Magnus Von Horn, Juho Kuosmanen, Atsuko Hirayanagi, Felipe Gálvez, Carine Tardieu, Ismaël El Iraki și Noé Debré.

Emanuel Pârvu a fost prezent în competiția de la Cannes în 2024 cu Trei kilometri până la capătul lumii - produs de FAMart – distins cu Queer Palm. Producătorul filmului este Miruna Berescu.

Concertmaestro, ediția a II-a: de la Concertgebouw Amsterdam, pe scenele din România

Violonistul Liviu Prunaru, stabilit la Amsterdam și cu o carieră internațională de peste trei decenii, revine în aprilie 2026 pe scenele din România cu turneul național solo Concertmaestro, ajuns la cea de-a doua ediție, un proiect artistic dedicat recitalului de vioară solo și relației directe dintre artist și public.

Turneul se desfășoară în perioada 15-23 aprilie 2026 și va include concerte la Târgu Mureș, Deva, Râmnicu Vâlcea, București, Iași, Brașov și Galați.

După prima ediție, Concertmaestro își continuă parcursul cu același format concentrat, în care vioara solo devine un spațiu de expresie fără intermedieri, iar relația cu publicul capătă o dimensiune directă și personală.

Punctul central al ediției din 2026 va avea loc pe 20 aprilie, la Ateneul Român din București, iar biletele sunt deja disponibile online: Turneul Concertmaestro 2026 Liviu Prunaru – event registration on Oveit

Programul propus anul acesta este unul de mare dificultate tehnică și profunzime artistică, traversând epoci și stiluri esențiale pentru repertoriul viorii solo. Publicul va putea asculta lucrări semnate de George Enescu, Johann Sebastian Bach, Henryk Wieniawski și Nicolò Paganini

Violonistul Liviu Prunaru a declarat: „Concertmaestro este, pentru mine, forma cea mai directă de a fi pe scenă: fără protecția orchestrei, fără distanță, doar eu și muzica, în fața publicului. Fiecare oraș aduce o altă energie, iar întâlnirea cu publicul din România îmi oferă ocazia să construiesc, de fiecare dată, un dialog real, prin sunet și prezență”.

Cu o carieră internațională de peste 35 de ani, Liviu Prunaru își reafirmă, prin Turneul Național Concertmaestro, dorința de a construi proiecte durabile în peisajul cultural românesc, adresate unui public atent, pentru care muzica clasică rămâne o experiență directă și necesară.

La mulţi ani, Rodica Mandache!

O actriţă cu un glas cristalin, ingeniozitate scenică şi valoroasă ingenuitate, sensibilitate aparte şi o versatilitate care o plasează întotdeauna pe muchia spectaculoasă dintre comic şi tragic, Rodica Mandache îşi aniversează azi ziua de naştere. Acestui carusel de emoţii şi bucurii îi dorim viaţă lungă, norocoasă şi miraculoasă!

Bucharest Design Festival 2026 se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României

Prima ediție a festivalului se deschide pe 20 mai, la Muzeul Național Cotroceni, cu expoziția ,,BDF Highlights: Branding Romania Through Creativity”

Bucharest Design Festival 2026 se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan. Această relație recunoaște festivalul ca proiect strategic pentru afirmarea identității culturale contemporane a României, atât pentru români cât și la nivel internațional, și ca platformă prin care creativitatea locală devine un ambasador cultural al țării.

Organizat de Fundația The Institute între 20 mai și 21 iunie, Bucharest Design Festival este gândit ca fiind un festival creativ din și pentru București, ce reunește profesioniști din design, artă, arhitectură și alte industrii creative, mari organizații culturale publice și private, companii internaționale si antreprenori locali, universități vocaționale din țară, organizații profesionale relevante, ambasade și centre culturale străine, comunități și hub-uri creative, alături de publicul larg – conectați prin design, într-un sistem amplu de expoziții și evenimente în peste 100 de spații din oraș.

Începând cu 20 mai 2026, Muzeul Național Cotroceni va găzdui prima expoziție a festivalului: BDF Highlights: Branding Romania Through Creativity. Deschisă publicului larg, expoziția aduce în prim-plan creatori și proiecte de referință, care au pus creativitatea românească pe harta internațională. Prin alegerea Muzeului Național Cotroceni ca spațiu de debut, festivalul ancorează designul românesc într-un loc simbolic pentru patrimoniul cultural național.

Găzduirea expoziției de către Muzeul Cotroceni și Administrația Prezidențială este, în sine, un gest de recunoaștere instituțională a valorii unor organizații creative excepționale și a unor mari personalități, dar și a potențialului pe care acestea îl au în a deveni, în mod asumat, ambasadori valoroși ai brandului de țară, atât intern cat și la nivel internațional.

