
FITS anunţă programul spectacolelor pentru ediţia din acest an
Cea de a XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu se va desfăşura între 14 şi 23 iunie şi are ca temă ARTA DE A DĂRUI. Această amplă sărbătoare a artelor spectacolului propune, în cele zece zile, 540 de evenimente, în 75 de spaţii de joc, la care vor participa 3300 de artişti şi invitaţi din 73 de ţări.
„Avem o bucurie imensă şi un privilegiu deosebit să prezentăm astăzi, chiar de Ziua Mondială a Teatrului, programul de spectacole al acestei ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, pusă sub semnul distinctiv şi asumat a ceea ce noi am numit ARTA DE A DĂRUI. Este reverenţa noastră în faţa unui public minunat şi generos care, de 26 de ani, ne însoţeşte în această călătorie uluitoare prin lumea artelor spectacolului, cu încredere, iubire şi pasiune, pe care le primim şi i le dăruim, la rândul nostru. Sper, împreună cu echipa şi partenerii Festivalului, că şi în acest an vom crea momente de desfătare artistică pentru publicul de toate vârstele şi vă aşteptăm cu cel mai bun program la Festival!” a declarat Constantin Chiriac, preşedintele FITS.
Printre spectacolele invitate se află:
Venezuela – Batsheva Dance Company (Israel), un nou spectacol de superlative în dansul contemporan, în care coregraful Ohad Naharin şi dansatorii săi explorează dialogul şi conflictul dintre mişcare şi conţinutul reprezentat de aceasta. „Venezuela” are multiple faţete şi pune în joc posibilităţile infinite ale artei coregrafice, împingând totodată publicul să pună sub semnul întrebării propria libertate de alegere.
Izvorul dansului / Session – Colin Dunne & Sidi Larbi Cherkaoui (Irlanda, Belgia) este o colaborare între doi artişti extrem de diferiţi care au pus explorarea sunetului la baza relaţionării dintre ei. Graniţele dintre mişcare şi muzică, dintre văz şi auz se transformă în sursă ludică, creând noi modalităţi de exprimare sonoră între graţios şi absurd.
Dama cu camelii / Li Yaxian – Chongqing Chuanju Theatre (China) propune o reinterpretare a dramei şi a sacrificiului unei femei pentru bărbatul pe care îl iubeşte.
Stelele circului contemporan / La Galerie – Machine de Cirque (Canada) – Sub îndrumarea regizorului Olivier Lépine, şapte artişti de circ de talie mondială şi un multi instrumentist propun o incursiune către graniţa exterioară a acestei arte, acolo unde limitele se estompează.
Doi în unu / One, One & One – Vertigo Dance Company (Israel), un spectacol de dans contemporan de excepţie, o creaţie artistică cu o evidentă conştiinţă socială, de mediu şi comunitară, o reflexie a angajamentului continuu de a explora în profunzime natura umană şi conexiunea noastră cu natura.
Spectacolele Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, programate în cadrul FITS 2019 sunt: „Ulciorul sfărâmat” (regia: Dominic Friedel), „Hin und Her” (regia: Alexander Riemenschneider), „Ierusalim” (regia: Bogdan Sărătean), „Un tramvai numit Popescu” (regia: Gavriil Pinte) şi două producţii care vor avea premieră în perioada imediat următoare – „Ivona, principesa Burgundiei” (regia: Botond Nagy) şi „Cui i-e frică de Virginia Woolf” (regia: Andrei şi Andreea Grosu).
Printre spectacolele eveniment ale acestei ediţii se mai află:
Hamletul lui Dodin / Lev Dodin’s Hamlet – Maly Drama Theatre -Theatre of Europe, St. Petersburg (Rusia) – O piesă clasică, un nesecat izvor de întrebări: Oare cei care fac rău sunt conştienţi că acţiunile lor sunt negative? Sunt ei oare sănătoşi sau nebuni? Este posibil ca un nebun să fie conştient de nebunia lui? Ce ne motivează acţiunile: dorinţa de a face ceva ori imposibilitatea tragică de a face orice altceva?
Dacă nu putem rezolva misterul umanismului lui Hamlet, trebuie cel puţin să-i găsim un sens.
Bucuria / Joy – Emilia Romagna Teatro Fondazione & Pippo Delbono Company (Italia) – Orice spectacol de teatru poate deveni o călătorie, traversând diferite situaţii, stări de spirit şi percepţii, luându-ne prin surprindere. Punerea în scenă a unui spectacol despre Bucurie reprezintă căutarea acelei unice circumstanţe, traversarea unor râuri de sentimente extreme în încercarea de a surprinde, în final, explozia de Bucurie.
Furtuna lui K. / K. Tempest – Matsumoto Performing Arts Centre (Japonia) – bazat pe „Furtuna” lui Shakespeare, considerată o piesă romantică specifică perioadei sale de creaţie târzie. Kazuyoshi Kushida, autorul acestui spectacol, spune că „Furtuna” pare un basm, iar minunile neînţelese ale planetei şi ale universului pot fi revelate doar prin metode teatrale. Spectacolul atinge mai multe teme, cum ar fi magia, trădarea, răzbunarea şi familia, iar muzica evocă spiritul insulei fermecate.
Starea de asediu / State of Siege – Théâtre de la Ville, Paris (Franţa) este o adaptare după Ciuma, opera lui Camus în care sunt reunite toate temele din scrierile autorului: revoltă şi rezistenţă, libertate şi manipulare, curaj şi resemnare, umanitate împotriva pasivităţii, precum şi idealul unei lumi în care femeile şi bărbaţii beneficiază de avantajele umanismului asumat. Spectacolul propune întrebări despre prezent, dar şi despre viitorul societăţilor noastre: ce fel de oraşe şi de comunităţi umane trebuie construite pentru viitor, cum putem conecta multiplele diversităţi, cum ne putem reconecta cu natura, respectând-o şi preluând din ea forţa de a fi umani?
Peer Gynt – Dramaten, The Royal Dramatic Theatre of Sweden (Suedia) – reprezintă o combinaţie unică şi ameţitoare între satiră, suprarealism şi saga. Spectacolul de faţă, bazat pe o adaptare semnată de Michael Thalheimer, aduce în faţa publicului o nouă versiune asupra vieţii excepţionale a lui Peer Gynt. Michael Thalheimer este unul dintre cei mai renumiţi regizori europeni, fiind cunoscut pentru producţiile sale intense bazate pe texte clasice şi animate de imagini şi sentimente puternice.
Dans la infinit / R.O.O.M./Mirror in the Mirror – Noism1, RYUTOPIA Residential Dance Company (Japonia), un spectacol de dans în care un bărbat şi o femeie trăiesc în dimensiuni diferite şi împărtăşesc temeri, dorinţe şi sentimentul de singurătate.
Această metodă, de a stabili mai întâi spaţiul, deci a permite acestuia să imprime cerinţe mişcării corporale, nu invers, este una dintre cele mai importante născociri ale Zeami Motokiyo (fondator de Teatru No).