Vernisajul expoziției “Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”, la Palatul Suțu
Muzeul Municipiului București vă invită vineri, 28 februarie 2020, ora 18.00, la vernisajul expoziției tematice “Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”, care va avea loc la Palatul Suțu. Intrare liberă, în limita locurilor disponibile.
Expoziția își propune să ofere publicului un instantaneu al activității Laboratorului de Restaurare de carte, document, hartă, pergament, imprimat, fotografie, gravură din cadrul Secție Restaurare-Conservare a Muzeului Municipiului București, activitate pusă în slujba păstrării, pentru generațiile viitoare, a bunurilor de patrimoniu. Expoziția “Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar” poate fi vizitată până pe 10 mai 2020.
Restaurarea bunurilor culturale mobile pe suport de hârtie, piele, pergament se realizează, în cadrul Muzeului Municipiului București, într-un laborator acreditat, în care activează doi experți-restauratori, aceștia asigurând, pe baza Planului de Restaurare anual, restaurarea obiectelor din depozitele departamentelor muzeului, care urmează a fi expuse sau rămân în cadrul depozitelor.
Activitatea de restaurare presupune un dialog între restaurator și bunul cultural mobil. Fiecare obiect este unic: chiar dacă vorbim de o tipăritură realizată în 1000-1500 de exemplare, cum este cartea veche românească, istoria fiecărui obiect este diferită. Vorbim astfel de o istorie a ediției și de o istorie individuală a obiectului. Notițele marginale de pe paginile cărții, însemnările de pe forzațe, de pe hârtia de montare a surplusului de nervuri, alte elemente de arheologia cărții ne vorbesc despre proprietarii/ utilizatorii anteriori ai obiectului și despre tehnici și metode de lucru. Cercetarea filigranologică ne lămurește asupra originii hârtiei. Informații prețioase oferă obiectul și în zona cercetării legăturii: pot fi identificate, eventual datate, diferite momente de relegare. De asemenea, analizele chimico-fizico-biologice pot oferi informații importante pentru stabilirea tratamentului, confirmând sau infirmând analiza vizuală.
Cărțile expuse au o particularitate comună în privința conservării: toate au fost afectate de multiple degradări, în momentul în care nu au mai făcut parte din colecțiile proprietarilor inițiali, fiind lipsite astfel de protecție. Atacul fungic a fost poate cel mai periculos pentru acestea, alături de creșterea gradului de aciditate a hârtiei, ambele conducând la pierderi de material. Pentru cartea veche românească, deteriorările din timpul utilizării cărților în scopul pentru care au fost tipărite se reduc la depozite de ceară, patină vulgară, halouri și fisuri ori lacune marginale ale hârtiei, ultimele fiind de regulă fixate și completate cu hârtie de epocă la fiecare relegare. Cunoaștem proprietarii anteriori ai unora dintre cărțile expuse: Dr George Severeanu, a achiziționat la 25 iulie 1906 volumul lui Dominici Santorini, Observationes Anatomicae, tipărit la Veneția, 1724, iar Dr. Nicolae Minovici a avut, în colecțiile sale un Ceaslov, tipărit la București, în 1785. De asemenea, Mineiul pe octombrie, Râmnic, 1776 (ediția I), a aparținut inițial Bisericii Scaunelor din București, fiind achiziționat de prof. R. Caracaș de la călugării Schitului Balamuci în 1957 și ulterior donat Muzeului Municipiului București, iar Psaltirea, București, 1806, a aparținut bisericii din comuna Frăsinetu (azi jud. Călărași).
Documentul de la Mihai Viteazul, pe pergament, a suferit o îmbătrânire naturală, iar hărțile au făcut parte, fără întrerupere, din anumite colecții. Documentul, datat 1593-1594, face parte din colectia de documente a MMB, fiind păstrat într-o stare avansată de degradare. La momentul achiziționării, documentul suferise multiple rupturi, pierzând o parte din materialul-suport, iar fragmentele păstrate au fost fixate empiric pe verso cu hârtie. Hărțile fac parte din colecția de hărți vechi, având o valoare deosebită pentru muzeul nostru: sunt cele mai vechi hărți din colecție (secolul XVI), toate trei aparținând cartografului și cosmografului Sebastian Münster. De asemenea, acestea reprezintă rarități în cadrul colecției, fiind realizate prin xilogravură. În cazul uneia dintre hărți, factorul de degradare principal s-a dovedit a fi factorul uman, harta fiind cașerată pe un carton acid, cu un clei absolut inadecvat.