Bucharest Design Festival reunește într-o singură platformă proiectele dezvoltate de The Institute – Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ – alături de formate noi care explorează relația dintre design, oraș și comunitate. Festivalul apare ca răspuns la nevoia de a conecta inițiativele creative ale Bucureștiului într-un cadru comun, evidențiind rolul designului și al artei în viața urbană, susținând ecosistemul creativ local.

Fjord, în regia lui Cristian Mungiu, selectat în competiția oficială pentru Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes

Cel mai recent lungmetraj semnat de regizorul Cristian Mungiu, Fjord, avându-i în rolurile principale pe actorii nominalizați la Oscar, Sebastian Stan și Renate Reinsve, a fost selectat în competiția oficială a celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes, unde va concura pentru Palme d’Or, cea mai prestigioasă distincție acordată filmului de autor. România a câștigat Palme d’Or o singură dată, în 2007, prin filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, regizat de Cristian Mungiu.

„Fjord este, în mai mare măsură decât oricând în cariera mea, rezultatul unui efort colectiv, al unei coproducții extinse și a unei distribuții internaționale care au acționat împreună în cel mai solidar mod cu putință. A fost o bucurie să lucrez cu un grup de actori formidabili, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve, și le mulțumesc tuturor pentru efortul de a mă fi urmat, cu atâta generozitate, în felul meu de a face filme. Cel mai frumos cadou pe care îl puteam primi pentru eforturile noastre este această selecție la Cannes, locul în care cinematograful este respectat, apreciat și așteptat ca nicăieri altundeva în lume”, declară Cristian Mungiu.

Fjord este primul film în limba engleză regizat de Cristian Mungiu, dar și primul film „românesc” al actorului american de origine română, Sebastian Stan. Fjord a fost turnat preponderent în Norvegia, în primăvara anului 2025 și reunește actori care vorbesc engleză, norvegiană, suedeză, dar și română.

Filmul spune povestea soților Lisbet și Mihai Gheorghiu, care se mută într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian, unde curând se împrietenesc cu vecinii lor, soții Halberg. Copiii celor două familii devin apropiați, în ciuda diferențelor de educație și valori.

Sebastian Stan interpretează rolul unui tată de familie ale cărui convingeri despre educație, viață personală și familie sunt puse la încercare.

„Sunt încântat să mă întorc la Cannes cu această poveste importantă și universală despre familie și despre felul în care ea poate fi ea pusă la încercare atunci când valorile și viziunile asupra lumii diferă. Să lucrez împreună cu un cineast reputat precum Cristian Mungiu pe o poveste românească, într-o coproducție românească și alături de o echipă incluzând mulți români a fost o mare bucurie pentru mine și împlinirea unei dorințe pe care o aveam de ani de zile. Abia aștept să împărtășesc acest film cu exigenții spectatori de la Cannes, dar și cu cei din întreaga lume”, spune Sebastian Stan.

Alături de Sebastian Stan și Renate Reinsve, filmul îi are în distribuție pe Lisa Loven (Force Majeure) și Lisa Carlehed (The Emigrants), dar și pe actorii români Adrian Titieni, Ana Bodea, Alin Panc, Giulia Nahmany, Vanessa Ceban și Jonathan Breazu.

Renate Reinsve dă viață unei mame aflate între două culturi, preocupată să înțeleagă ce este mai bine pentru copiii ei.

„Filmarea pentru Fjord a fost una dintre cele mai grozave experiențe pe care am avut-o în viața mea. Am învățat atât de multe de la Cristian și de la felul lui de a aborda atât personajele, cât și secvențele în ansamblu, iar locurile în care am filmat au fost extraordinare. Sunt foarte fericită să mă întorc la Cannes și mândră să fiu parte din acest proiect”, mărturisește Renate Reinsve.

Fjord este cel de-al cincilea film consecutiv cu care regizorul Cristian Mungiu este selectat în competiție la Cannes, după RMN (2022), Bacalaureat (premiul pentru cea mai bună regie, 2016), După dealuri (premiile pentru cele mai bune actrițe și cel mai bun scenariu, 2012) și 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (Palme d’Or și premiile Academiei Europene de Film pentru cel mai bun film și cel mai bun regizor, 2007). În 2013, Cristian Mungiu a fost prezent la Cannes în calitate de membru al juriului festivalului.

