„Nora“ de Sivan Ben Yishai, în regia lui Bobi Pricop, dinamitează canonul la Târgu-Mureş
Având ca punct de plecare „Nora sau Casa de păpuşi“ de Henrik Ibsen, Sivan Ben Yishai propune o reinterpretare îndrăzneaţă a principalelor teme ale clasicei piese într-o manieră experimentală, în care fragmentele compun povestea ca un puzzle polifonic, iar structura aminteşte deseori de un poem postmodern de inspiraţie filosofică.
Personajele principale ale „Norei“ de faţă sunt personajele periferice ale piesei originale, care contribuiseră în mod substanţial la acţiune, dar au fost marginalizate datorită condiţiei lor sociale de rang inferior.
Nu lipsesc şarjele acide la adresa structurilor de putere ale societăţii tradiţionale, resorturile feminismului şi ciocnirile acestuia cu patriarhatul, dar şi decăderea şi regenerarea unor realităţi sau sisteme de gândire care păreau eterne şi indestructibile.
„Nora“ de Sivan Ben Yishai nu îşi va menaja publicul, dar îl va recompensa pe măsura curajului şi a răbdării sale.
„Încă din primele pagini ale textului lui Sivan Ben Yishai am înțeles că nu e vorba de o simplă rescriere a lui Ibsen, ci de un act de justiție dramaturgică. Sivan face ceva radical: refuză să mai privească spre centrul scenei. Privește în culise, în bucătărie, în camerele de servitori, acolo unde se află cei care au susținut mereu narațiunea principală fără să aibă dreptul la propria lor poveste. Dramaturgia ei este ieșită din comun nu pentru că dezminte canonul, ci pentru că îl dinamitează din temelii. (…)
Nu este o piesă ușoară. Nu oferă confort nici spectatorului, nici actorului, nici regizorului. Nu e niciodată confortabil să înțelegi că emanciparea reală înseamnă să facem loc tuturor, nu doar celor care au învățat deja cum să vorbească limbajul puterii. Și nu pentru că așa e corect politic. Nu pentru că așa e trendul. Ci pentru că așa e uman. Pentru că fiecare om din sală, dacă e sincer cu sine, știe ce înseamnă să fii personaj secundar în povestea altcuiva. Și poate că e deja momentul să înțelegem că din „marile povești ale umanității“ au fost excluse voci care sunt tot povești de viață. Nu pentru că nu aveau valoare, ci pentru că nu aveau putere”, declară regizorul Bobi Pricop.
În distribuţie: Elena Purea, Dan Rădulescu, Mihai Crăciun, Steliana Bălăcianu, Alexandru-Andrei Chiran, Loredana Dascălu, Larisa Dobrin, Alex Stoicescu, Ramona Gherasim. Regia artistică: Bobi Pricop. Scenografia: Raul Cioabă. Muzica: Eduard Gabia. Coregrafia şi mişcarea scenică: Filip Stoica. Traducerea: Ciprian Marinescu. Asistent regie: Kacsó Judit-Andrea. Sufleur: Iolanda Belbe. Regia tehnică: Stelian Chiţacu. Traducerea a fost realizată cu sprijinul Goethe-Institut.
Spectacolul e recomandat persoanelor cu vârsta peste 14 ani.
Următoarea reprezentație va avea loc joi, 16 octombrie, de la ora 19.00, la Sala Mare (în regim Studio)..
