Semnal editorial: Un turn de fildeș în comunism? Institutele umaniste ale Academiei RPR în România lui Gheorghiu-Dej de Cristian Vasile
O lucrare riguroasă despre activitatea institutelor umaniste ale Academiei RPR în perioada 1948–1965, ani de grele provocări politico-ideologice pentru cercetătorii români.
Volumul a apărut cu sprijinul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Ce au în comun personalități precum Andrei Oțetea, George Călinescu, George Oprescu, Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea, Mihai Ralea, Costin Murgescu, Constantin Ionescu-Gulian, Petre Constantinescu-Iași, Ion Gheorghe Maurer, Miron Constantinescu? Cu toții s-au aflat sub guvernarea Gheorghiu-Dej în fruntea unor institute de cercetare umanistă plasate sub egida Academiei Republicii Populare Române (RPR), o instituție de tip sovietic. Lucrarea și-a propus să urmărească rolul politic în care autoritățile comuniste au căutat să distribuie astfel de personaje ale spațiului cultural-ideologic, dar și cercetarea umanistă ca atare. În plus, volumul încearcă să răspundă la câteva întrebări esențiale privind organizarea și funcționarea centrelor de cercetare sus-amintite și a Academiei RPR în anii regimului Gheorghiu-Dej.
Un turn de fildeș în comunism? analizează directivele ideologice în privința cercetării din domeniul umanist, încercând să surprindă cum a evoluat percepția ideologică în legătură cu definiția adecvată a cercetării și în ce măsură s-a păstrat o reflecție academică onestă din punct de vedere profesional (chiar invocând oportunist materialismul dialectic și istoric sau orientarea marxistă).
Cristian Vasile este cercetător științific, dr. habil., în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga”, și membru corespondent al Academiei Austriece de Științe (ÖAW). Predă în cadrul Școlii de Studii Avansate a Academiei Române, unde este și conducător de doctorat. A fost secretar științific al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR, 2006–2007), coeditor al Raportului Final al CPADCR (2007). A fost director științific al IICCMER (2011–2012).
Printre volumele publicate, menționăm: Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist (2003; ed. a II-a, 2023); Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist (2005); Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măștile răului (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, 2008); Literatura și artele în România comunistă, 1948–1953 (2010); Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej (2011; Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române); Viața intelectuală și artistică în primul deceniu al regimului Ceaușescu, 1965–1974 (2014).
