Offside / Ofsaid. Planuri, goluri și puncte, la /SAC
Într-un moment în care mare parte din atenția globală este co-mutată pe o competiție sportivă (Turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal), galeria /SAC București propune un moment de reflecție asupra rezilienței și a modului în care rezonăm cu ceilalți. Între 16 iulie și 12 septembrie, la spațiul SAC din Strada Academiei 18-20, lucrările din expoziția „Offside / Ofsaid. Planuri, goluri și puncte” provoacă la discuție despre mecanica grupurilor și efortul colectiv. Demersul curatorial al lui Alex Radu trece în revistă diferite stări, de la „cum respirăm” la „cum ne corelăm mișcările” pentru a produce și înțelege împreună forme/spații și ritmuri/reguli comune. Doi artiști austrieci figurează printre invitații evenimentului – Michael Kliën și Willi Dorner. Evenimentul este organizat de /SAC București și este recomandat de Forumul Cultural Austriac.
Artiști – Yuri Ancarani, Kader Attia, Matthew Barney, Pelle Cass, Maurizio Cattelan, Willi Dorner, Marcin Dudek, Neville Gabie, Douglas Gordon & Philippe Parreno, Camille Henrot, Michael Kliën, Mauricio Limón, Anri Sala, Karin Sanders, Sandra Schäfer, Massinissa Selmani, Matei Branea, Ion Bîrlădeanu, Sergiu Chihaia, Iulian Cristea, Nicolae Comănescu, Călin Dan, Simona Deaconescu & Vanessa Goodman, Anca Vintilă Dragu, Eduard Gabia, Dimitrie Luca Gora, Dumitru Gorzo, Hortensia Mi Kafchin, Dan Perjovschi, Mircea Suciu, Rebeca Ulici, Mihai Zgondoiu.
Sportul de echipă (precum și, mai general, activitatea și creația colectivă), perceput ca „arhitectură vie”, este o metaforă a con-lucrării, a unui efort comun. Terenul de joc este guvernat de reguli care dictează fluxuri, colaborări și prezențe colective; acestea devin coregrafie și creează „geometrii de lucru”, uneori cu totul invizibile. Este o formă de „sym-poiesis” (Donna Haraway), o „facere-împreună”, un joc în care rezultatul nu aparține niciunui individ, ci întregului.
Această abordare rezonează cu modul în care preocupări comune din discipline artistice diferite (artele vizuale și cele performative, filmul și arhitectura) co-există și con-lucrează în cadrul celui mai recent program curatorial al /SAC, din care a făcut parte și expoziția „Rhythmic Stress”, realizată în colaborare cu o serie de membri EUNIC România, între care și Forumul Cultural Austriac.
Din Austria, Michael Kliën prezintă două lucrări video – The Utopians și Parliament –, iar Willi Dorner propune șase fotografii din seria Bodies in Urban Spaces.
Michael Kliën (n. 1973, Viena) este coregraf și artist vizual cu o susținută activitate internațională. Practica artistică a lui Kliën cuprinde gândirea interdisciplinară, scrierea critică, proiectele curatoriale și, în primul rând, lucrări coregrafice care se încadrează deopotrivă în domeniul artelor spectacolului și al artelor plastice. A lucrat cu instituții de renume precum Ballett Frankfurt, Martha Graham Dance Company, New Museum, PS122, Volksoper Wien, Muzeul Irlandez de Artă Modernă, Hayward Gallery și ZKM. În calitate de director artistic/director general al Daghdha (2003–2011, Irlanda), Kliën a dezvoltat o estetică distinctă a mișcării, în concordanță cu tendințe majore ale coregrafiei, performance-ului și dansului angajat politic. A obținut titlul de doctor la Edinburgh College of Art în 2009. După ce a locuit și a lucrat în Grecia, a fost numit profesor la Universitatea Duke în 2017, unde a condus programul de masterat în dans „Embodied Interdisciplinary Praxis” în 2018. A fost directorul Laboratorului de Coregrafie Socială de la Kenan Institute of Ethics în 2020.
Willi Dorner (n. 1959, Austria) trăiește și lucrează în Viena. Opera sa artistică include atât spectacole de teatru, cât și performance-uri „site specific”. De asemenea, este activ și în domeniile fotografiei, filmului și artelor vizuale. Împreună cu fotografa Lisa Rastl, a realizat albumul foto „bodies in urban spaces” despre performance-ul live cu același nume, care a fost prezentat în peste 100 de orașe din întreaga lume. Willi Dorner a lansat mai multe scurtmetraje în colaborare cu regizori austrieci, printre care „Treid”, „body trail” (2009), „set in motion” (2012) și „every-one” (2015). A fost distins cu „Österreichischer Tanzproduktionspreis 2000”, precum și cu numeroase alte premii la concursuri internaționale de coregrafie. Pentru spectacolul său „bodies in urban spaces”, a primit Premiul BLAULAUT pentru artă interdisciplinară în 2011. Printre premiile obținute pentru filmele sale se numără Pearls 07 – Festivalul Internațional de Film de Dans de la Berlin și Choreographic Captures – Festivalul de Film de la München din 2009. Premiul de Film de Arhitectură pentru „every-one” (2017).
