
Vernisajul expoziţiei Vindecări Miraculoase – Nicolae Grigorescu (1838-1907) la Palatul Suţu
Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la vernisajul expoziţiei Vindecări Miraculoase – Nicolae Grigorescu (1838-1907) în ziua de vineri 15 iunie 2018, ora 18.30, la Palatul Suţu.
“Simfonia aceea de linii, de tonuri, de umbră şi de lumină, înfrăţirea aceea a tuturor elementelor care fac, sub raza unei clipe fericite, ca un lucru să fie frumos, n-ai s-o mai găseşti. Peste un ceas alta-i faţa lumii, şi tu eşti altul” – spusele lui Nicolae Grigorescu, consemnate de Alexandru Vlahuţă
Precum timpul care ne transformă de la un ceas la altul, şi pictura lui Grigorescu s-a transformat în interpretările primite de la o epocă la alta. Proiectul expoziţional propus, cel al Vindecărilor Miraculoase, îşi doreşte de această dată să re-descopere tehnica maestrului. Pentru că trecerea timpului asupra lucrărilor de la Pinacoteca Municipală a lasat urme grave, intervenţia restaurării a fost una necesară. “Prin acest proces am reuşit să vedem tainele ascunse ale picturii. Şi am descoperit ce ne place nouă să credem că ar putea fi chiar o amprentă a maestrului”, mărturisea Delia Marinescu, curatorul expoziţiei.
Organizatorii redau aşadar publicului o parte din lucrările semnate de Nicolae Grigorescu din patrimoniul Pinacotecii. Lucrări provenite din donaţii sau achiziţii ulterioare, o parte din ele au un trecut necunoscut, dar frumuseţea lor vorbeşte de la sine. “Am încercat să arătăm diferite faţete ale tehnicii pictorului, încercând să surprindem evoluţia lui artistică. Vindecarea în cazul Grigorescu nu a venit ca un demers impus de memorie şi de conştiinţă, vindecarea a venit ca un proces de re-descoperire. În sensul în care am redescoperit de la cel mai mărunt pigment folosit la cea mai complexă compoziţie şi aici mă gândesc la Transportul de provizii. Această lucrare este realizată în urma Războiului din 1877 de Independenţă şi pictorul a ales în mod special tonalitatea de alb şi negru pentru a surprinde mai exact durerea. Grigorescu a pictat foarte puţine lucrări în tehnica aceasta”.
Dacă de obicei ne gândim la peisajele lui Grigorescu încercând să găsim modalitatea în care a integrat fiinţa în peisaj, de data aceasta se oferă spre vizionare mai multe portrete ale maestrului în care fiinţa, mai cu seamă femeia, este personaj central. ”Obiectele ce constituie motivul într-un peisaj, arborii, infractuozităţile terenului, fiinţele ce-l populează şi-i dau viaţă, sunt tot atâtea obstacole de forme variate, pe care le întâlnesc razele în drumul lor, căzând puternic pe anume părţi ale lor, şi scoţându-le în relief, lăsând în umbră altele.” (George Oprescu, Nicolae Grigorescu, ed. Meridiane, 1961).
Astfel încât, dacă aşa stau lucrurile în peisaje, în portrete, putem spune că se aduce ceva din natură pentru a potenţa personajul. Vedem jocurile de lumină pe care le aduce în portrete prin tuşele de pensulă, încercând să contureze prin tuşe şi trăsăturile de caracter ale personajelor. Jocul privirilor este de urmărit şi el, câteodată personajele ne privesc, alteori ele privesc spre exterior, dar vedem, în fapt, o privire ce este îndreptată spre interiorul lor. Poate cea mai emblematică astfel de ipostază este Profilul pierdut pentru că prin poziţionarea pe care Grigorescu a dat-o personajului, cu spatele la privitor, de fapt a dezvăluit mai multă fragilitate şi femininate. Lucrarea Profil pierdut, fiind pictată în perioada când a fost în Franţa, este semnată Grigoresco.
Pictura expusă doreşte să implice vizitatorul pentru a descoperi aceste dualităţi, aproape-departe, tuşă-ansamblu, micro-macro, să simtă simfonia liniilor, a tonurilor de umbră şi de lumină, la Palatul Suţu, admirând pictura lui Nicolae Grigorescu. (R.N.)
