Marele Vernisaj de Primăvară al MNAC se deschide cu patru expoziţii
MNAC lansează expoziţii care vor continua direcţia marilor recuperări şi alinierea MNAC cu scena internaţională. Muzeul aduce în atenţia publică activitatea artiştilor Constantin Brâncuşi, Dan Er. Grigorescu, Iosif Király, Octav Grigorescu, Georgeta Năpăruş şi Yael Efrati (Israel). În plus, rămâne deschisă expoziţia “Prizonierii avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan”.
Monumente amânate. Artişti: Constantin Brâncuşi, Dan Er. Grigorescu. Curator: Călin Dan. Asistent curator: Sandra Demetrescu
În 1982, Constantin Brâncuşi a participat la Bienala de la Veneţia într-o secţiune a pavilionului internaţional, curatoriată de Dan Hăulică, preşedinte AICA. Sculpturile erau grupate în jurul unei instalaţii fotografice monumentale menite să funcţioneze ca reconstituire a ansamblului realizat de Brâncuşi la Târgu Jiu. Imaginile erau realizate de Dan Er. Grigorescu, artist care a impus în România anilor ’70 o viziune originală asupra modului de a fotografia opera lui Brâncuşi.
Dan Er. Grigorescu este fiul generalului Eremia Grigorescu, care l-a învins în celebra bătălie de la Mărăşeşti pe generalul von Mackensen, întorcând astfel soarta primului război mondial în favoarea României. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, inaugurat în 1936, este dedicat memoriei trupelor române care au luptat în primul război mondial în jurul oraşului şi pe Jiu împotriva inamicului german. MNAC prezintă o reconstituire a reconstituirii de la Veneţia, într-o instalaţie menită să celebreze atât monumentul cât şi pe fotograful care a imaginat varianta sa nomadă.
Uşi închise, Plicuri deschise. Iosif Király – Lucrări Timpurii, 1975 – 2000. Artist: Iosif Király. Curator: Ruxandra Demetrescu. Coordonator MNAC: Alexandru Oberländer-Târnoveanu.
Expoziţia „Uşi Închise, Plicuri Deschise. Iosif Király – Lucrări timpurii, 1975 – 2000” propune prezentarea activităţii artistice a lui Iosif Király sub semnul recuperării şi al unei revizitări critice. Conform mărturiei artistului, titlul face trimitere la faptul că majoritatea acţiunilor şi lucrărilor prezentate în această expoziţie s-au realizat nu în spaţii publice, ci în spaţii private, cu uşile închise sau, în orice caz, fără spectatori. Marea majoritate a lucrărilor nu a fost expusă la vremea respectivă, ele fiind asumate şi destinate încă de atunci unui public din alt loc sau din alt timp. Plicurile însă – mărturie tangibilă a mail-art-ului – constituiau o deschidere spre lumea „adevărată”, pe care artistul doar şi-o putea imagina şi o cunoştea indirect. În acelaşi timp, spre sfârşitul anilor ’80, plicurile au început să fie urmărite de Securitate, deschise şi/sau oprite din drumul lor.
Iată de ce mail-art constituie un reper semnificativ, un pol important al expoziţiei, prezentat într-un spaţiu distinct. Sunt expuse fotografii, desene şi obiecte realizate într-un interval cronologic ce se încadrează în istoria recentă: anii 1970 şi 1980 (cu câteva prelungiri semnificative în ultimul deceniu din secolul trecut). Din perspectiva de acum, anii de după 1990 constituie o prelungire şi încheiere a paradigmei începute în 1975, fiind în acelaşi timp anii de deschidere şi pătrundere reală în contextul artistic internaţional şi orientarea spre teme care aveau să domine creaţia lui Király până astăzi (timpul, memoria, arhiva etc.) sau spre activităţi de educator şi iniţiator de proiecte.
Contrapunct. O retrospectivă Octav Grigorescu – Georgeta Năpăruş. Curatoare: Ioana Vlasiu, Magda Predescu.
Miza acestei expoziţii este prezentarea unui cuplu de artişti, Octav Grigorescu şi Georgeta Năpăruş, personalităţi puternice, cu profil artistic distinct, a căror operă s-a aflat în prim planul artei româneşti din deceniile 7-9 ale secolului trecut. Expoziţia delimitează etapele construirii unor universuri artistice originale, care, deşi diferite în esenţa lor, au cunoscut momente de întâlnire şi convergenţă. Simultan cu readucerea în actualitate a celor doi artişti, expoziţia relevă tensiunile şi contradicţiile unei epoci, tematizând relaţia dintre libertate şi constrângere, care a marcat atâtea destine. Selecţia a avut în vedere opere reprezentative din muzeele româneşti şi din colecţia familiei, la care se adaugă un ansamblu consistent de lucrări din colecţii particulare din Italia şi Germania, expuse în premieră publicului românesc.
Eva şi Emerick. Artist: Yael Efrati (Israel). Curator: Nicola Trezzi. Coordonator MNAC: Ioana Mandeal.
Yael Efrati este una dintre cele mai interesante voci din peisajul artei contemporane israeliene. Definite de către artistă drept „sculpturi documentare”, lucrările sale utilizează coduri tridimensionale şi – în acelaşi timp – fac trimiteri conceptuale la imaginea fotografică şi întotdeauna derivă din aceasta. Ca atare, toate lucrările îşi au originea în realitate, în existent; nu sunt nici ficţionale, nici expresia personală a unei voci artistice interioare.
Eva şi Emerick reprezintă cea mai cuprinzătoare expoziţie personală a artistei până în acest moment şi include atât lucrări existente cât şi noi producţii realizate special pentru această ocazie. Continuând interesul său pentru timp şi memorie, noile piese sunt strâns legate de lucrări anterioare într-o încercare de a redefini contextul specific şi general în care au fost create. Nucleul principal al prezentării provine din Eye of the Sea, o instalaţie formată din cinci elemente axate pe caracteristicile arhitecturale ale apartamentului bunicilor artistei din Haifa (Israel). Întrucât aceştia au crescut şi s-au cunoscut în Bucureşti, unele dintre lucrările expoziţiei se raportează de asemenea la acest oraş, extinzând naraţiunea către arhitectură şi mediul urban. (R.N.)
