”Dreptul de a fi artist”: invitat – Ovi Jacobsen: ”Diversitatea există și este foarte mare la posturile de radio din zona nordică”

Ce înseamnă să fii artist într-o societate care respectă și încurajează diversitatea creativă? Am stat de vorbă cu Ovi Jacobsen, muzician și compozitor, despre diferențele majore între România și țările nordice atunci când vine vorba de sprijinul acordat artiștilor. De la playlisturile radio care reflectă o reală varietate muzicală, până la fondurile de stat alocate cu ușurință pentru creație, modelul nordic pare să ofere un cadru firesc pentru ca arta să înflorească. Ovi ne vorbește sincer despre aceste diferențe, despre presiunile generate de platformele sociale și despre nevoia tot mai mare de a ne întoarce la esența actului artistic.

”De ce țin, și am ținut dintotdeauna, să păstrez relația cu zona nordică, este pentru că standardul lor și muzical, și de producție, și de abordare a muzicii în general, și cum se reflectă în colectarea de drepturi și drepturile artistului sunt foarte înalte.

Adică eu cred că sunt un exemplu, în general în Europa, dacă nu chiar în lume. Vin cu un exemplu clasic, difuzarea la posturile de radio a unei piese. Diversitatea există și este foarte mare la posturile de radio din zona nordică și vorbesc în speță de Norvegia dar știu și ce ține de Danemarca și Suedia. Într-un playlist de heavy rotation poți să auzi și un hit și rock, hip hop, poate să fie și o piesă mai lirică. 

Dacă la noi trendul este dat de cineva și toată lumea trebuie să facă cam același gen de piesă, cam același structură, cam aceeași producție, acolo nu se ține neapărat cont de același lucru. Diversitatea este foarte mare.”, spune Ovi Jacobsen.

Acesta a mai precizat că o astfel de strategie, din partea decidenților care stabilesc playlistul unui post de radio sau TV, încurajează tinerii artiști și producători să fie creativi și originali.

Artistul mai spune că, din păcate, avantajele pe care platformele de streaming le-au oferit artiștilor care erau ignorați de alte medii, au și părți mai puțin bune. În primul rând aceste platforme au schimbat viața de zi cu zi a artiștilor care se văd nevoiți să se preocupe mai mult de prezența pe rețele de socializare decât de creație. 

”Problema este că în ziua de astăzi folosești mult mai mult timp pentru a crea un post pe TikTok sau Insta, lucruri care sunt adiacente, care te ajută evident, în loc să creezi o piesă nouă, să stai pe producție, să te dezvolți muzical.

Sunt două lucruri care, chiar dacă converg spre aceeași direcție, unul dintre ele este foarte time consuming.

Asta nu o spun eu acum, asta o spun și artiștii tineri cu care lucrez eu, care se plâng de această problemă: eu trebuie să stau în studio, în loc să mă concentrez să mai fac o piesă cu voi, trebuie să fac poze, cum zâmbesc, cum arăt, câte like-uri primesc, șamd.”, mai spune artistul. 

Modelul nordic pentru partea de finanțare a unui proiect artistic este foarte interesant, statul finanțează producții și nu impune cerințe legate de tematica acelor creații. Artiștii nu trebuie să demonstreze că interpretările sau compozițiile lor sunt folositoare statului ci doar să respecte termenele de finalizare stabilite în contractul de finanțare.

”Cred că diferența majoră între Norvegia și România este că statul norvegian alocă fonduri foarte mult, anual. Pentru cultură, pentru artiști tineri, pentru proiecte ale artiștilor tineri. Dacă tu vrei ca artist de exemplu să îți faci un turneu în SUA, inclusiv eu, al doilea album pe care l-am scos în Norvegia a fost finanțat cu bani de la un fond de cultură al statului norvegian.

Nu știu dacă există lucrul acesta în România. Statul norvegian finanțează sub o formă transparentă, clară și ușoară. Nu este nici un concurs, tu îți depui practic proiectul. Condițiile sunt legate de a termina acel album, a dovedi că ai fost în studio șamd.

Noi tindem spre o normalizare a acestor lucruri, dar nu suntem încă acolo, din păcate.”, a concluzionat muzicianul.

Interviul integral poate fi urmărit accesând link-ul de mai jos: