O nouă ediţie Art Safari, în mai, la Bucureşti
Ajuns la cea de a opta ediție și numărând peste 195.000 de vizitatori până în prezent, Art Safari va avea loc între 13 – 23 mai 2021 sub patronajul Ministerului Culturii. Ediția 2021 va reuni
- Pavilionul Muzeal: Samuel Mützner pe urmele lui Claude Monet, curator Rodica Marian;
- Pavilionul invitat: Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România, echipa curatorială: Elena Olariu, Angelica Iacob, Ana Maria Măciucă-Pufu, Cristina Ioniță-Măciucă și Liana Ivan-Ghilia, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti;
- Pavilionul Central: Constantin Piliuță. Culoare de zenit, curator Călin Stegerean;
- Pavilionul Contemporan: Superheroes/Antiheroes, curator Raluca Ilaria Demetrescu;
- programul educațional Art Safari Kids – artă pe înțelesul copiilor – copiii îți dezvoltă creativitatea participând la ateliere de artă și tururi ghidate;
- programul de vizite pe timp de noapte, Night Tours – experiență de vizitare care cuprinde un tur ghidat în expoziții și muzică live
Pavilionul Muzeal Samuel Mützner. Pe urmele lui Claude Monet va fi un excurs expozițional în opera celui care a ilustrat perfect direcțiile artistice ale unei epoci aflate într-un exploziv proces de reînnoire. Va precumpăni impactul creației mutzneriene cu impresionismul si neoimpresionismul european din etapa Giverny, anii petrecuți alături de Claude Monet, hotărâtori în evoluția sa artistică, însemnând ,,deschiderea drumului către lumină și culoare ,,în pictura românească. Dar nu vor lipsi nici pânze din marile sale călătorii în jurul lumii, Japonia fiind fascinația cultural a momentului și mai ales, mărturiile tradițiilor autohtone, poezia priveliștilor românești și a pitorescului Balcic.
În cadrul expoziției „Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România”va fi prezentată o selecție importantă de lucrări din creația multor femei-artist din România. În cadrul acestui eveniment expozițional vor fi prezentate cele mai spectaculoase date biografice din viața pictorițelor și cum au ajuns ele să triumfe în Marea Artă. Multe dintre acestea au studiat la München și Paris, apoi au expus în România dar și în Franța, Italia, Spania sau Germania, fiind implicate în mișcările artistice cele mai moderne și în cele de avangardă. O parte dintre ele și-au continuat activitatea și după cel de-al Doilea Război Mondial, într-un nou și dificil context politic și ideologic.
Anul 1916 are o importanță simbolică, pentru tema abordată. Atunci, Cecilia Cuțescu Storck devenea prima profesoară la catedra de arte decorative de la Universitatea de Arte Frumoase din București (a deținut această catedră până în anul 1948), fiind și prima femeie-profesor care a fost angajată la o academie de artă oficială, din Europa și din întreaga lume. De la începutul secolului XX, multe tinere din România au optat pentru o carieră artistică și, în acest sens, putem aminti câteva nume: Cecilia Cuțescu Storck, Elena Popea, Magdalena Rădulescu, Merica Râmniceanu, Nina Arbore, Margareta Sterian, Celine Emilian, Milița Petrașcu, Rodica Maniu, Ana Asvadurova Ciucurencu, Ligia Macovei, Lena Constante, Alma Redlinger, Georgeta Năpăruș, Valentina Rusu Ciobanu, Maria Jardă și multe altele.
Constantin Piliuță omologheză în pictura românească scena de gen ca expresie a derizoriului cotidian și tablourile cu subiect floral ca loc de manifestare a esteticii simplității și armoniei paletei. Ambele sunt atinse nu numai de paloare într-o lumina vie, levantină, dar și de pasiuni ardente, exprimate de subtilele arabescuri ale compoziției. Este o ilustrare a acelui „spiritus loci” ce balansează paradoxal între frecventarea hazardului și seninătatea contemplării propriei inacțiuni sau a frumuseții în expresia sa vegetală. Piliuță a adus zâmbetul în istoria artei noastre, produs fie de spectacolul cotidianului contingent, fie ca expresie a încântării atunci când simplitatea lumii se dezvăluie ca mister al său. O reîntâlnire fabuloasă în cadrul Pavilionul Central: Constantin Piliuță. Culoare de zenit, curator Călin Stegerean.
Expoziția Superheroes/Antiheroes explorează rolul comunităților creative din România și diversele modalități actuale de expresie vizuală, de la desen la țesătură, instalație sau ceramică. Arta supercontemporană românească din acest deceniu nu este ușor de restrâns într-o singură expoziție. Și în ciuda faptului că poate părea provocatoare în conținut sau deconcertantă în estetic, ea este de fapt expresia unor vremuri în care lumea se schimbă cu o viteză amețitoare. Asocierile simbolice și metaforice dintre artă și societate sunt ușor de remarcat în lucrările expuse. Supereroul servește ca metaforă supremă a artistului și capacității sale de a explora, problematiza și critica societatea contemporană.
