One World Romania 12. Cu Avi Mograbi şi Michel Khleifi despre Israel şi Palestina.
Festivalul Internaţional de Documentar şi Drepturile Omului One World Romania revine la Bucureşti între 15 şi 24 martie, în mai multe locaţii din centrul oraşului.
Una dintre secţiunile festivalului se concentrează în fiecare an pe o zonă geografică despre care ne dorim să înţelegem cât mai multe, cu ajutorul poveştilor spuse de oamenii care trăiesc acolo. Pentru ediţia actuală a fost pregătită secţiunea „Focus: Israel şi Palestina”, cu şase documentare incitante şi două retrospective, dedicate cineaştilor Avi Mograbi şi Michel Khleifi.
Retrospectiva Avi Mograbi
Unul dintre cei mai incitanţi şi originali cineaşti contemporani, Avi Mograbi se numără printre invitaţii speciali ai acestei ediţii a festivalului. Realizând în ultimele decenii o serie de filme greu de clasat, în care discursul politic şi abordarea documentară se îmbină adesea cu formule stilistice neaşteptate, ce nuanţează şi, în acelaşi timp, surprind temele abordate din perspective surprinzătoare, Mograbi este cu certitudine un iconoclast.
Aspectele societăţii israeliene care îl interesează pe cineast sunt în acelaşi timp particulare şi universale. Sunt particulare deoarece surprind tipurile de relaţionare ale israelienilor cu populaţia palestiniană, manifestate în moduri diverse, dar cel mai adesea prin atitudini agresive şi de superioritate. Şi sunt universale deoarece la baza tuturor acestor raportări se află mecanisme recognoscibile la nivelul oricărei naţiuni, toate fiind formate în jurul unor mituri şi credinţe colective, menite să le confere în acelaşi timp unicitate şi un ascendent faţă de celelalte.
Maniera cinematografică a lui Mograbi e marcată de un umor sarcastic, de multe ori dureros de privit, din cauză că nu propune neapărat căi de ieşire din fundătura ideologică şi politică în care pare scufundat Israelul din filmele sale. Constatările lui amare se aseamănă cu cele ale unui bufon prea lucid pentru a putea face abstracţie de realităţile ce îl înconjoară, dar în acelaşi timp prea pasionat de viaţă, cu toate registrele ei, pentru a nu o cânta. Din această ciocnire temperamentală aparent paradoxală rezultă o perspectivă spectaculoasă şi spectaculară asupra societăţii şi a oamenilor care o formează, potenţată mult de talentul performativ al lui Mograbi, protagonist al tuturor filmelor sale.
În cadrul retrospectivei lui dedicată se vor prezenta patru documentare fantastice realizate de Avi Mograbi între 2002 şi 2016: „August: un moment înaintea erupţiei” (2002), „Răzbună-mi unul dintre ochi” (2005), „Z32” (2008) şi „Între frontiere” (2016). După fiecare proiecţie, Avi Mograbi va fi prezent în sală pentru a discuta pe larg cu spectatorii bucureşteni.
Retrospectiva Michel Khleifi
Michel Khleifi e un tip unic de cineast, un interpret formidabil al lucrurilor care zac ascunse în cele mai îndepărtate cotloane ale sufletelor noastre. E un poet.
Născut în Nazaret în anii 1950, după ce studiază cinemaul la Bruxelles, Khleifi revine pentru a-şi filma ţara natală aşa cum nu o făcuse nimeni înaintea lui, cu un fel aparte de a se folosi de instrumentarul cinematografic, rezultatul fiind un melanj între ficţiune, documentar şi docudramă, într-un stil foarte poetic – lirismul funcţionând în filmele sale ca un fel de cheie magică ce deschide porţile către realitate.
Majoritatea filmelor lui pun în discuţie societatea şi cultura palestiniană, ca şi relaţiile dintre israelieni şi palestinieni. Oricine poate rezona cu aceste căutări şi creaţiiale lui Michel Khleifi din ultimii patruzeci de ani, indiferent de unde ar fi şi din ce mediu provine. Cu el, avem senzaţia că trăim pe pielea noastră deposedarea şi exilul tuturor oamenilor a căror identitate a fost răpită de colonialism. Cu el, descoperim diversitatea poporului palestinian prin viaţa de zi cu zi a indivizilor săi, descoperim cum pământurile lor devin din ce în ce mai fracţionate, simţim dubla restricţie impusă femeilor de către societatea patriarhală a Palestinei aflată sub ocupaţie israeliană, suntem martori la o serie de transformări politice şi sociale. Cu el, punem degetul pe rană într-un mod nespus de frumos şi de complex, nefiind niciodată voaiorist sau lacrimogen.
În cadrul retrospectivei vor fi prezentate trei documentare realizate de Michel Khleifi între 1980 şi 2004: „Memoria fertilă” (1980), „Psalmul pietrelor” (1990) şi „Ruta 181: fragmente dintr-o călătorie prin Israel şi Palestina” (2004, realizat în colaborare cu Eyal Sivan).
În secţiunea „Focus: Israel şi Palestina” organizatorii încearcă să demonteze prejudecăţi cu ajutorul protagoniştilor şi realizatorilor. Unul dintre documentarele incluse în această secţiune este „Samouni Road”, realizat de Stefano Savona.
Povestea relatată în acest film este cunoscută în mass-media ca „Incidentul Zeitoun” care a avut loc în ianuarie 2009, într-o suburbie rurală a oraşului Gaza (Palestina), când 48 de civili au fost omorâţi în timpul nopţii, într-un atac al armatei israeliene. Familia Samouni a pierdut în acea noapte 29 de persoane, printre care bărbaţi, femei şi copii. Regizorul reuşeşte să ne conducă dincolo de masacrul orb şi de devastarea pământului – scene pe care le vedem zilnic în media. Prin modul cineastului de a se raporta la familia Samouni, întâlnim o familie palestiniană obişnuită şi paşnică, o familie de fermieri care încearcă să-şi reconstruiască viaţa după o traumă majoră.
