„D-ale Carnavalului”. Despre Cuci şi Fărşang Conferinţă susţinută de Anamaria Iuga la Clubul Ţăranului
Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită joi, 22 februarie 2018, de la ora 18, la o nouă ediţie a Conferinţelor de la Şosea. Etnologul Anamaria Iuga va povesti despre cum se sărbătoreşte Lăsatul Secului în unele zone ale ţării. Intrarea este liberă.
Vom discuta despre semnificaţiile contemporane ale sărbătorii şi vom viziona două montaje video cu obiceiuri documentate în două localităţi din România: Fărşangul (2009, Dognecea, Banatul montan, cercetare iniţiată de grupul „Orma. Sodalitas Anthropologica”, Cluj Napoca), şi obiceiul şi festivalul Ziua Cucilor (Brăneşti, judeţul Ilfov, documentat alături de voluntari ai MNŢR între anii 2014-2016).
În fiecare an, trecerea de la iarnă la primăvară, ca şi trecerea de la un an vechi la unul nou, este marcată de sărbători menite să alunge spiritele rele şi iarna, şi să anunţe, deopotrivă, renaşterea simbolică a lumii, asigurând prosperitatea comunităţii. Astfel este şi Săptămâna Lăsatului Secului de brânză de dinaintea postului Paştilor, ce aduce cu sine Carnavalul, nu numai la noi, ci şi în numeroase ţări din Europa ori de pe alte continente. Carnavalul, ca ritual ce inversează ordinea socială şi suspendă comportamentul obişnuit, obligă participanţii la acţiuni încărcate de sens, la folosirea măştilor şi a accesoriilor ce ocultează astfel identitatea celui deghizat, absolvindu-l de responsabilitatea acţiunilor.
Ultimele zile din săptămâna Lăsatului de Sec fac trecerea spre o perioadă de abstinenţă şi de purificare, fiind, totodată, asociate venirii primăverii, astfel că reverberează semnificaţii străvechi. Prevalează excesele alimentare, iar în unele părţi ale ţării, se aprind focuri pe dealuri şi are loc obiceiul Strigarea peste sat („Alimori”, „Priveghi”, „Hodăiţe”, „Urălie”). În Transilvania, în comunităţile de maghiari ori de saşi, în Banat, la saşi, dar şi la români ori la băieşi sau chiar şi pe malul stâng al Dunării, mai ales în comunităţile de bulgari, de Lăsatul Secului, oamenii se maschează şi au un comportament carnavalesc la obiceiul ce poartă numele de: „Zăpostit”, „Fărşang” ori „Cuci”. (R.N.)