Considerat cel mai important eveniment cinematografic din lume, Festivalul de Film de la Cannes are loc anul acesta între 12 și 23 mai. În competiția oficială sunt selecționate cele mai bune 22 de filme din cele peste 2900 care au fost trimise la preselecție în acest an. De-a lungul timpului, aici au avut premiera unele dintre cele mai influente filme din istoria cinemaului, precum Taxi Driver, Pulp Fiction sau La Dolce Vita. Palme d’Or, marele premiu acordat anual de juriul format din nouă profesioniști din cinema, a revenit unor autori precum Orson Welles, David Lynch, Federico Fellini, Francis Ford Coppola sau Martin Scorsese. Anul acesta, președintele juriului este cineastul coreean Park Chan-wook.

Sebastian Stan, un actor româno-american, s-a născut în Constanța în 1982 și a plecat pentru a-și urma mama la Viena, apoi în Statele Unite la vârsta de 13 ani. Deși Sebastian Stan a câștigat inițial atenție internațională în rolul Winter Soldier din filmele francizei Captain America și Avengers, el a fost apreciat de critici pentru rolurile sale nuanțate din filme și seriale independente. Sebastian Stan a primit nominalizări la Premiile Oscar, BAFTA și Globul de Aur pentru rolul său din The Apprentice (2024) și a câștigat Globul de Aur și Ursul de Argint pentru rolul principal din A Different Man (2024). De asemenea, a fost nominalizat la Globul de Aur și la Premiile Emmy pentru rolul său transformator din miniseria Pam & Tommy (2022).

Alături de el, Renate Reinsve, una dintre cele mai apreciate actrițe europene ale momentului, revine la Cannes după succesul obținut cu The Worst Person in the World, rol care i-a adus premiul pentru cea mai bună actriță în 2021. În 2024, a fost prezentă în selecția festivalului cu Armand, iar în 2025 cu Sentimental Value, film pentru care a primit și o nominalizare la Oscar.

Fjord a fost produs de o echipă internațională, având în componență pe Tudor Panduru ca director de imagine (RMN, Malmkrog, The President’s Cake), scenografa Simona Pădurețu (Bacalaureat, Tatăl mută munții, Jaful secolului), montorul Mircea Olteanu (După dealuri, Un pas în urma serafimilor, Cravata galbenă), mixeurul Kristian Eidnes (Nymphomaniac, Antichrist), directorul de film Adrian Moroca (Amintiri din Epoca de Aur, Boss, Subteran) și producătorul executiv Tudor Reu (RMN, Jaful Secolului, The Sisters Brothers).

Fjord a fost achiziționat încă înainte de filmare de distribuitori din peste 50 de teritorii din întreaga lume, fiind reprezentat de agentul internațional de vânzări Goodfellas.

În Statele Unite, filmul urmează să fie distribuit de Neon, compania care a reprezentat ultimele șase filme câștigătoare ale Palme d’Or și a obținut premii Oscar cu filmele Parasite (2020), Anatomy of a Fall (2024), Anora (2025) sau Sentimental Value (2026).

Muzeul Antipa deschide „Cocon”, expoziția în care vezi transformarea fluturilor în timp real

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a redeschis, expoziția de fluturi exotici vii, una dintre experiențele sale cele mai iubite de public. „Cocon” are loc în interiorul muzeului și aduce vizitatorii mai aproape de procesul complex al metamorfozei.

În „maternitatea fluturilor”, vizitatorii pot surprinde în timp real momentul ieșirii din pupă, când corpul se desprinde din învelișul protector, iar aripile se deschid treptat. Este unul dintre cele mai fragile și emoționante procese care pot fi observate în expoziție.

Într-un decor spectaculos și un microclimat atent controlat pentru a reproduce habitatul natural, expoziția reunește specii provenite din Sud-Estul Asiei, America Centrală și de Sud, dar și din Africa Subsahariană, printre care Morpho peleides (fluturele împărat), Papilio palinurus (coada-rândunicii-de-smarald), Cethosia biblis (fluturele roșcat cu aripi dantelate), Siproeta stelenes (fluturele malachit), dar și reprezentanți ai genului Caligo, cunoscuți drept fluturii cap-de-bufniță.

Dincolo de spectacolul vizual, „Cocon” reprezintă un prilej de reflecție asupra fragilității ecosistemelor și a importanței protejării biodiversității. Muzeul subliniază că nicio specie prezentată nu este în pericol de dispariție, promovând practici sustenabile și respectul față de natură. Pupele provin exclusiv din ferme specializate și nu sunt colectate din natură.

Experiența este completată de o componentă interactivă, în care vizitatorii își pot colora propriul fluture, care va prinde viață într-un spațiu virtual dedicat.

Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 20:00, ultimul acces fiind la ora 19:00.