Vernisajul expoziţiei Magia liniei (Ligia Macovei şi lirica eminesciană), la Muzeul de Artă „Ligia şi Pompiliu Macovei”
Joi 21 martie 2019, ora 18.00, Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la vernisajul expoziţiei tematice Magia liniei (Ligia Macovei şi lirica eminesciană), organizat la Muzeul de Artă „Ligia şi Pompiliu Macovei” (Strada 11 iunie, nr. 36-38).
Intrarea la vernisaj este liberă, în limita locurilor disponibile.
În perioada 21 martie – 22 septembrie 2019, Muzeul care găzduieşte Colecţia de Artă „Ligia şi Pompiliu Macovei” (situat pe strada 11 iunie, nr. 36-38) va organiza o expoziţie tematică dedicată Ligiei Macovei, artista care a realizat una dintre cele mai valoroase opere de ilustrator din cultura plastică românescă, fiind unanim elogiată mai ales pentru transpunerea grafică a creaţiei eminesciene.
Desenele selectate pentru a fi prezentate publicului sunt cele care ilustrează capodopere ale creaţiei eminesciene, precum: Trecut-au anii…, Printre vârfuri, Dorinţa, Dintre sute de catarge, Freamăt de codru, Scrisoarea I, Împărat şi proletar sau Călin – file de poveste.
Ligia Macovei a început să se inspire din creaţia eminesciană încă din anul 1950 când participă la „Expoziţia anuală de stat” cu două guaşe inspirate de poemul Călin – file de poveste. În 1954 apare şi prima carte cu ilustraţiile artistei: Somnoroase păsărele. După publicarea volumul Poezii de Mihai Eminescu, în anul 1964, au urmat o serie de traduceri din creaţia eminesciană, în mare majoritate ilustrate de Ligia Macovei. Pentru volumul Poezii de Mihai Eminescu, artista primeşte o menţiune specială la unul dintre cele mai prestigioase târguri de carte din Europa, cel de la Leipzig, în anul 1964.
Prin transpuneri admirabile, profund sugestive, Ligia Macovei dă viaţă universului eminescian folosind cea mai simplă formă de exprimare grafică: linia. Investigând profund irealitatea universului poetic, desenul ei se metamorfozează într-o creaţie magică, arta de a ilustra poezie fiind, în fond, modalitatea cea mai sofisticată de traducere a cuvântul într-o formă plastică.
Fără prejudecăţi formale, cu sensibilitate şi imaginaţie, artista reuşeşte printr-o formă grafică, uneori simbolică, alteori spontană, să redea esenţa meditaţiei poetice. Tonul unic al liricii eminesciene se metamorfozează într-un figurativ melancolic, dirijat convingător de linia grafică. Pentru poezia Trecut-au anii, de exemplu, Ligia Macovei creează o imagine a unui chip uman care se compune dar şi se descompune în acelaşi timp, sugerând prezentul dar şi meditaţia asupra trecerii timpului, care ne marchează existenţa efemeră.
Această serie excepţională de desene, readusă în atenţia publicului bucureştean chiar în casa artistei, reflectă pe deplin măiestria de mare desenatoare a Ligiei Macovei, eleva maestrului Al. J. Steriadi şi a pictoriţei Cecilia Cuţescu Storck.
