Expoziţia „Casa Storck – un paradis al artelor“, la Galeria ICR Viena
Expoziţia „Casa Storck – un paradis al artelor“, proiect organizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, va fi deschisă în perioada 29 mai-23 septembrie, la Galeria ICR Viena.
Vernisajul expoziţiei are loc în data de 29 mai, de la ora 19.00, cu participarea doamnei Elena Olariu, curator al expoziţiei şi director adjunct al secţiei de artă a muzeului şi a doamnei Ana Maria Măciucă, asistent curator. Conceptul grafic îi aparţine lui Ştefan Csampai, iar fotografiile sunt realizate de Cristian Oeffner Oprea. Proiectul expoziţional „Casa Storck – un paradis al artelor“ se desfăşoară în contextul Bienalei de Artă şi Arhitectură din Viena – Vienna Biennale, una dintre cele mai importante manifestări culturale organizate în acest an în Capitala Austriei.
Unic în peisajul muzeal bucureştean, Muzeul Storck impresionează prin spectaculozitatea decoraţiei sale interioare, prin operele de artă valoroase pe care le deţine şi prin modul unic în care doi mari artişti autohtoni şi-au conceput spaţiile de creaţie.
Proprietarul şi cel care a conceput, alături de soţia sa, această reşedinţă, Frederic Storck (1872-1942), provine dintr-o valoroasă familie de sculptori, tatăl său, Karl, fiind primul profesor şi fondatorul catedrei de sculptură al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti. La fel ca şi tatăl său, Frederic Storck a fost profesor la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, timp de 31 de ani. De-a lungul vieţii a realizat importante comenzi de sculptură pentru: Palatul Administrativ din Galaţi, Capela Evloghie Gheorghieff, Monumentul funerar al familiei Alexandrescu, Banca de Credit Român din Bucureşti, Teatrul Naţional din Bucureşti, casa Victor Stăuceanu sau Spitalul Obregia.
Cecilia Cuţescu Storck a fost profesor la catedra de arte decorative de la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti deţinând acestă funcţie din anul 1916 până în anul 1947, fiind prima femeie din lume care a deţinut o asemenea funcţie la o instituţie superioară de învăţământ artistic. A marcat prin realizările ei arta românescă interbelică. Înscrisă în mişcările moderniste ale epocii, pictoriţa a contribuit, alături de alţi artişti ai vremii, la o dublă deschidere a artei româneşti: pe plan naţional, dar şi european. Creaţia ei s-a armonizat perfect în peisajul modernismul estetizant, foarte bine articulat al perioadei 1910-1940.
Reşedinţa cuprinde două spaţioase ateliere: cel de pictură, al Ceciliei Cuţescu Storck, care atrage atenţia prin monumentalitate şi decorativism şi cel de sculptură, al lui Frederic Storck, care se remarcă prin funcţionalismul şi simplitatea sa. Muzeul deţine piese reprezentative de pictură, sculptură, artă grafică şi decorativă, prezentând creaţia unei adevărate dinastii artistice, pentru că alături de opera celor doi soţi, Cecilia şi Frederic, sunt expuse şi sculpturi realizate de Carol Storck, fratele lui Frederic, şi de Karl, tatăl celor doi.
În anul 1948, colecţia a fost declarată de utilitate publică, iar muzeul a fost deschis pentru public în anul 1951, cu lucrările donate de pictoriţa Cecilia Cuţescu Storck şi de fiicele acesteia, Gabriela Florica Storck şi Cecilia Frederica Storck Botez.
