Se lansează „Harta conversației”, prima carte de interviuri cu Mircea Cărtărescu, realizată de Marius Chivu
Editura Paralela 45 invită publicul și reprezentanții mass-media marți, 26 mai, începând cu ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului „Harta conversației”, o lucrare-eveniment ce reunește, în premieră, dialogurile purtate pe parcursul a peste două decenii (2002-2025) de scriitorul, criticul literar și jurnalistul cultural Marius Chivu cu scriitorul Mircea Cărtărescu. În această perioadă, cărțile lui Mircea Cărtărescu s-au bucurat de o impresionantă receptare critică internațională, confirmând capacitatea literaturii române de a produce opere majore.
„În primăvara anului 2002, pe când eram student la Litere, l-am oprit pe hol pe Mircea Cărtărescu. A fost primul interviu din viața mea, consemnat stângaci, cu pixul, pe pervazul unei ferestre. Între acel moment și cel mai recent dialog, opera lui Mircea Cărtărescu a căpătat o amploare mondială. În mica istorie a culturii noastre, niciun alt scriitor nu a reușit să aibă o asemenea carieră internațională scriind exclusiv în limba română. Această carte însoțește o devenire”, declară Marius Chivu în cuvântul-înainte al volumului.
„Harta conversației” nu este doar o colecție de interviuri, ci un document literar și cultural, un gen hibrid în care jurnalismul se transformă în literatură. Volumul cuprinde 13 ample conversații care alcătuiesc o veritabilă istorie orală a literaturii noastre recente, surprinzându-l pe Mircea Cărtărescu în momentul marii sale tranziții: de la statutul de autor de referință în spațiul cultural românesc la cel de voce distinctă a literaturii europene contemporane, scriitor tradus pe mai multe continente și aflat constant printre numele importante discutate în contextul Premiului Nobel pentru Literatură.
Dialogurile sunt completate de discuții de grup purtate alături de alte personalități marcante ale culturii române, precum Mircea Vasilescu, Simona Sora, Sever Voinescu, Radu Cosașu sau Alex. Leo Șerban. Volumul este dedicat memoriei regretaților intelectuali Magdalena Boiangiu, Radu Cosașu și Alex. Leo Șerban.
Pentru cititori, cartea oferă o incursiune în culisele vieții scriitorului Mircea Cărtărescu. Temele abordate depășesc spațiul strict literar și explorează viziunea sa asupra religiei, muzicii (de la Dire Straits la Frank Zappa), tehnologiei sau chiar a jocurilor video.
Fără ocolișuri, volumul pune în lumină momentele de anxietate ale scriitorului, tensiunile din câmpul cultural românesc – unde „să vinzi multe cărți este întotdeauna suspect” –, dar și detalii biografice tulburătoare, cum este demolarea stranie a străzii copilăriei sale la doar o săptămână după ce o vizitase. De la epuizarea provocată de turneele americane de promovare, până la mărturisirea nevoii absolute de retragere și singurătate, „Harta conversației” dezvăluie omul din spatele operei.
Așa cum romanul „Arta conversației” a rămas în literatură ca o radiografie profundă a naturii umane prin intermediul dialogului ficțional, volumul „Harta conversației” propune, de această dată, o explorare autentică și densă a parcursului interior și a psihologiei scrisului.
„Harta conversației” reprezintă un document de epocă, punând la dispoziția cititorului o analiză sociologică fină a dinamicii culturale din România ultimelor decenii și aducând în prim-plan valori, prejudecăți și schimbări de paradigmă. Volumul reunește mărturii despre tensiuni interioare devastatoare, raportul cu succesul, polemicile literare ale anilor 2000 și teama de degradare a culturii în fața ecranelor.
Totodată, dialogurile demistifică procesul de creație și oferă o perspectivă fascinantă asupra muncii de atelier. Scriitorul refuză categoric poza boemă sau „zgândărirea” terapeutică a propriilor anxietăți în scop artistic: „Îi recunoști pe impostori după felul cum își zgândăre, asemenea cerșetorilor, rănile ca să supureze mai departe”.
Din această amplă suită de conversații se conturează, dincolo de toate vulnerabilitățile, portretul unui intelectual profund recunoscător, care găsește refugiu în lucruri simple: dragostea, muzica, liniștea de acasă și bucuria curată de a privi lumea.
