Metropolitanul budapestan 125 – expoziţie în aer liber la Centrul Cultural Maghiar din Bucureşti
Cu 125 de ani în urma s-a inaugurat metropolitanul la Budapesta, această „ciudăţenie” a transportului în comun din capitala Ungariei, un fenomen epocal în inima Europei, fiind primul mijloc de transport de acest gen pe continent.
Sâmbătă, 2 mai 1896, după-amiaza budapestanii au avut prilejul pentru prima dată să călătorească cu metroul, după ce Franz Josef, sosit la Budapesta la inaugurarea expoziţiei ocazionate de sărbătorile milenare ale Ungariei, a semnat cartea de oaspeţi.
Calea ferată cu o lungime de 3,7 km s-a construit într-un timp record (21 de luni), timp în care s-au testat noi soluţii tehnice, utilizate ulterior în mai multe oraşe europene în executarea tunelurilor. Fiind vorba de linie sub scoarţă, datorită înălţimii interioare reduse vehiculele aveau o structură specială: longeroanele de şasiu au căpătat formă de gât de lebădă, ca urmare posturile de comandă se aflau deasupra longeroanelor de boghiu, obţinând astfel un spaţiu de pasageri cu podeaua joasă, foarte comodă, o noutate pe plan mondial, considerată şi astăzi modernă. Vagoanele circulau pe două perechi de şine paralele, excluzând orice risc de tamponare. Calea ferată subterană avea un sistem automat de siguranţă, între vagoane păstrându-se distanţa de o staţie. Biletele de călătorie se procurau din aparatele automate de pe peron, ale căror „forţă magnetică scuipa” monezile necorespunzătoare (un bilet costa 20 de filleri), precum şi metalul fals. Din mai şi până la sfârşitul anului 1896 metropolitanul a transportat 469 846 de călători cu 13 600 de curse.
Prima cale ferată subterană din Europa continentală a atras şi specialiştii, nu numai pe turişti. Vagoanele deosebite au obţinut medalia de aur la expoziţia mondială din 1900 de la Paris
Metropolitanul budapestan construit iniţial cu 9 staţii astăzi face parte din linia M1 a metroului.
Expoziţia a fost realizată de Institutul Cultural Maghiar Bucureşti şi Muzeul Tehnic şi al Transporturilor din Ungaria, curator fiind Zsigmond Gábor.
