Art Safari – Cea mai valoroasă lucrare a Pavilionului este semnată de artistul român aflat în centrul mișcării de Avangardă Dada
Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, va oferi publicului, în cadrul celei de-a 9-a ediții (12 mai-7 august 2022), o expoziție semnată de artistul aflat în centrul celei mai mari mișcări de avangardă în România și Israel și, totodată, creatorul primei construcții moderniste din Bucureștiul anilor ’20 – Marcel Iancu;
Pavilionul Invitat „Marcel Iancu. Reconstruind artele România – Israel” este curatoriat de Raya Zommer-Tal, directorul Muzeului Janco Dada, inaugurat în 1983, cu un an înainte de moartea artistului, la Ein Hod, Israel. Partenerii Pavilionului sunt Muzeul Janco Dada din Israel, Uniunea Arhitecților din România și Ambasada Israelului în România;
Alături de pavilionul dedicat lui Marcel Iancu, Art Safari va expune și arta de patrimoniu a maestrului Theodor Aman, lucrări de Picasso și Dali în cadrul unei expoziții acompaniate de muzică, fotografii ale celei mai distinse fotografe germane – Barbara Klemm, precum și arta zilelor noastre semnată de Irina Dragomir, superstarul artei contemporane.
Marcel Iancu (1895 București – 1984 Ein Hod, Israel) a fost un artist-fenomen al secolului XX, atât pentru arta românească, cât și pentru cea universală. Personalitate complexă, artist cu vocație multiplă, pictor, arhitect, grafician și eseist, Iancu a fost în centrul celei mai importante mișcări de Avangardă și a avut legătură cu toți marii artiști revoluționari ai vremii.
Artistul s-a născut la București, în 1895, într-o familie de origine evreiască și în 1914 a plecat în Elveția să studieze. A început cu matematica dar, după doar un an, a renunțat în favoarea arhitecturii, în cadrul Academiei Polytechnikum din Zürich.
În 1917 a participat la prima expoziție a dadaiștilor la Galeria Dada, în Zurich, împreună cu Hans Arp, Giorgio de Chirico, Paul Klee și Tzara. Îndepărtându-se de Tristan Tzara, dar rămânând aproape de Hans Arp, Marcel Iancu și-a continuat călătoria prin Europa, după terminarea studiilor și a fost un reprezentant de vârf al Avangardei. În 1919 a înființat, alături de Hans Arp, Alberto Giacometti și Emmy Hennings, grupul Artiștii Radicali.
Creația lui Marcel Iancu a trecut prin mai multe perioade, în funcție de influențele curentelor de avangardă la care lua parte. În perioada de la Zurich și cea imediat următoare, a îmbrățișat experimentul Dadaist, dar odată ce acesta s-a orientat către o afiliere cu Suprarealismul, Iancu s-a îndepărtat de mișcare și a migrat către un limbaj plastic Cubist-Constructivist. „Cathédrale” este o lucrare din 1933 în care se vede cum Marcel Iancu a migrat artistic către un Modernist moderat, cu accente expresioniste, explorând ceva mai mult din punct de vedere cromatic. Lucrarea a fost vândută la o licitație cu 80.000 de euro în 2019.
În 1922, artistul se întoarce în România, unde va deveni unul din cei mai importanți promotori ai artei de avangardă, timp în care va continua să expună și în cadrul expozițiilor de artă europene, susținute la Zürich, Paris, Berlin sau Varșovia. Anul 1925 va fi un nou an de călătorii prin Europa și cel în care avea să îi întâlnească pe Pablo Picasso și pe Constantin Brâncuși.
În perioada petrecută la București, Marcel Iancu și-a explorat talentul de arhitect, iar în anii ‘30 a proiectat numeroase clădiri moderniste, șocante pentru peisajul bucureștean al vremii. Inspirat de revoluția lui Le Corbusier și de tendințele funcționaliste care se afirmau, au apărut construcții precum Vila Fuchs (Fuchs Villa) sau Casa Juster (Juster House).
Marcel Iancu a fost cel care a adus spiritul arhitecturii moderne în România (principalul arhitect modernist al Bucureștiului). Între 1922 și 1938 a proiectat în București peste 40 de clădiri, în mare case pentru o familie.
În 1941, odată cu legea anti-semită din România, Marcel Iancu s-a mutat cu familia în Israel, unde și-a continuat cariera artistică, cu același succes. Iancu a devenit unul dintre cei mai importanți artiști ai Israelului, cu 30 de expoziții personale în Tel Aviv, Haifa, New York, Paris, Zurich, Basel, Milano.
După ce a emigrat, artistul nu a mai proiectat deloc locuințe particulare, latură artistică pe care a lăsat-o moștenire doar Bucureștiului. Marcel Iancu a fost un adevărat spirit avangardist, un artist la fel de important pentru arta internațională, precum și pentru arta românească, și o punte de legătură dintre marele și efervescentul Vest și România. În 1953 a consacrat Satul Artiștilor Ein Hod (Ein Hod Artists Village) și a creat Departamentul de Profesori de Artă la Colegiul Oranim.
„Cea mai valoroasă lucrare a acestei ediții Art Safari este semnată de artistul Marcel Iancu, din colecția Muzeului Național de Artă al României, în valoare de peste 300.000 euro. Mulțumim domnului director Călin Stegerean și întregul personal de profesioniști ai MNAR pentru încrederea acordată Art Safari, dar și partenerilor care fac posibilă această expoziție în România. De asemenea, datorită Uniunii Arhitecților din România, publicul va putea vedea experimentul impresionant pe care Iancu îl realizează în arhitectură și va descoperi influența lui asupra Bucureștiului”, declară Ioana Ciocan, General Manager Art Safari.
Art Safari va putea fi vizitat în perioada 12 mai – 7 august 2022, de luni până joi, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureștiului (str. Lipscani, nr. 18-20). În toamnă, Art Safari se va întoarce cu cea de-a 10-a ediție, cu un nou sezon expozițional de 3 luni. Este pentru prima dată în istoria evenimentului când același spațiu este folosit doi ani la rând, în baza unui parteneriat semnat între Art Safari și Muzeul Municipiului București.
