O nouă premieră a Teatrului de Comedie, în regia lui Chris Simion-Mercurian
Teatrul de Comedie vă invită miercuri, 21 februarie, ora 19.30, la Sala Studio, la premiera oficială a spectacolului “Diseară la 7” de Aurelian Bărbieru, în regia lui Chris Simion-Mercurian, cu Ilona Brezoianu şi Alexandru Conovaru. Scenografia este semnată de Adina Mastalier, iar coregrafia îi aparţine Ioanei Marchidan.
Spectacolul este rezultatul ediţiei a XII-a (2017) a Concursului de Comedie Românească, organizat încă din 2006 de către Teatrul de Comedie, în cadrul căruia piesa într-un act “Diseară la 7” de Aurelian Bărbieru a fost distinsă cu Premiul I.
În “Diseară la 7” ni se vorbeşte despre singurătate şi despre întâlnirile deloc întâmplătoare, se pare – şi tocmai de aceea vitale –, care scot la iveală adevăruri adânc ascunse în noi. Cu mult umor, presărat uneori cu reflecţii serioase, personajele – un El şi o Ea – ne arată că, în fond, speranţa vine de unde nu te aştepţi.
Aurelian Bărbieru, autorul piesei, scrie pentru caietul-program următoarele: „Mi-am dorit să vorbesc despre incapacitatea omului de a se desprinde de propriul trecut, despre frică, despre speranţă şi lipsa ei, despre înstrăinare şi senzaţia că viaţa n-are nici un sens. Despre emoţii care aparent sunt stinse de mult, dar continuă să afecteze fiecare nouă zi, petrecută cu iluzia că totul e bine în cea mai bună dintre lumile posibile. Dincolo de aspectele întunecate însă, am găsit necesar să spun că oamenii au nevoie unii de ceilalţi”.
Chris Simion-Mercurian declară că, pentru ea, montarea acestui spectacol a fost “un triplu pariu”: “Este prima dată când montez la Comedie şi, ţinând cont că directorul acestui teatru, actorul George Mihăiţă, mă ştie de când aveam 14 ani (pe când scriam la revista Salut), nu îmi doream să-l dezamăgesc. Ba dimpotrivă! În al doilea rând, întâlnirea cu cei doi actori tineri cu care am făcut spectacolul şi cu care am simţit chimie de la prima întâlnire. Prioritate la mine are caracterul actorului, apoi talentul său, şi am avut şansa să lucrez cu doi oameni tari, cu care îmi doresc să mă reîntâlnesc. Şi nu în ultimul rând, colaborarea mea de ani de zile cu scenografa acestui spectacol, care a reuşit şi de această dată să transforme spaţiul de joc într-un univers. Am încercat să creăm o lume, o atmosferă, o dimensiune care să ne permită să fantazăm şi să construim un spectacol dincolo de text. Lucrul la această piesă a fost o bucurie. Sper să ajungă asta la fiecare spectator!”. (R.n.)
