Căutarea Tonului – Concert Aniversar Grigore Leşe 65
Primăria Capitalei, prin ARCUB Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, îl sărbătoreşte pe Grigore Leşe, unul dintre cei mai apreciaţi artişti români, la împlinirea vârstei de 65 de ani, prin organizarea spectacolului-eveniment Căutarea tonului, desfăşurat la Ateneul Român, în data de 19 februarie, începând cu ora 19.00. Spectacolul va aduce în atenţie simbioza perfectă a muzicii tradiţionale româneşti cu cea clasică şi contemporană, în care sunetul de aur al lui Ion Bogdan Ştefănescu se va contopi cu vocea fără seamăn a lui Grigore Leşe.
Concepută ca un omagiu adus instrumentelor de suflat, această inedită asociere va fi prezentată în premieră la Bucureşti, într-un concert unic, gândit de doi muzicieni de calibru: Grigore Leşe şi Ion Bogdan Ştefănescu (prim-flautist al Filarmonicii „George Enescu”, profesor de flaut la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti).
Programul va cuprinde muzică tradiţională românească – interpretată vocal şi instrumental de Grigore Leşe – şi lucrări de Johann Sebastian Bach, Marin Marais, Georg Philipp Telemann, Doina Rotaru, Dan Voiculescu, Ion Bogdan Ştefănescu şi Ştefan Diaconu – interpretate de Ionuţ Ştefănescu la celebrul său flaut, confecţionat din aur, alături de prima orchestră de flaute din România, “Flaut Power”, compusă din muzicienii Daria Tofănescu, Carina Geanina Boanţă, Salomeea Lois Bodea, Iulia Lupaş, Lorena Palade, Carla-Maria Stoleru, Elena Teodora Greciuc, Borsázi Dávid, Vincenţiu Mantu, Teodora Iliescu, Anca Cristescu, Vlad Raţiu, Ştefan Diaconu şi Mihai Vaida.
Grigore Leşe s-a născut în 20 februarie 1954, în satul Stoiceni din Maramureş. A absolvit Liceul de Muzică din Baia Mare, apoi Facultatea de Instrumente şi Canto (fagot) din cadrul Academiei de Muzică din Cluj. În anul 2003, obţine titlul de doctor în muzică (summa cum laudae), cu teza Horea în grumaz. Consideraţii teoretice şi practice ale interpretării genului dintr-o perspectivă stilistică. În 2010, primeşte titlul de „Doctor honoris causa” al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Din 2005, este profesor asociat de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.
A susţinut cursuri şi workshop-uri la Universitatea de Muzică din Bucureşti, Conservatorio de las Rosas din Morelia, Mexic, şi la universităţi din SUA, precum Lexington, Buffalo, Rochester, Washington, New York, Kent State. Începând cu anul 2006, realizează emisiuni la Radiodifuziunea şi Televiziunea Română, pentru care primeşte numeroase premii şi nominalizări, naţionale şi internaţionale.
A realizat peste o mie de emisiuni difuzate de Radio România Cultural – Lumea şi muzica tradiţională –, în jur de şapte sute de filme documentare de etnoantropologie pentru TVR Cultural şi a scris zeci de articole pe teme de etnomuzicologie şi stilistică ţărănească, publicate în reviste de specialitate. Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multor filme de artă şi documentare, din ţară şi străinătate.
Atât prin concertele de tip one man show, cât şi prin spectacolele sale complexe, în care foloseşte grupuri vocale, trupe de teatru sau dans contemporan, Grigore Leşe propune o altă abordare a folclorului, prin întoarcerea la arhetip. El este singurul artist care abordează scenic horea în grumaz (doina – gen muzical inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO), reuşind să o impună pe marile scene ale lumii.
„Leşe ne vine dinspre Biserică. Specialiştii zic că folclorul se trage din Neolitic, din imemorialele, misterioasele songuri începătoare de lume. Biserica reprezintă însă o voie divină de dinainte de Facere, rânduită să fie lumii temei ascuns. Cântarea lui Leşe este străveche şi învăţată cât Biserica. Nu este nici folclorică, nici etno, nici populară, nici sacrală; este de sorginte liturgică, împărătească şi vizibil nereligioasă. Un fel de stranie vorbire cântată, care psalmodiază laic doine şi hore. Leşe este primul care rebranşează cântecul ţărănesc la adevărata lui sursă. Tot ce cântă are solemnitatea sobornicească a credinţei îmbisericite. La el, «folcloristica» muzicilor de la ţară îşi vine în fire şi redevine cântec veşnic iute transhumant. Rostul lui este simplu: să amintească pe viu românilor cum se cântă româneşte. În faţa Năvălitorului Kitsch, stă singur, vrednic şi neverosimil.” (Sorin Dumitrescu)
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
